Drum liber spre tiranie / Securitatea Statului se întoarce prin lege

Sub pretextul străveziu al luptei împotriva flagelului tero­rist, Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Apelurile telefonice, SMS-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate oficial, iar apoi datele vor fi stocate, pe banii operatorilor, vreme de şase luni.

Ele vor fi ţinute la dispoziţia organelor statului, care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Valabilă din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 298 invocă necesitatea ca România să-şi armonizeze legislaţia cu prevederile europene în domeniu, dar, pe fondul tentativelor politice din ce în ce mai apăsate de reinstaurare a normelor statului poliţienesc, lasă loc pentru o sumedenie de abuzuri. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, viaţa privată şi confidenţialitatea corespondenţei sunt doar două exemple, statuate în mod clar de Constituţia României, ce au fost călcate nonşalant în picioare de întreaga clasă politică. Un sondaj publicat recent releva că 73% din români îşi doresc un despot care să nu se mai încurce în amănunte ca parlamentarismul şi alegerile libere. Pe acest fundal, la 20 de ani de la Revoluţie, lor li se oferă cadou (înapoi) "Cooperativa Ochiul şi Timpanul". Dar nouă, restului de 27%?
Victor Ciutacu, Andrei Bădin

---

Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Telefoanele, sms-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate şi apoi stocate timp de şase luni pentru a fi la dispoziţia organelor care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Legea nr. 298 din 18 noiembrie 2008 invocă necesitatea ca România să respecte legislaţia europeană în domeniu. 

CE SPUNE LEGEA?
Legea care a intrat în vigoare marţi prevede că firmele de comunicaţii electronice sunt obligate să stocheze, timp de şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate, informaţii care pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Informaţiile vor fi puse la dispoziţia organelor respective cu scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave. Conform legii, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, în condiţiile stabilite prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice”. Această prevedere este foarte vagă şi poate da prilejul la abuzuri folosindu-se ca pretext ameninţări la adresa securităţii naţionale.

ABUZURI
Interesant este că la date pot avea acces nu numai procurorii, dar şi cei de la Ministerul de Interne, dar în special cei de la SIE, a căror competenţă este pentru teritoriul din afara graniţelor României. Mai mult, din dispoziţiile legale, reiese foarte clar că interceptările vor fi folosite nu numai pentru cercetarea infracţiunilor, dar şi pentru descoperirea lor. Mai mult decât atât, infracţiunile grave nu sunt definite în nici un fel, ceea ce poate da prilej la abuzuri grave. Legea are foarte multe aspecte care sunt definite vag, ceea ce alimentează speculaţiile că se pregătesc abuzuri.
De altfel, avem o istorie în spate care ne face sensibili la orice încercare de a mai fi supravegheaţi ca în perioada comunistă.

URMĂRIŢI ŞI CU BANII LUAŢI
Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înfiinţării şi administrării bazei de date vor fi deductibile fiscal. Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România consideră că interfeţele standardizate de colectare şi păstrare a bazelor de date vor necesita investiţii importante, care se vor repercuta în costuri suplimentare pentru utilizatorii serviciilor de telefonie şi internet, precum şi o pregătire specială a personalului.

ETAPA DIN 15 MARTIE
Peste două luni, din 15 martie, toţi providerii de internet vor fi obligaţi să stocheze timp de şase luni informaţii legate de e-mail-urile noastre şi traficul pe  internet.

ÎNCĂLCAREA CONSTITUŢIEI
Constituţia României spune la articolul 26 la capitolul 2: “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Articolul 28 spune la rândul său: “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.

DEZBATEREA PUBLICĂ, PE FURIŞ
Conform legii, un asemenea proiect de lege trebuie supus dezbaterii publice. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) a prezentat în cursul lunii aprilie 2007 un prim proiect de implementare a directivei europene cu privire la păstrarea datelor de trafic informaţional. Totuşi, opinia publică nu a fost informată corect asupra proiectului de lege propus.

DIRECTIVĂ EUROPEANĂ PUSĂ LA ZID
Conform directivei europene invocată la aprobarea acestei legi, fiecare ţară trebuie să ţină seama de specificitatea legislaţiei naţionale în domeniul respectiv. Directiva privind păstrarea datelor de trafic deja este puternic contestată de alte state ca, de exemplu, Irlanda sau Slovenia, care au atacat-o la Curtea Europeană de Justiţie, sau în Germania, unde a fost  atacată ca fiind neconstituţională. Ar mai trebui subliniat că existenţa unui act normativ cu modificarea expresă sau tacită a altor acte normative existente creează probleme existând mai multe reglementări care pot fi interpretabile.

NECORELARE CU PREVEDERI EXISTENTE
Există o serie întreagă de necorelări ale actului normativ cu alte acte deja existente, în special 161/2003 (dispoziţiile privind criminalitatea informatică), Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie sau Ordonanţa de Urgenţă nr. 131/2006 referitoare la DIICOT, care a fost respinsă. Ultimele două ordonanţe făceau referire expresă la accesul la date informatice, adică ceea ce acum se proclamă prin această lege.

DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE DIN GERMANIA
În mai multe ţări europene au avut loc proteste faţă de adoptarea unei astfel de legi. În Germania, Legea a fost atacată în faţa Curţii Constituţionale federale. Aceasta a decis că se pot păstra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferate investigatorilor numai în cazuri de terorism şi numai cu un mandat judecătoresc. De asemenea, se va apela la această soluţie doar când celelalte mijloace de probă nu sunt accesibile sau nu au şanse de reuşită. Curtea Constituţională germană nu s-a pronunţat pe fond aşteptând şi decizia Curţii Europene de Justiţie în cazul Irlanda vs Comisia Europeană pe aceeaşi temă.

Procurorul general, îngrijorat

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, ne-a declarat ieri, imediat după bilanţul Poliţiei Române, că procurorii sunt nemulţumiţi de unele dintre prevederile legilor privind prelucrarea datelor personale şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
“Am cerut puncte de vedere de la toate instituţiile de Parchet. Le vom analiza şi apoi vom face propuneri de modificare către Ministerul de Justiţie. Sunt mai multe prevederi care îngreunează activitatea Ministerului Public. Şi vă exemplific. Faptul că nu mai putem cere listeningul convorbirilor telefonice decât dacă este începută urmărirea penală. Or, în Codul de procedură penală se arată clar că putem lua autorizaţie de la judecător şi înainte de începerea urmăririi penale”, ne-a declarat Codruţa Kovesi. “În plus, aceste listeninguri pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazurile infracţiunilor grave prevăzute în Legea 29/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi în cea privind trorismul. Or, se pierd din vedere infracţiunile cu violenţă, precum tâlhăriile dar şi cazurile dispariţiilor de minori. Termenul de stocare a datelor de şase luni face ca, în cazul în care nu suntem sesizaţi despre infracţiune în interiorul acestui termen, aceste date să se piardă. Este un termen insuficient pentru investigaţiile complexe care privesc traficul de droguri ori traficul de persoane”, ne-a declarat Codruţa Kovesi.
Potrivit noii legi deja intrate în vigoare furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile. Şi doar dacă există autorizaţia dată de judecător.

• Violeta Fotache

Normele metodologice, în 30 de zile

Potrivit Ministerului Comunicaţiilor, normele metodologice de aplicare se vor elabora în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 298/2008 şi vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Normele elaborate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale vizează obligaţiile furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Totuşi, Ministerul a elaborat o variantă de lucru a normelor me-todologice care a fost supusă dezbaterii în luna decembrie a anului 2008 în cadrul unei reuniuni cu reprezentanţi ai furnizorilor şi operatorilor de servicii de comunicaţii electronice.

• Alexandru Rădescu

Băsescu îi asculta pe Geoană şi Iliescu

Fostul consilier prezidenţial şi fost şef al SIE, Claudiu Săftoiu a lansat aseară acuzaţii grave la adresa preşedintelui Traian Băsescu, susţinând că şeful statului ştia ce vorbeau Ion Iliescu şi Mircea Geoană la telefon. Săftoiu a declarat la emisiunea “Deschide Lumea” de la Realitatea TV că Băsescu îi povestea conţinutul discuţiilor dintre cei doi social-democraţi. “Eu am aflat de intervenţii politice care se bazează pe informaţii şi interceptări ilegale acum un an, acum doi ani şi am aflat de la preşedintele României că el ştia ce vorbeau Iliescu şi Mircea Geoană”, a spus Săftoiu. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost surprins de declaraţia făcută de fostul şef al SIE şi a reacţionat dur. “Să le fie ruşine şi nu vreau să fac alte comentarii”, a afirmat Iliescu. La numai o oră de la declaraţiile-şoc, Săftoiu a revenit telefonic la Realitatea TV şi şi-a nuanţat declaraţiile. “Este vorba de declaraţiile pe care Băsescu le dădea în presă, nu că-mi spunea mie. Am aflat din surse publice că preşedintele ştia că anumiţi politicieni vorbeau la telefon despre politică, asta nu înseamnă că mi-a spus personal”, a precizat Săftoiu. Administraţia Prezidenţială a respins afirmaţiile făcute de Săftoiu, solicitându-i să probeze afirmaţiile făcute. “Administraţia Prezidenţială face apel la mass-media să trateze cu maximă reticenţă astfel de afirmaţii, care reprezintă intoxicări fără nici o bază reală şi cu o evidentă tentă politică”, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei. Claudiu Săftoiu a demisionat în martie 2007 de la conducerea SIE, după ce a declarat la Comisia parlamentară de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu că interceptările convorbirilor făcute de SIE sunt pe bază de mandat de la procurorul general şi că Serviciul dispune de aparatură de interceptare. Ulterior, Săftoiu a revenit şi a precizat că, la audieri, a făcut declaraţii greşite. El a explicat că SIE nu a realizat de fapt niciodată interceptări cu tehnică proprie.