Duminicile din Postul Mare

În Postul Sfintelor Paşti, fiecare duminică are înţelesul ei, fiind îmbogăţită prin două teme. Una dintre acestea se referă la succesiunea şi ritmul Postului, în fiecare duminică fiind rânduită citirea unei pericope evanghelice care are rolul de a întări credincioşii, de a le trezi atenţia la ei înşişi şi a se pregăti pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Cealaltă temă a fost ataşată pe parcursul istoriei Bisericii, fiecare având "povestea" sa.

În Postul Sfintelor Paşti, fiecare duminică are înţelesul ei, fiind îmbogăţită prin două teme. Una dintre acestea se referă la succesiunea şi ritmul Postului, în fiecare duminică fiind rânduită citirea unei pericope evanghelice care are rolul de a întări credincioşii, de a le trezi atenţia la ei înşişi şi a se pregăti pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Cealaltă temă a fost ataşată pe parcursul istoriei Bisericii, fiecare având "povestea" sa.



Momentele istorice care au avut un rol deosebit în consolidarea tradiţiei ortodoxe reprezintă în acest post un fel de borne, prin care măsurăm trecerea timpului până la marele moment al Paştilor. Fiecare însufleţeşte călătorul prin post, îi arată că drumul nu este uşor, dar este în direcţia bună.

Duminica ortodoxiei

Prima duminică, numită şi a Ortodoxiei, este ziua în care se pomeneşte şi se sărbătoreşte biruinţa asupra iconoclasmului şi restabilirea cultului icoanelor în Constantinopol în anul 843. Legătura acestei prăznuiri cu Postul Mare este una direct istorică, deoarece în prima duminică din Postul Mare a avut loc această biruinţă.

Duminica Sfântului Grigore Palama

Acelaşi este adevărul şi despre prăznuirea Sfântului Grigore Palama în cea de-a doua duminică din Postul Mare. Apărarea învăţăturilor sale de către Biserică în secolul al XIV-lea a fost aclamată ca a doua biruinţă a Ortodoxiei şi, din acest motiv, prăznuirea sa anuală a fost rânduită pentru cea de-a doua duminică a Postului Mare. Importante şi pline de înţeles, după cum sunt în sine, aceste pomeniri sunt independente de Postul Paştilor.

Sfântul Grigore a polemizat cu un alt călugăr, Varlaam, tema polemicii lor fiind natura luminii de pe Muntele Taborului. Biserica a acceptat punctul de vedere al Sfântului Grigore Palama, rezumat astfel: Dumnezeu, de neatins prin esenţa Sa, ni Se descoperă prin energiile Sale direcţionate spre lume şi percepute de noi, cum a fost lumina de pe Muntele Taborului, dar acestea nu sunt nici materiale şi nici create. Ipotezele lui Varlaam au fost declarate erezii, acesta fiind anatemizat.

Duminica Sfintei Cruci

În cea de-a treia duminică, dedicată Sfintei Cruci, tema este a urmării Domnului Hristos, şi ne apare clar enunţată din Evanghlea de la Sfântul Marcu (VIII, 34-IX, 1): "Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?". Aşezată la jumătatea Postului, sărbătorirea Sfintei Cruci este confirmarea ideii că fără suferinţă, fără cruce adică, nu se poate ajunge la lumina Învierii.

Duminica Sfântului Ioan Scărarul

Această a patra duminică din post, a Sfântului Ioan Scărarul, este anume aşezată pentru ca prin amintirea acestui sfânt, care a practicat şi învăţat şi pe alţii ascetismul, rigorile postului şi desăvârşirea prin "scara" sa a virtuţilor, creştinul să aibă model de vieţuire. Aflăm despre acest sfânt "că nu se deda somnului decât în măsura în care privegherea prea îndelungată nu trebuia să-i nimicească starea minţii lui. Iar calea vieţii lui era rugăciunea cea neîncetată şi dragostea cea neasemănată faţă de Dumnezeu". A scris faimoasa lucrare "Scara Raiului", care le este mai ales călugărilor un bun îndreptar de viaţă duhovnicească.

Duminica Mariei egipteanca

În a cincea duminică o prăznuim pe Sfânta Maria Egipteanca, un model de pocăinţă cum rar există consemnat în istoria bisericii. Aceasta a fost iniţial desfrânată, dar la un moment dat, venindu-şi în fire şi cunoscând că Hristos este Dumnezeu, s-a retras în pustia Iordanului, unde s-a rugat şi a plâns 38 de ani. Sfântul Zosima a văzut că în timp ce se ruga se ridica de la pământ.
Prin pomenirea vieţii ei, creştinul este încurajat să ducă nevoinţa postului şi i se arată roadele acestuia.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Duminica floriilor

