Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul României, sub semnătura premierului Ilie Bolojan, transmitea, la mijlocul lunii februarie a anului curent, un punct de vedere legat de un proiect de lege inițiat de un parlamentar USR, în care arăta că trebuie evitată modificarea legilor justiției, adoptate în anul 2022. Asta, deoarece orice propunere de modificare trebuie să fie negociată cu Comisia Europeană, pe de o parte, și că acest pachet a reprezentat cerințe asumate în PNRR, prin Jalonul 423. Acest răspuns oficial venea la mai puțin de două luni de când același premier Ilie Bolojan înființa, sub patronajul Cancelariei Prim-Ministrului, un comitet care lucra exact la modificarea legilor justiției adoptate în anul 2022. Între timp, acest comitet a fost desființat de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că a fost constituit prin abuz de putere. Legea pentru care premierul a transmis acest punct de vedere reprezintă, la rândul ei, o armă folosită de USR în războiul pe care această formațiune politică l-a declanșat împotriva președintei CCJ, Lia Savonea, și prevede abrogarea articolului legal care dă posibilitatea judecătorilor instanței supreme care își încetează activitatea de a intra în avocatură sau în profesia de notar, fără examen sau concurs.
Ghici ghicitoarea mea cine a scris rândurile următoare: „Cele trei legi ale justiției au făcut obiectul analizei Comisiei Europene, atât în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCB), cât și în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență - PNRR (Jalonul 423 - Intrarea în vigoare a legilor justiției)”?
Același autor a mai adăugat: „În acest context, reprezentanții Comisiei au apreciat că, în condițiile în care noile legi au fost adoptate, iar nota explicativă însoțitoare a acestora (Cover Note) a fost transmisă, autoritățile române trebuie să informeze în cel mai scurt timp orice modificare a actelor normative care fac obiectul jalonului aflat în analiză, chiar dacă modificarea poate apărea autorităților naționale ca fiind nesemnificativă”.
Un alt paragraf al aceluiași document, scris de același autor, arată: „Așadar, este necesar, în principiu, ca orice modificare a unui act normativ care face obiectul acestui jalon să fie evitată, iar, în condițiile în care aceasta apare ca fiind absolut necesară, să fie discutată și agreată în prealabil cu reprezentanții Comisiei. De asemenea, în recentul Raport din 2024 privind statul de drept, Comisia Europeană a reținut că au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției, accentul punându-se, în prezent, pe punerea în aplicare.
Una sfătuim, alta acționăm
Ei, bine, aceste pasaje sunt scrise de Guvernul României, sunt semnate de premierul Ilie Bolojan și fac parte dintr-un Punct de Vedere al Executivului, adresat, la data de 23 februarie 2026, Parlamentului României, referitor la o propunere legislativă privind abrogarea articolului 290 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, inițiată de deputatul USR Adrian Echert.
Ce explică Ilie Bolojan în acest Punct de Vedere? Că nu se pot aduce modificări legilor justiției, care au fost adoptate în anul 2022, deoarece acestea au fost aprobate de Comisia Europeană, că datorită acestor legi a fost ridicat MCV instituit împotriva României și că, de asemenea, acest pachet de legi constituie un jalon din PNRR.
Ce făcea același Ilie Bolojan cu nici două luni înainte să scrie aceste pasaje? Emitea, la data de 18 decembrie 2025, Decizia Prim-Ministrului nr. 574/2024 privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiză și revizuire a legislației din domeniul justiției.
Comisia urma să analizeze efectele punerii în aplicare a legilor justiției, adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
O atribuție conferită de Ilie Bolojan acestui Comitet a fost aceea de a iniția recomandări care să fie transmise în vederea inițierii unor proiecte de acte normative de modificare a legilor justiției.
Decizia privind constituirea acestui comitet a fost desființată, zilele trecute, prin hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Lege USR anti-ÎCCJ
Paragrafele citate anterior au fost redactate și semnate de Ilie Bolojan în contextul procedurii de avizare a proiectului de lege PLX 567.2025 - propunere legislativă pentru abrogarea articolului 290 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, inițiat de deputatul USR Adrian Echert.
