x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Vine prăpădul: Cresc impozitele, accizele și TVA-ul. Nori negri se adună deasupra economiei

Vine prăpădul: Cresc impozitele, accizele și TVA-ul. Nori negri se adună deasupra economiei

de Adrian Stoica    |    16 Oct 2024   •   00:05
Vine prăpădul: Cresc impozitele, accizele și TVA-ul. Nori negri se adună deasupra economiei

Economia va continua să decelereze anul viitor, existând chiar un risc de recesiune, avertizează CFA România. Anticipaţiile analiştilor referitoare la creşterea economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de sondajele anterioare şi se situează la valoarea de 1,7%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%. Și analiștii mai multor bănci și-au redus estimările privind creșterea economică a României, ceea ce arată că mediul de afaceri devine tot mai îngrijorat de performanțele slabe ale economiei noastre.

Analiștii CFA anticipează și o creștere semnificativă a impozitării în 2025. „Impozitarea este, fără îndoială, cel mai mare factor necunoscut pentru exercițiul fiscal 2025, având în vedere schimbarea de guvern care va avea loc în decembrie 2024. Ne așteptăm la o creștere semnificativă a impozitării în exercițiul fiscal 2025, din cauza deficitului bugetar mare, care se preconizează că vă atinge 7,3% în acest an”, se arată în raportul CFA. Economia României ar urma să înregistreze o creștere de 1,5%-1,7% din PIB în acest an, dar ritmul va încetini semnificativ în 2025. Motivul încetinirii avansului îl reprezintă decelerarea consumului, nevoia de reducere a deficitului care ar putea duce la creșterea taxelor și cererea externă anemică, mai arată analiza.

Creșterea impozitelor nu va putea fi evitată

Cu o prognoză de creștere economică mai mică de 2% din PIB,  se așteaptă ca România să aibă în 2025 cea mai slabă performanță din regiune „deoarece trebuie să implementeze cel mai mare pachet de ajustare fiscală”, potrivit unui raport UniCredit Bank. Mai mult, în situația în care „planurile de ajustare fiscală vor dezamăgi sau dacă guvernele le vor dilua în timpul implementării”, România riscă să fie retrogradată, în condițiile în care ratingul actual este ultimul de pe treapta recomandată investițiilor. Creșterea impozitelor este considerată ca fiind inevitabilă, cel mai probabil fiind vizate TVA-ul, accizele, impozitele pe bunuri și creșterea ratelor de impozitare pentru majoritatea microîntreprinderilor. „De asemenea, estimăm o posibilă creștere de 2 puncte procentuale a ratei principale a TVA-ului pentru bunuri și servicii, dar doar din a doua jumătate a anului viitor”, se arată în analiza UniCredit Bank România.

Statistica publicată la începutul acestei săptămâni de către INS arată că în perioada ianuarie - august 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,0%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%).

S&P: deficit bugetar de 7,3% anul acesta și incertitudine fiscală după alegeri

Creșterea puternică a salariilor și pensiilor a alimentat importurile, iar avansul accelerat al salariilor pune și probleme de competitivitate economiei. Deficitul bugetar pentru acest an va trece de 7% din PIB, iar perspectivele privind politica fiscală după alegeri, rămâne incertă, atrage atenția agenția de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P). Agenția consideră că economia României va înregistra o creștere de numai 1,6% în anul 2024, sub așteptări, în contextul în care cererea internă, generată de creșteri ample de salarii și pensii, a stimulat creșterea importurilor. Totodată, S&P a confirmat ratingurile României, cu perspectiva stabilă. „Creșterea economică din prima parte a anului a fost mai lentă decât anticipam, astfel că am redus estimarea de creștere economică la 1,6% pentru acest an, de la 3% anterior. Consumul continuă să crească puternic, deoarece România a înregistrat una dintre cele mai ample creșteri ale cheltuielilor în ultimele 12 luni - inclusiv un avans de 20% al salariilor din sectorul public, câteva majorări ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor. În pofida acestora, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile ale angajării și șomaj aproape de minimum. Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investiții în sectorul public, inclusiv în cel al transporturilor. Totuși, evoluția exporturilor rămâne slabă, mai ales din cauza situației economice a Germaniei, principalul partener comercial al României. (…) În plus, România înregistrează cea mai rapidă creștere a salariilor din Europa de ceva vreme, iar asta profilează posibile probleme de competitivitate”, potrivit agenției de rating. 

„Pentru perioada 2025-2027, creșterea economica a României este anticipată ușor sub 3%, susținută de consum și investiții cofinanțate cu fonduri UE. De asemenea, deficitele bugetare mari vor contribui la dezechilibrele externe, astfel că deficitul de cont curent va trece de 8% în acest an și se va situa la o medie de 7,6% în 2025-2027.”

Agenția de evaluare financiară S&P

În perioada ianuarie - august 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 14,189 miliarde de euro, până la 182,524 miliarde de euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). 

 

×
Subiecte în articol: economie risc recesiune analisti sondaje