Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teleormanul este unul dintre cele șase județe care, după începerea școlii, va avea o rată de infectare de peste 10 la mia de locuitori, potrivit estimărilor specialiștilor. Cât de pregătite sunt unitățile medicale din acest județ să facă față unei rate de infectare atât de mare, ne-a spus medicul Cătălin Dumitrașcu, de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Alexandria, locul în care ajung toate cazurile grave din județ, inclusiv pacienții trimiși de la toate celelalte „spitale-haltă”.
Foarte pe scurt, situația e în aer: ambulanțe fără medici, spitale COVID fără medic ATI sau fără posibilitatea de a face o radiografie pulmonară sau o simplă analiză de sânge, gărzi cu doctori de 70 de ani și infarcte tratate de oncologi sau nefrologi.
O prognoză privind evoluția pandemiei, realizată săptămâna trecută de cercetătorul Octavian Jurma, arată că, la patru săptămâni după începerea anului școlar, șase județe vor avea o rată de infectare foarte mare, incidența cumulată în 14 zile fiind de peste 10 la 1.000 de locuitori (RI1K14). Este vorba despre județele: Bistrița-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Ilfov, Vrancea și Teleorman.
Sindromul „avem de toate”
Citește pe Antena3.ro
Valul patru al pandemiei de coronavirus și tulpina Delta, despre care medicii din întreaga lume au avertizat că este foarte contagioasă și periculoasă inclusiv pentru copii, nu-i provoacă însă nicio umbră de îngrijorare premierului României, Florin Cîțu, care ne-a anunțat zilele trecute că vrea să vadă festivități și serbări la începutul anului școlar și că, oricum, „avem tot ceea ce ne trebuie ca anul acesta şcolar să începem cu prezenţă fizică, să rămânem cu prezenţă fizică”.
L-am rugat pe medicul teleormănean Cătălin Dumitrașcu să facă o scurtă radiografie a situației sistemului medical din acest județ atât pentru optimistul șef al Guvernului și pentru președintele Klaus Iohannis, cât și pentru ceilalți decidenți: ministrul Sănătății, conducerea Direcției de Sănătate Publică Teleorman, conducerea Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru șefii Consiliului Județean Teleorman și pentru toți aleșii din Comisiile de Sănătate ale celor două Camere ale Parlamentului României.
Prin urmare: sunt pregătite spitalele din acest județ, care au de mult timp probleme cu dotările și cu personalul, să preia numărul mare de pacienți COVID-19, prognozat de specialiști?
„Pregătite sau nu, tot trebuie să încerce să facă față”, ne-a răspuns medicul urgentist, adăugând că „lucrurile nu s-au schimbat cu nimic, ba parcă merg în mai rău”.
Spital COVID fără medic ATI
„Problemele sunt foarte grave și sunt foarte ample, pentru că nu există posibilitate de investigare în Spitalele din Turnu Măgurele, din Videle, din Zimnicea. La Roșiori de Vede, datorită faptului că a fost primul spital desemnat să se ocupe de COVID, există posibilitatea efectuării de radiografii, de CT, însă colegii de acolo se lovesc de alte spețe, și anume că nu au medic de Terapie Intensivă. Ei au avut declarate niște posturi, că au avut Terapia Intensivă plină, dar cum să existe Terapie Intensivă, când nu ai medic ATI?! La ei, Terapia Intensivă înseamnă pat cu monitor și cu oxigen. Or, nu trebuie să fii doctor ca să știi că Terapia Intensivă nu înseamnă asta”, a spus, pentru Jurnalul, medicul Cătălin Dumitrașcu. La Spitalul Municipal Caritas Roșiorii de Vede, desemnat unitate-suport COVID prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 555/2020, medicul spune că este doar un specialist în medicina de Urgență, care „a mai făcut niște manevre d-astea mai de ATI”.
