El Pais: Corupţia, un factor exploziv in criza politică din Romănia

Corupţia, care imbracă forme nenumărate, este un factor exploziv in criza politică declanşată in Romănia, iar campania care a precedat referendumul privind demiterea preşedintelui suspendat a devenit o competiţie pentru a arăta cine a furat mai mult, comentează El Pais in ediţia electronică, citat de Mediafax.

Â

Intre cazul unei mame care trebuie să dea medicului o anumită sumă pentru a accepta să-i opereze copilul şi cel al unui om de afaceri care şi-a dublat averea graţie unui amic politician, in Romănia există niveluri nenumărate de corupţie, mai mult sau mai puţin grave. O ţară de care unii profită, iar majoritatea suferă in Romănia, ţară care, alături de Bulgaria, este catalogată drept cea mai coruptă din UE, iar aderarea la structurile europene nu a pus capăt acestei probleme, apreciază El Pais.

Â

"A existat o ameliorare la nivel general in ceea ce priveşte corupţia, incepănd din 1999, an in care Romănia a fost declarată candidată la UE, pentru că au fost accelerate reformele in vederea aderării, dar in prezent controlul s-a diminuat", comentează Matt Loftis, cetăţean american, angajat al organizaţiei Transparency International din Romănia, citat de El Pais. Loftis a adăugat că cel mai elocvent exemplu in acest sens este demiterea, de către ministrul romăn al Justiţiei, a procurorului Doru Ţuluş, implicat in anchetarea unor cazuri importante.

Â

Corupţia este explozivă in criza politică declanşată in Romănia. Campania care a precedat referendumul privind demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu a devenit o competiţie pentru a arăta cine a furat mai mult.

El Pais comentează că la referendumul de sămbătă este in joc viitorul lui Traian Băsescu, "un reformist de centru care a căştigat alegerile din 2004 cu sprijinul mai multor formaţiuni politice (in special Partidul Liberal) care acum l-au abandonat" şi doresc să il inlăture de la putere.

Â

Corupţia este un fenomen obişnuit in Romănia. Acest flagel işi are originea in trecutul comunist al ţării, comentează El Pais, precizănd că, la sfărşitul anilor '80, romănii "nu aveau nici ce mănca".

Â

"Dictatorul Nicolae Ceauşescu a lăsat ţara in sărăcie (...) Salariul mediu (300 de euro pe lună, brut) nu este suficient opentru o lună şi, din acest motiv, multă lume s-a obişnuit să dea o anumită sumă pentru a-şi rezolva problemele la medic, la şcoală, sau la administraţie...O formă de adaos la salariu...In aceste condiţii nu este de mirare că limba romănă are patru termeni pentru a desemna mita atăt de influentă", conchide El Pais.