Duminica a şasea, a Floriilor, marchează Intrarea Domnului în Ierusalim. Este puntea de trecere de la cele patruzeci de zile de post la Marea Săptămână a Sfintelor Patimi. Domnul intră în Ierusalim cu intrare smerită şi triumfală totodată. "Cel ce are scaun cerul şi aşternut picioarelor pământul" şi "Cel purtat de Heruvimi şi lăudat de Serafimi" se smereşte şi încalecă pe mânzul necuvântător. Poporul, însă, recunoaşte în Cel Care vine pe Stăpânul vieţii şi al morţii, iar pruncii cei fără de răutate, simţitori pentru lucrurile cele de taină, îl întâmpină ca pe un împărat, cu ramuri de finic şi cu strigăte de "Osana", aşternându-şi înainte-i hainele pe cale.De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. O credinţă specifică Duminicii Floriilor spune că aşa cum este vremea în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti.

Pregătirea pentru Botez

În ceea ce priveşte pericopele evanghelice, acestea au o succesiune şi un conţinut care amintesc de perioada începuturilor creştinismului, când catehumenii (cei care aprofundau cunoştinţe despre credinţă şi se pregăteau de botez) aveau un îndreptar în acestea. Între Postul Mare şi Botezul catehumenilor era la început o legătură puternică. Pericopele din duminicle postului sintetizează toată învăţătura de care aveau nevoie cei care aşteptau botezul în ziua de Paşti. Botezul este intrarea în viaţa nouă inaugurată de Hristos. Pentru catehumen această viaţă nouă este numai vestită şi făgăduită, iar el o acceptă prin credinţă. Catehumenul este asemenea oamenilor Vechiului Testament, care au trăit prin credinţa lor într-o făgăduinţă a cărei împlinire nu au văzut-o. Aceasta este tema primei Duminici. După ce a menţionat oamenii drepţi ai Vechiului Testament, Epistola (Evrei, XI, 24 – 26, 32 – 40; XII, 2) concluzionează: "Şi toţi aceştia mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa. Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun....". Dar ce este aceasta? Răspunsul este dat în pericopa evanghelică a primei Duminici (Ioan, 1,43 – 51). "... Mai mari decât acestea veţi vedea. Şi a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului." Aceasta se tălmăceşte: voi catehumeni, voi care credeţi în Hristos, voi, care doriţi să fiţi botezaţi, care vă pregătiţi voi înşivă pentru Paşte – veţi vedea începutul veacului celui nou, împlinirea tuturor celor făgăduite, arătarea împărăţiei lui Dumnezeu. Dar o veţi vedea numai dacă aveţi credinţă şi dacă vă pocăiţi, dacă schimbaţi pornirea cea rea a minţii, dacă purtaţi dorul (după cele duhovniceşti – n.tr.), dacă vă osteniţi pentru aceasta. Despre acestea ni se aminteşte în Apostolul celei de a doua Duminici (Evrei, 1,10 – 11,3). "Pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem. ... Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire...". În pericopa evanghelică a celei de a doua Duminici (Marcu, II, 1 – 12) icoana acestei osteneli şi dorinţe este slăbănogul care a fost adus la Hristos prin acoperiş: "Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!". În următoarele duminici ale Postului Mare, cuvintele evangheliei încep să ne descopere sensul jertfei lui Hristos, prin care suntem primiţi "în adâncul catapetesmei", adică înăuntrul Sfintei Sfinţilor, a Împărăţiei lui Dumnezeu. Evanghelia Sfântului Apostol Marcu vesteşte pătimirea cea de bună voie a lui Hristos: "Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor şi-L vor ucide" (Marcu IX, 17-31). În duminica a patra se vesteşte şi Învierea Sa: "iar după ce-L vor ucide, a treia zi va învia".

În duminica dinaintea Floriilor, catehizarea, pregătirea pentru marea Taină, îşi prefigurează sfârşitul: momentul hotărâtor al intrării omului în Taina Morţii şi Învierii lui Hristos se apropie.

Perioada Postului Mare

Dezlegări
La peşte

• 25 martie: (†) Buna Vestire;
• 20 aprilie: Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)

• 15 martie: Sf. Mucenici Agapie, Plisie şi Timolau; 16 martie: Sf. Mucenici Sabin Egipteanul, Papa şi Roman;
• 22 martie: Sf. Muceniţă Drosidă, fiica Împăratului Traian;
• 23 martie: Cuv. Mucenic Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui;
• 25 martie: (†) Buna Vestire;
• 29 martie: Cuv. Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor;
• 30 martie: Cuv. Ioan Scărarul;
• 5 aprilie: Sf. Mucenici: Teodul, Agatopod, Claudie, Serapion şi Nichifor; 6 aprilie: Sf. Irineu, Episcop de Sirmium;
• 12 aprilie: Sf. Mucenic Sava de la Buzău;
• 13 aprilie: Sf. Mucenici: Artemon, Cvintilian şi Dada;
• 19 aprilie: Cuv. Ioan de la Lavra Veche;
• 20 aprilie: Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)