Bolnavi cazați în spital: fără radiografie, fără analize de sânge
Potrivit acestuia, Spitalul Municipal din Turnu Măgurele a fost desemnat ca al doilea spital suport COVID din Teleorman, însă pacienții infectați cu coronavirus a căror stare s-a agravat tot la Spitalul de Urgență din Alexandria au ajuns, chiar dacă SJU nu a fost desemnat ca fiind unitate COVID.
„Închipuiți-vă că de la Spitalul din Turnu Măgurele am primit pacienți infectați cu coronavirus, care s-au agravat, cărora nici măcar nu li se recoltase să li se facă măcar o analiză de sânge, o biochimie, sau să li se facă o investigație imagistică simplă, și anume o radiografie pulmonară, timp de 2-3-4 zile cât au stat internați acolo, și după care au fost trimiși aici. Inclusiv medici care au fost infectați au fost trimiși în felul acesta!”, explică dr. Dumitrașcu.
Potrivit acestuia, la SJU Alexandria a fost creat doar un compartiment special, un compartiment-tampon pentru suspecții de COVID: „Managerul, fiind epidemiolog, a luat decizia de a muta o secție de pediatrie la alt etaj și de a face câteva paturi, unde avem maximum 4 ventilatoare, pentru pacienții gravi, intubați, și în rest sunt până la 15-20 înghesuiți rău de tot – de locuri de suspecți”.
În astfel de compartimente însă, de multe ori, pacienții cu suspiciune de infecție cu coronavirus - încă neconfirmați, dar care așteptau rezultatul testului PCR - au stat laolaltă cu cei confirmați, deoarece spitalele nu au avut spațiile necesare să îi interneze separat. „Nu s-a întâmplat numai la noi, s-a întâmplat în toate spitalele. Asta este realitatea: capacitatea a fost cu mult depășită de afluxul de pacienți care au fost cu probleme grave și care, efectiv, au trebuit cazați și tratați undeva”.
Program de urgentist în SJU Alexandria: 24 cu 24 de ore
Pe toată durata pandemiei, la Unitatea de Primiri Urgențe a SJU Alexandria, au fost doar patru doctori, deși aici ajung toate cazurile grave din județ. „La un moment dat am fost infectați doi și au rămas doi medici, care au făcut 24 de ore cu 24, timp de 10 zile”, explică medicul. Programul infernal, cu doi medici care își predau unul altuia ștafeta la 24 de ore, a fost reluat în această lună, deoarece 2 doctori au intrat în concediu de odihnă. În cele 24 de ore sunt cel puțin 130-150 de prezentări la UPU, dar sunt și zile cu 200-230 de pacienți, spune medicul.
Situația este gravă și pe alte secții ale spitalului, mai cu seamă pe cele mai solicitate în cazul creșterii numărului de pacienți infectați cu COVID-19.
„Problemele sunt foarte mari și foarte grave și nimeni nu vrea să înțeleagă lucrul ăsta. Noi nu am fost spital COVID, dar am tratat pacienți cu COVID aici. Oficial, am avut două locuri de Terapie Intensivă, date la minister, din ce știu eu de la domnul manager, însă am tratat, la un moment dat, și 15-20 de pacienți infectați. Și colegii de la Medicină Internă au o problemă majoră, pentru că nu sunt suficienți interniști, cu specialitatea de Medicină Internă sau cardiologi. Am avut colegi de gardă la Oncologie sau la Nefrologie. Da, legal, au voie, dar cum să trateze un medic oncolog un infarct sau un tromboembolism pulmonar sau un edem pulmonar?!”, arată dr. Dumitrașcu, precizând că este vorba despre „urgențe medicale importante, unde trebuie o calificare și o practică îndelungată să poți să gestionezi cazurile astea”.
Două săptămâni fără radiolog în singurul spital cu UPU
Și gărzile la Radiologie rămân descoperite din cauza numărului foarte mic de specialiști: „În luna august, deși e singurul spital care poate să facă investigații de urgență, 13-14 zile n-am avut medic radiolog de gardă. Vă dați seama?! Să n-ai medic radiolog de gardă în singurul spital județean de urgență care poate să investigheze”.
