Să fim realişti: în societatea modernă, de consum, în care trăim, Dragobetele n-are restaurante de lux, n-are lenjerie intimă din dantelă roşie fină, n-are teiubesc@la_nebunie.com, n-are “will you be my Valentine”. N-are. Atunci, ce are? Are farmec!
Sărbătoare - Azi se celebrează zeul dragostei la români
Să fim realişti: în societatea modernă, de consum, în care
trăim, Dragobetele n-are restaurante de lux, n-are lenjerie intimă din dantelă
roşie fină, n-are teiubesc@la_nebunie.com, n-are “will you be my Valentine”.
N-are. Atunci, ce are? Are farmec!
Bărbat chipeş, neastâmpărat, năvalnic. Fiu al Babei Dochia, după o veche legendă românească. Dragobetele sau Cap de primăvară. Legenda spune că, atunci când îl vedeau, femeile cădeau în mrejele lui precum muştele. O ipoteză este aceea că numele “Dragobete” vine din cuvintele dacice “trago” – ţap (mai târziu a devenit “drago”) şi “bete” – picioare (ca în latină – pedes). Iar ţapul simbolizează la români puterea de procreare, libidoul şi fecunditatea! Năvalnicul se celebrează la 24 februarie (în unele zone ale ţării se serbează la 28 februarie sau la 1 martie). În vechime, la sate, de Dragobete începea hârjoana: fiecare băiat fugărea o fată, iar ea se lăsa prinsă de cel pe care îl plăcea şi chiar se logodea cu el. Astfel, “Dragobetele sărută fetele!” a devenit zicala consacrată în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania. Şi azi, în satele din Gorj şi Olt, tinerii necăsătoriţi se întâlnesc de Dragobete, pentru a fi îndrăgostiţi tot anul.
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, urmează pagini dedicate lui Dragobete. Un ţăran iubăreţ. Al nostru.
Jurnalul Naţional prezintă tuturor îndrăgostiţilor melodia Mariei Tănase: Mi-am pus busuioc in păr