Parlamentarul arată, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, că prezenta inițiativă legislativă are ca obiect abrogarea articolului 290 din Legea nr. 303/2022, în sensul eliminării posibilității ca judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat cel puțin 5 ani la această instanță și care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile, să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.
Autorul legii susține că menținerea unei excepții de la concurs creează un regim privilegiat pentru o categorie de persoane, contrar principiului egalității în fața legii și al competiției loiale.
„Eliminarea acestei excepții garantează accesul pe criterii obiective și tratament egal între profesioniștii dreptului. De asemenea, exercitarea funcției de magistrat nu presupune automat deținerea competențelor necesare pentru a activa ca notar sau ca avocat. Bunăoară, un magistrat specializat în drept penal nu deține neapărat cunoștințele și experiența specifice domeniilor predominante în notariat, cum sunt dreptul civil, procedură civilă sau procedurile de publicitate imobiliară”, mai susține deputatul USR Adrian Echert.
Chiar Guvernul lua partea judecătorilor de la Înalta Curte
Culmea, cu această părere nu este de acord chiar Guvernul Ilie Bolojan, care a transmis Parlamentului că lasă la latitudinea lui să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.
Însă în punctul de vedere redactat, Executivul arată că „dispozițiile legale a căror abrogare este propusă gestionează accesul fără examen sau concurs al judecătorilor ÎCCJ în profesiile de avocat sau de notar public, ca o recunoaștere a competenței profesionale dobândite de aceștia la cel mai înalt nivel al puterii judecătorești, legiuitorul considerând că experiența la instanța supremă garantează standardele necesare pentru exercitarea profesiilor de avocat sau de notar public fără o testare suplimentară a cunoștințelor juridice teoretice și practice”.
În același document se mai arată că o prevedere identică exista și în vechea Lege nr. 202/2004, care a fost atacată la Curtea Constituțională. Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, stabilind că cei care au contestat acest beneficiu plecau de la premisa că toți judecătorii, indiferent de nivelul instanței la care funcționează, sunt în aceeași situație juridică.
„Trebuie observat că judecătorii de la ÎCCJ au parcurs toate treptele în cariera lor profesională, astfel încât, din acest punct de vedere, aceștia se găsesc într-o situație diferită față de ceilalți judecători de la instanțele ierarhic inferioare, ceea ce înseamnă că legiuitorul poate reglementa beneficii diferite în favoarea acestora. Prin urmare, criteriul folosit de legiuitor nu este arbitrar, ci se circumscrie unei cariere judiciare complete a judecătorului - acesta parcurgând toate gradele profesionale -, la care se adaugă și obligația acestuia de a activa cel puțin cinci ani la instanța supremă”, stabilea CCR, citată, în acest punct de vedere, de Guvernul României.
Curtea mai arăta că „textul în discuție nu vizează un privilegiu sau o discriminare, ci o deosebire de tratament juridic determinată de faptul că situația judecătorilor de la ÎCCJ diferă de cea a celorlalți judecători. Or, această deosebire de tratament se bazează pe un criteriu obiectiv și rațional - parcurgerea tuturor treptelor profesionale ale carierei judecătorului”.
Proiectul USR-istului Adrian Echert, neconstituțional înainte de a fi votat
Același proiect de lege al deputatului USR Adrian Echert a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ. Și de această dată, se invocă faptul că există două decizii ale Curții Constituționale, prima nr. 241 din 2020, iar a doua nr. 426 din 2022, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că o astfel de prevedere, precum cea pe care parlamentarul progresist vrea să o abroge, este constituțională.
„Prin prezenta propunere legislativă, inițiatorul, de fapt, reia chiar și în expunerea de motive argumente care au fost analizate și respinse de către Curtea Constituțională. Adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar încălca practica constantă și recentă a CCR și ar conduce la neconstituționalitatea soluției propuse”, mai atrage atenția Consiliul Legislativ.
Citește pe Antena3.ro
