Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moartea unui rezident în ultimul an, care a fost găsit decedat sâmbătă într-o toaletă a Spitalului de Urgență Floreasca, a provocat reacții puternice în rândul medicilor. Aceștia readuc în discuție presiunea uriașă pusă pe doctori, mai ales în specialitățile grele, precum și gărzile extrem de lungi și de solicitante - cu consum nu doar fizic, ci și emoțional -, care duc la epuizare.
Medicul Iuliu Torje, specialist ATI care activează în prezent în Germania, a vorbit despre presiunea psihică la care sunt expuși medicii, mai ales în gărzi, unde fiecare decizie poate avea consecințe rapide și grave.
„Vorbim despre oameni care trăiesc zilnic în contact direct cu moartea, durerea, trauma și disperarea umană. Oamenii uită că un medic nu este doar un executant de proceduri. Este un om care acumulează în ani de gardă imagini și experiențe pe care psihicul uman nu a fost construit să le proceseze la infinit fără consecințe.
Un om obișnuit poate dezvolta sindrom posttraumatic după ce vede un singur accident mortal.
Un medic din ATI, UPU, SMURD sau chirurgie de traumă vede astfel de scene de nenumărate ori pe an. Vede oameni murind sub resuscitare. Vede copii care nu mai pot fi salvați. Vede familii distruse în câteva minute. Vede suferință în formele ei cele mai crude.
Iar apoi, după toate acestea, societatea are adesea pretenția ca medicul să rămână perfect funcțional, lucid, calm, productiv și emoțional impermeabil. Nu funcționează așa.
Toate acestea lasă urme…”, scrie dr. Torje, pe o rețea socială, unde povestește propria experiență, de la începutul rezidențiatului său în Germania, pe chirurgie.
„Eram singurul «chirurg» din spital în timpul gărzii. Seniorul era acasă. Îl sunai doar dacă situația devenea prea complicată. În rest, toate privirile se întorceau spre tine. Și nimeni nu te pregătește pentru sentimentul acela.
Pentru momentul în care sună telefonul în gardă și simți cum îți explodează inima în piept înainte să răspunzi. Pentru secunda aceea în care îți trec prin minte zeci de scenarii și te întrebi dacă vei ști ce să faci. Dacă omul acela va fi bine. Dacă nu cumva o decizie greșită poate schimba totul.
Anxietatea m-a lovit atât de tare încât am început să fac atacuri de panică în gărzi. De fiecare dată când suna telefonul mă tahicardizam violent. Au fost nopți în care mi-am trezit colegul internist doar ca să îmi facă un EKG, pentru că eram convins că ceva este în neregulă cu mine. (…) Și partea cea mai grea este că, din exterior, trebuia să pari funcțional. Calm. Stăpân pe tine.
Pentru că în medicină se vorbește mult despre rezistență. Dar prea puțin despre cât de ușor se poate rupe un om atunci când poartă singur atâta presiune.
A durat până am înțeles că nu mai pot continua așa. Că nu este normal să trăiești permanent în frică. Că nu înseamnă slăbiciune să recunoști că ai nevoie de ajutor.
Și cred că acela a fost unul dintre cele mai importante momente din viața mea, momentul în care am cerut ajutor.. pe care din fericire l-am primit”, scrie Iuliu Torje, pe Facebook, îndemnându-i pe tinerii medici din România să ceară ajutorul atunci când trec prin astfel de „lupte”.
„Ajungeam acasă dimineața și nu puteam să dorm. Deloc. Eram terminat psihic. Îmi retrăiam fiecare caz în minte. Fiecare decizie. Fiecare pacient. Fiecare posibilă greșeală”,
Dr. Iuliu Torje, medic ATI
Postările ATI-istului din Germania au adunat sute de comentarii, în care zeci de medici au subliniat că, pe lângă presiunea meseriei, rezidenții din România se confruntă și cu abuzuri din partea sistemului.
„Este inadmisibil ce li se întâmplă medicilor rezidenți în România! În afară de munca până la epuizare, gărzi cu duiumul, neplata gărzilor, tone de hârtii de completat, reținerea în spitale zi lumină/noapte întuneric spunându-le «este în interesul vostru» în momentul în care clachează de la oboseală sau afirmă «nu mai pot» sunt catalogați drept «drogați» sau «nebuni»!”, scrie, pe Facebook, dr. Diana Popovici, din Iași, postând totodată și mesajul unei rezidente care, de teama repercusiunilor, a dorit să-și păstreze anonimatul.
Aceasta a spus că, după ce ar fi susţinut examenul de specialitate, medicul care s-a stins în gardă la Spitalul Floreasca ar fi urmat să lucreze ca specialist la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, unde deja mai făcuse câteva gărzi. Viitorii săi colegi spun că era un om foarte bine pregătit profesional, însă acum se vorbește despre el ca despre un drogat.
„În puținele dăți când am vorbit, tema era: Sunt obosit. Nu mai pot!!!”
„Medicul care a decedat urma să vină la Giurgiu. Un băiat extraordinar. Numai cuvinte de laudă. Însă peste tot se aude că a fost drogat. În puținele dăți când am vorbit, tema era: Sunt obosit. Nu mai pot!!!
Eu, personal, am avut o sincopă într-o gardă, m-au găsit doamnele asistente. Nu știu ce s-a întâmplat exact, știu doar că au reieșit la ekg niște probleme cardiace. Dacă îmi aduc bine aminte era suspiciune de sindrom coronarian acut.
