Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se prefigurează un nou atac la CCR din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe marginea noii legi a pensiilor magistraților, pentru care premierul Ilie Bolojan a angajat, a doua oară, răspunderea Guvernului în fața Plenului Reunit al Parlamentului. Legea este identică cu cea picată, luna trecută, de către Curtea Constituțională, cu o singură diferență. S-a majorat perioada de tranzit pentru atingerea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, de la 10 ani, cum era prevăzut în vechiul proiect, la 15 ani.
Soarta legii noi poate fi, însă, cel mai probabil, pecetluită, deoarece, în avizul negativ acordat, Consiliul Legislativ atrage atenția că nu există, nici de această dată, date din care să rezulte că a fost respectată întocmai procedura legală cu privire la solicitarea avizului CSM. Mai mult, proiectul ar cuprinde vicii vădite de neconstituționalitate, ignoră cu totul jurisprudența CCR în materie și nu are justificare, deoarece Comisia Europeană a declarat deja îndeplinită condiția referitoare la modalitatea de pensionare a magistraților încă din 2024. Un document-bombă, venit de această dată de la CSM, aruncă în aer retorica guvernamentală potrivit căreia România este singura țară din Uniunea Europeană în care există acest sistem de pensionare în rândul magistraților și același sistem de cuantum al pensiei de serviciu pentru judecători și procurori. Există, conform unei liste prezentate de CSM, 15 state din UE unde cuantumul pensiei magistraților variază de la 66% din venitul brut la 100% din venitul net încasat în perioada de activitate.
Noul proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost angajat, ieri, de către Guvernul condus de Ilie Bolojan în fața Plenului Reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în ciuda avizului negativ, scris pe 68 de pagini, emis de către Consiliul Legislativ.
Conform acestui aviz, elementul-cheie în evaluarea Comisiei Europene a îndeplinirii Jalonului nr. 215 din PNRR „este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu de condițiile de pensionare prevăzute de legislația privind statutul magistraților”. Sursa citată precizează că „reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare a fost evaluată de către Comisia Europeană ca satisfăcătoare pentru îndeplinirea Jalonului nr. 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2014”.
Consiliul Legislativ subliniază că „de altfel, condițiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultări prealabile consistente, reale, nu formale, fiind agreate de Guvernul României și de Comisia Europeană. Întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condițiilor de pensionare a magistraților, intervenția normativă sub acest aspect este lipsită de justificare”.
„Alba-neagra” cu avizul CSM
În același aviz, se arată că „nu este clar dacă proiectul a fost transmis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii anterior finalizării consultărilor publice și avizării interinstituționale”.
„Din documentația atașată prezentului proiect de lege nu reiese că, la momentul transmiterii spre avizare către Consiliul Superior al Magistraturii a formei finale a proiectului, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile fusese publicată minuta ședinței publice organizate de Ministerul Muncii pentru dezbaterea publică a proiectului de lege, la data de 24 noiembrie 2025. În aceste condiții, nu rezultă că a fost îndeplinită obligația prevăzută de articolul 7, alineat 10, litera «d», din Legea nr. 52/2023”, subliniază Consiliul Legislativ în avizul negativ acordat noului proiect de lege asumat de Guvernul Bolojan pentru modificarea legislației privind pensiile judecătorilor și procurorilor.
Mai departe, în document se atrage atenția că „Curtea Constituțională a stabilit, în jurisprudența sa, că «orice reglementare referitoare la salarizarea și stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte cele două principii, al independenței justiției și al statului de drept»”, dar și că „cadrul constituțional actual fundamentează securitatea financiară a magistraților”.
Pensia va exista de jure, dar va fi subminată de facto
Potrivit avizului citat, „la un calcul simplu, se observă că pentru cei mai mulți dintre magistrații din sistem, precum și pentru cei care vor intra în sistem, după o posibilă intrare în vigoare a noii reglementări și care se vor pensiona la vârsta de 65 de ani, după 35 de ani vechime în muncă și 25 de ani vechime în profesie, pensia de serviciu nu va fi doar nominală, va exista de jure și va fi suprimată de facto, deoarece nu va răspunde în niciun caz standardelor constituționale, europene, dar și internaționale, conform cărora legiuitorul este ținut să respecte principiul independenței justiției sub aspectul securității financiare a magistraților care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
Consiliul Legislativ mai atrage atenția și asupra faptului că în expunerea de motive, Guvernul susține că actualul regim de pensionare al magistraților, cel stabilit ca urmare a intervențiilor legislative cuprinse în Legea nr. 282/2023, nu respectă condițiile prevăzute în Jalonul nr. 215 din PNRR. „Se omite, însă, a se menționa că doar 231 de milioane de euro vizează îndeplinirea Jalonului nr. 215 și că suspendarea plății respectivei sume nu este cauzată de reglementările cu privire la pensiile magistraților, ci de cele referitoare la pensiile militare de stat și la impozitarea acestor categorii de pensii de serviciu”, se mai arată în documentul cu pricina.
