Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalurile pornite de la ultimele modificări legislative în privința celor depistați cu testele antidrog la volan au mai adus în discuție și alte aspecte legate de erorile testelor și de substanțele pe care le conțin unele medicamente, depistate de teste, în mod eronat, ca fiind stupefiante. Cel mai dificil lucru rămâne expertiza medico-legală, pentru că nu există suficiente laboratoare și destul de mulți specialiști care să poată rezolva aceste cazuri în cel mult 72 de ore.
Judecătorul raportor de la ÎCCJ a ajuns la concluzia că nu este suficient ca polițiștii să constate, în urma unei simple testări a șoferului, că acesta reprezintă un pericol, fiind „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive”, ci ar fi nevoie de dovada clară că acele substanțe influențează capacitatea de a conduce a șoferului.
Și în cazul etilotestelor, se fac analize de laborator pentru a stabili cantitatea din sânge, dacă se depășește pragul de 0,04 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ceea ce a constatat judecătoarea ÎCCJ este că aceeași procedură ar trebui să se aplice și în cazul stupefiantelor.
Acum, simpla constatare a prezenței unor substanțe detectate de testul antidrog duce la anularea permisului de conducere și pedeapsă penală, însă ar trebui să fie determinată afectarea capacității de a conduce a autorului faptei. Pentru a soluționa această situație, magistratul-raportor a cerut introducerea unui prag pentru substanțele psihoactive, dincolo de care capacitatea de a conduce se poate considera afectată și consumul de stupefiante la volan se va pedepsi penal, la fel ca în cazul consumului de alcool. În cazul alcoolului, Codul rutier prevede: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, conform Art. 336 din Codul rutier.
Șapte state din Uniunea Europeană și Marea Britanie au astfel de limite minime peste care este incriminată conducerea sub influența substanțelor psihoactive.
Polițiștii ar fi obligați să dovedească
Dacă în cazul alcoolului, etilotestul stabilește și cantitatea substanței în aerul expirat, în cazul drogurilor, sarcina stabilirii cantității de substanță psihoactivă din organismul celui depistat cu testul rapid ar trebui să le revină polițiștilor care ar fi obligați să dovedească mai întâi că substanța afectează capacitatea de a conduce a șoferului. Abia apoi s-ar putea aplica sancțiunea penală pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive.
Ieri, de la ora 13.00, problema s-a dezbătut în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ÎCCJ a fost sesizată de Curțile de Apel Brașov și Cluj în cadrul unor dosare penale privind conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal).
Citește pe Antena3.ro
Chestiunea de drept pusă în discuție este legată de întrebarea dacă este considerată a fi afectată capacitatea de a conduce a unui șofer doar prin simpla prezență în organismul acestuia a drogurilor, indiferent de cantitatea lor. În lipsa acestor elucidări și a unui prag, fapta de a conduce sub influența substanțelor psihoactive este sancționată automat, la simpla depistare în organism a unor astfel de substanțe sau reziduuri de droguri. Dar ar fi nevoie de o analiză toxicologică, pentru a atesta faptul că prezența în organism a substanțelor psihoactive afectează capacitatea de a conduce.
Părerile magistraților sunt diferite
Judecătorul raportor a propus introducerea unui prag pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, după ce a analizat mai multe puncte de vedere ale IML, CCR, a unor instanțe din țară, ale parchetelor și universităților. Dar soluțiile sunt diferite: părerea specialiștilor de la Institutul de Medicină Legală este că simpla prezență în organism a unor substanțe psihoactive nu înseamnă, automat, că este afectată capacitatea de a conduce, în timp ce Curtea Constituțională și Parchetul General au stabilit că nu ar fi nevoie de un prag pentru droguri, așa cum este în cazul alcoolului.
Nici cei 9 judecători din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte nu s-au pus de acord, în legătură cu stabilirea pragului, iar soluția de ieri a fost de amânare a pronunțării, până pe 11 noiembrie. Era de așteptat, tocmai pentru că nu se pot găsi soluțiile tehnice de care ar fi nevoie pentru a pune în practică o astfel de decizie.
Ar trebui „praguri” pentru fiecare substanță în parte
O altă problemă care apare, dacă se stabilește un prag pentru consumul de droguri, este că va fi nevoie de reglementarea unor valori minime legale pentru fiecare drog în parte și de stabilirea lor exactă în fiecare dosar prin realizarea unor expertize medico-legale toxicologice, din acest punct de vedere nefiind o situație similară cu cea a alcoolului.
O astfel de decizie ar duce la întârzierea cu foarte mult timp a expertizelor medico-legale și a soluționării dosarelor. Conform actualei legislații, acești timpi suplimentari ar da posibilitatea celor care chiar au consumat droguri la volan să circule în continuare, până la soluționarea cazului, iar pentru cei care au făcut victime s-ar depăși termenul până la care se poate impune măsura arestului preventiv.