Am aflat că s-a spus despre mine ÎN SPITAL că eram drogată pentru că aveam o branulă în mână! Era pentru dexametazonă, mă durea spatele îngrozitor.
Am fost catalogată drept drogată pentru că aveam prea multe probleme. Și nebună pentru că am avut o perioadă dificilă. Ulterior am fost diagnosticată cu lupus. După ce am fost trimisă la psihiatru pe motiv că mă prefac”, a povestit medicul rezident, sub protecția anonimatului.
O tragedie care ar fi putut fi evitată
Acesta este al 46-lea medic român care își pierde viața în timpul gărzii sau imediat după, doar în ultimele două decenii, și mulți doctori consideră că nu va fi și ultimul. Potrivit acestora, este încă o tragedie care ar fi putut fi evitată „dacă cei responsabili de analiza și reglementarea echilibrului dintre muncă și odihnă a medicilor, ar fi acordat mai multă atenție acestei probleme”.
„Programul de gărzi, în sine, e inuman - dimineața secție, după-amiaza și noaptea gardă, a doua zi, program pe secție. Adăugați la asta responsabilitatea, intervenții chirurgicale, consum psihic, decizii terapeutice, lupta cu boala și moartea și contactul cu familiile îngrijorate și, nu o dată, disperate”, spune un alt medic care cere Parlamentului, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii să ia măsuri pentru reorganizarea programului medicilor.
„Este momentul să fie identificate și implementate soluții reale pentru actualul regim al gărzilor, în condițiile în care pierdem oameni care și-au dedicat viața salvării și îngrijirii celorlalți. Nu este normal ca cei care ne fac bine să își sacrifice propria sănătate și, uneori, chiar viața, din cauza unui sistem care îi suprasolicită”, scrie, pe platforma de socializare, o doctoriță.
„Garda de maxim 12 ore care să NU fie precedată sau urmată de alte ore de muncă, la spital/ cabinet privat. Maxim 13 ore/zi. Ca în UE. Atât. Când vom aplica legea din UE vom avea reducerea cu 90% a suprasolicitării și deceselor medicilor. Ca medic - doar asta văd a fi soluția”, exemplifică un alt medic.
Doctorii cer programe reale de suport psihologic
Potrivit dr. Torje, expunerea repetată la traumă modifică oamenii: „Modifică somnul, anxietatea, relațiile personale, capacitatea de reglare emoțională. Mulți medici dezvoltă simptome de burnout sever, depresie, anxietate sau stres posttraumatic și continuă să funcționeze aparent normal până în momentul în care nu mai pot”.
Tocmai de aceea, „este imperios necesară construirea unor programe reale de suport psihologic și psihoterapeutic pentru personalul medical:
– acces gratuit și facil la psihoterapie;
– ședințe confidențiale, sub anonimat;
– evaluări psihologice periodice pentru specialitățile cu încărcătură traumatică mare;
– grupuri de suport după cazuri severe sau decese traumatice;
– educație despre burnout, depresie și stres posttraumatic încă din rezidențiat;
– eliminarea stigmei conform căreia medicul trebuie «să reziste» indiferent de cost.
Pentru că oamenii care luptă zilnic cu moartea nu pot fi lăsați singuri cu tot ceea ce adună în ei”, subliniază anestezistul.
Tânărul medic de la Floreasca ar fi murit în urma administrării unei doze de fentanil, un opioid extrem de puternic, utilizat în anestezie. În doze mari, acesta poate provoca probleme respiratorii grave și stop respirator.
Anestezist român din SUA: Subiectul este tratat cu maximă seriozitate
Un medic român stabilit de 30 de ani în SUA atrage atenția asupra faptului că medicii români nu sunt informați și educați sistematic cu privire la risc profesional major pe care îl implică utilizarea unor substanțe controlate, precum fentanilul.
„Citesc cu multă tristețe despre încă un medic român care și-a pierdut viața în urma unei supradoze de fentanil. (…) La începutul rezidențiatului meu în Statele Unite, unul dintre primele cursuri obligatorii a fost despre utilizarea substanțelor controlate de către personalul medical care are acces la ele. Acest curs s-a repetat anual pe parcursul întregului rezidențiat. Și astăzi, după aproape 30 de ani de practică, sunt obligată să urmez periodic cursuri și evaluări privind utilizarea corectă a acestor substanțe și identificarea semnelor de consum ilicit în rândul profesioniștilor din sănătate.
Există întrebări dedicate în examenele de recertificare. Subiectul este tratat cu maximă seriozitate. Am avut colegi care au sustras și folosit fentanil sau propofol. Au fost excluși din programe, au fost obligați să urmeze tratamente, și unii ai au rămas chiar fără licență profesională. Însă accentul este pus pe prevenție și educație încă din anii de formare.
De aceea mă întreb: cum este posibil ca, în 2026, aceste teme să nu fie integrate riguros și constant în programele de educație medicală din România?”, a scris, într-un mesaj postat pe Facebook, Daiana Voiculescu, medic anestezist și directoarea Departamentului de Terapia Durerii la Spitalul Bellevue din New York.
Potrivit unui chestionar realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR), la sfârșitul anului 2025, 64% dintre rezidenți au declarat că efectuează gărzi fără a fi remunerate, iar o parte dintre aceștia desfășoară activități suplimentare în weekend și în zilele de sărbătoare legală.
Citește pe Antena3.ro