Se preconizează valuri de pensionare și demisii din sistem
Nu în ultimul rând, Consiliul Legislativ subliniază că intervențiile prevăzute asupra Legii nr. 303/2022 și a Legii nr. 567/2004 „sunt de natură să genereze repercusiuni grave asupra organizării instanțelor și a parchetelor, în considerarea insecurității legislative devenite obicei în această materie, deoarece vor avea ca efect reducerea considerabilă a numărului de magistrați și grefieri care vor ieși din sistem, atât prin pensionări accelerate, cât și prin demisii, dar și scăderea atractivității îmbrățișării pe viitor a acestor profesii juridice”.
Se mai arată că, din cuprinsul proiectului de lege pentru care Ilie Bolojan a angajat, din nou, răspunderea Guvernului „nu rezultă că soluțiile preconizate ar fi fost precedate de o temeinică fundamentare”. Mai mult, „proiectul nu respectă garanția independenței judecătorilor și jurisprudența constantă a CCR”. Un exemplu în acest sens constă „în cazul femeilor-magistrat, unde inițiatorul omite să trimită la prevederile legale referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare pentru cele care au realizat stagiul complet și au crescut copii până la vârsta de 16 ani”.
„Statutul constituțional al magistraților impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept. (…) Soluțiile preconizate în proiectul de lege care vizează diminuarea substanțială a cuantumului pensiei de serviciu nesocotesc jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale”, se mai arată în acest aviz negativ.
Pensiile judecătorilor în UE: de la 66% din venitul brut la 100% din venitul net
Un alt document emis în această procedură de legiferare este cel al Consiliului Superior al Magistraturii. Este un aviz negativ, consultativ, la finalul căruia se regăsește un document-anexă care aruncă în aer toată retorica guvernamentală potrivit căreia nicăieri în Europa nu mai există un astfel de sistem de acordare a pensiilor de serviciu, la un astfel de cuantum, raportat la veniturile realizate în timpul activității.
Anexa prezintă un tabel cu pensii ale magistraților din Uniunea Europeană - regimuri specifice, mecanisme și validare, cu date culese din ediția nr. 2 din 2021 referitoare la cuantumul pensiei brute raportate la venitul brut.
Astfel, în Danemarca, pensia magistraților este de 65,3% din venitul brut. În Italia, după anul 2012, cuantumul pensiei magistraților este de 65% din ultimul venit brut, iar o pensie lunară brută este de 8.500 de euro. În Luxemburg, cuantumul pensiei magistraților este de 83,33% din ultimul venit brut. În Austria, acest cuantum este de până la 80% din ultimul venit brut.
În Spania, cuantumul pensiei magistraților este, conform acestui tabel, de 85,38% din venitul brut, în Belgia este de 75% din salariul brut de referință din ultimii 5-10 ani, în Cipru este de 79,4% din venitul brut, iar în Portugalia nivelul pensiei este de 100% din venitul net. Mai departe, pensia magistraților din Germania este de 71,75% din ultimul venit brut, în Franța este de 75% din ultimul venit brut, în Malta este de 78,1% din ultimul venit brut, în Polonia este de 75% din ultumnul venit brut, în Ungaria este de 87,2% din venitul brut, în Slovacia este de 67,4% din venitul brut și în Letonia este de 66% din venitul brut.
În România, în acest moment, cuantumul este de 80% din ultimul venit brut, iar guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să scadă acest nivel până la 70% din ultimul venit net.
Toate amendamentele parlamentarilor, respinse. Urmează un nou atac, la CCR
Înainte de a-și angaja, pentru a doua oară, răspunderea pe acest controversat proiect de lege, Guvernul a respins toate amendamentele trimise de către parlamentari. Respingerea a fost una în bloc. Este vorba despre 42 de astfel de amendamente, 19 depuse de parlamentarii POT, 12 depuse de către deputatul Dumitru Coarnă, 6 depuse de deputata Raisa Enachi și 5 depuse de parlamentari de la AUR.
Legea nouă extinde, față de anteriorul proiect picat la CCR, perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, pentru atingerea vârstei de pensionare la 65 de ani, ceea ce, potrivit declarației lui Ilie Bolojan, înseamnă că un magistrat va lucra doi ani într-un an, până în anul 2040.
În următoarele trei zile, Opoziția poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă moțiunea trece, legea pică, iar Guvernul este demis. Dacă nu trece, atunci legea este considerată adoptată. Mai mult, în următoarele două zile, Înalta Curte de Casație și Justiție poate formula o nouă sesizare privind neconstituționalitatea proiectului de lege. Surse politice, dar și judiciare precizează că instanța supremă pregătește un nou atac la CCR.
Citește pe Antena3.ro