Practic, spitalul mai are doar doi radiologi, iar în momentul în care unul dintre ei este plecat în concediu, celălalt ar trebui să stea non-stop în spital, pentru a se asigura continuitatea într-o unitatea medicală în care fluxul de pacienți este 24/24 de ore. Ceea ce ar fi imposibil.
Un județ întreg fără medic la Ambulanță
Spitalul a semnalat problemele cu care se confruntă și la Ministerul Sănătății, și la Direcția de Sănătate Publică – reprezentantul Ministerului Sănătății în teritoriu, și la Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, dar „asta este o țară a hârtiilor”, spune medicul, care, la rândul său, a făcut astfel de sesizări.
„Cât timp medicul-șef este în concediu, eu sunt medic-șef și am făcut și eu sesizări: și la DSP, și la DSU - la Arafat, am făcut și la Ministerul Sănătății, am făcut și la manager, am făcut peste tot. Asta nu înseamnă nimic, că faci niște hârtii. N-am primit niciun răspuns de nicăieri: nici de la manager, nici de la directorul Direcției de Sănătate Publică, nici de la Minister... Am încercat să luăm legătura și pe partea politică, cu USR, pentru că acum ministrul e de la USR. I-am prezentat situația, i-am trimis și mesaj... I-am scris și președintelui, pe pagina oficială, la mesaje. Nu te bagă, domnule, nimeni în seamă!”, concluzionează dr. Dumitrașcu.
Inclusiv Serviciul Județean de Ambulanță Teleorman se confruntă cu lipsa medicilor. Practic, în 7 zile dintr-o lună, pe ambulanțe nu există niciun medic în tot județul, iar situația este cunoscută de toți decidenții din sistem.
„Nu avem nici medic de neurochirurgie, nu avem medic de chirurgie plastică, nici de chirurgie toracică... Dar noi nu avem medic în permanență, 24/24 de ore, la Ambulanță – și sunt câteva zile bune, aproape o săptămână! Deci este un județ întreg fără medic la Ambulanță! Vă dați seama, în secolul ăsta, să nu ai un medic!? Unul!”, atrage atenția dr. Cătălin Dumitrașcu.
Salvarea vine de la București
Ce se întâmplă cu pacienții care au urgențe majore în zilele fără medic pe Salvare? „Dacă apucă să ajungă la spital și să reușim să intervenim la timp și să-i ajutăm, de aici mai sunt metode de trimis la București”, ne spune tot medicul urgentist. Practic, medicii de la SJU Alexandria cer ajutorul celor de la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.
„« - Alo, doamna dr. Grasu, sunt doctorul Dumitrașcu de la cu*ul Pământului.
-
Ce e, domn’ doctor, iar n-aveți doctori?!
-
N-avem, doamnă! Trimiteți-mi și mie un doctor» Și ne trimite doamna Grasu ambulanță de la București, face tot posibilul să ne ajute”, povestește medicul urgentist.
De parcă nu ar fi destule, problemele locale se suprapun peste hibe cu care se confruntă întregul sistem medical românesc. Una dintre ele: specialiștii fac pe telefonistele pentru a găsi loc pacienților în alte spitale, activitate care ar putea fi făcută de alți angajați ai spitalelor, așa cum se întâmplă și în alte state din UE.
Prea târziu pentru pacient, chiar și când treburile merg șnur
„Să vă explic o speță, ca să înțelegeți gravitatea problemei. Am un pacient cu un traumatism din accident rutier și are un hematom subdural – adică o colecție de sânge care îi apasă pe creier – și dacă nu este evacuată printr-o procedură neurochirurgicală, pacientul ăla moare... crește presiunea în cap, apasă pe toți centrii respiratorii, cardiaci și pacientul moare. Eu reușesc să îl diagnostichez, reușesc să îl stabilizez și am nevoie de un transport la București, să spunem, la ora 1 noaptea. Fac un tur al spitalelor de urgență care au neurochirurgie – sunt vreo șase – și care nu au locuri (n.r. - în ATI) sau care, la ora aia, nu prea sunt dispuși să primească pacienți, iar treaba asta, mie, singurul medic de gardă de aici, îmi ia cam o oră. Dacă văd că nu am unde să îi trimit, legea spune că trebuie să îl trimit la cel mai apropiat spital situat geografic, care este Spitalul Universitar. Am întocmit documentele, încep apoi să dau telefoane la Ambulanță, ca să-mi trimită medic de acolo. Să zicem că toate merg șnur și îmi trimite și medic de acolo. Asta mai înseamnă încă două ore. Până când pacientul este preluat și a ajuns la destinație trec vreo 5 ore! Deci automat pacientul ăla a pierdut 5 ore, când lui îi trebuia gaura dată acum 5 ore! Sau dacă am un accident rutier într-un punct al județului, să zicem în partea aia spre Pitești, la Tătărăști, care este la 60 de km, și mai am o urgență, un pacient de intubat la Zimnicea, că nu au acolo cu ce să-i intubeze, medicul ce face – dacă există – unde se duce?!”, întreabă, retoric, dr. Dumitrașcu, subliniind: „Asta este situația și este foarte, foarte, foarte gravă!”.
Din cauza acestor probleme, cumulate, timpii de așteptare în Urgență sunt crescuți, iar pacienții sunt nevoiți să aștepte ore în șir până sunt văzuți de un medic, chiar și acum, când numărul cazurilor de COVID-19 nu este mare.
„Toată lumea ne înjură, că «până nu dăm bani, nu se rezolvă». Nu este așa! Nu putem altfel. Nu putem! Gândiți-vă că noi preluăm toate cazurile grave care vin dintr-un județ”, ține să sublinieze medicul.
Zimnicea sau Videle - „niște halte”
Spitale precum cele din Zimnicea sau din Videle „sunt, efectiv, niște halte cum sunt haltele la tren: vine, îl vede doctorul nițel și îl trimite mai departe”. Pentru pacienți, astfel de spitale înseamnă doar timp pierdut, iar în urgențele medicale majore fiecare minut contează.
În spitalul din Zimnicea, de exemplu, este un medic internist de 70 de ani care face și 15 gărzi pe lună. „Cum poate un doctor de 70 de ani să facă 15 gărzi pe lună muncind?!! Nu muncește, îl vede pe pacient și îl trimite mai departe”, explică dr. Dumitrașcu.
O situație critică este și pe Secția ATI a Spitalului din Alexandria, unde majoritatea doctorilor au vârste de peste 65 de ani. „Problema este că aici, la Terapie Intensivă, din patru medici, trei sunt pensionari. Dacă unul nu mai vrea sau nu mai poate să vină, gata, s-a terminat: nu se mai operează deloc într-un județ!”
Singura gardă de Pediatrie din județ este tot la SJU Alexandria, însă medicii care fac gărzi aici ar putea pleca în orice moment, având deja vârsta de pensionare.
„Nu se poate ca, în secolul XXI, să nu poți să faci niște investigații de urgență, minime - o radiografie, o ecografie - nu mai vorbesc de cele complexe, cum este CT-ul, care este de urgență, și să nu poți să iei o baterie simplă de analize. Nu se poate așa ceva! Eu îi compătimesc pe colegii mei de acolo”
Dr. Cătălin Dumitrașcu
„Se caută medici rezidenți an 5, specialiști sau primari, la SJU Alexandria, județul Teleorman. ORICE SPECIALITATE!!!”, este doar unul dintre numeroasele anunțuri postate de medicul Cătălin Alexandru Dumitrașcu, doar în ultimele luni, pe diverse grupuri de medici de pe Facebook.
