Elevii culeg viile de la Cotnari

Legenda spune ca Grasa de Cotnari era deja aici pe vremea lui Stefan cel Mare. Legenda spune ca Grasa de Cotnari era deja aici pe vremea lui Stefan cel Mare. In anul 2004, producatorii acestui vin, cel mai piratat din Romania, se lupta cu vinul falsificat, vandut sub aceeasi eticheta. Pe eticheta vinului original au pus o holograma pentru autentificare. Nu au initiat o ancheta, nu stiu cu cat a fost prejudiciata societatea.

Barbatul mic de statura, indesat urmareste fiecare galeata de struguri. Paznicului, un Rambo autohton, imbracat in haine soldatesti, nu-i scapa nimic din ce se intampla pe via din zona Sarata, podgoria Cotnari. E unul din cei 100 de agenti care pazesc averea podgoriei de cei ce ravnesc la struguri. Un alt agent insoteste bena in care se transporta strugurii de la vie la combinatul de prelucrare. Se fura si din bena. Fura localnicii, fura si graurii, in stoluri negre care se arunca asupra plantatiei. Pocnitorile nu-i mai sperie, iar alta metoda de starpire cei de la Cotnari inca n-au gasit.

PRACTICA AGRICOLA. Directorul tehnic Iosif Andor ne duce la vie. E prima zi de cules, 600 de oameni vor munci la adunatul strugurilor. Nu ne lasa sa fotografiem decat zece minute, ca si cum am fi la un obiectiv militar. Rambo ne supravegheaza atent, la ordinul lui Andor: "Condu-i pe domnii si ai grija sa nu se rataceasca prin vie...".

Ne miram cand vedem culegatorii, niste copii de 14 ani. E ca la practica agricola de pe vremea lui Ceausescu. Andor se arata si el uimit de varsta culegatorilor. Sunt copii de clasa a IX-a. Directorul spune ca nu stie nimic de ei. Sare imediat cu explicatia maistrul instructor Mihai Pantiru, de la scoala de ucenici din Deleni: "Copiii fac practica aici timp de trei saptamani. Ei lucreaza pana la ora 12:00, au o norma de 80 de galeti pe zi", tine sa precizeze. Despre plata copiilor nici un cuvant. "E o intelegere intre scoala si societate." Presedintele consiliului de administratie, Constantin Deleanu, stie altceva: "Sunt in clasa a IX-a, dar au ramas repetenti, au peste 16 ani. Nu au o norma de indeplinit. Fiecare culege cat poate. Platim fiecare elev, 500 de lei kilogramul. Daca el vrea sa dea ceva la scoala, e treaba lui." Un baiat slabanog, cu picioarele desculte, negre, arunca strugurii in remorca si striga: "Numarul doi, patru galeti". Nu cantareste nimeni galeata.

Potrivit maistrului Pantiru, elevii sai profita de perioada de practica "pentru a se instrui". "Invata despre soiuri, despre perioada de coacere a strugurilor. Cand copiii acestia vor termina scoala, pe diploma lor va scrie «lucratori calificati in agricultura»."

Pana la diploma, elevii culeg de-a valma strugurii copti de feteasca alba, strugurii verzi si acri din acelasi soi, cate doi-trei ciorchini de "tata-caprei", un soi de masa, struguri aromati de tamaioasa. Se culege feteasca alba, dar in bena strugurii sunt amestecati, asa cum sunt si butucii in vie. Ioan Malutan, inginerul tehnolog, ne arata la o plimbare prin vie cativa butuci de tamaioasa si unul cu struguri de masa strecurati in plantatia de feteasca. Spune ca nu se amesteca strugurii de soiuri diferite, dar ce se intampla in teren contrazice teoria. La Cotnari se culege cu mana pentru ca e mai ieftin, desi masinile de cules ar fi mai eficiente.

CULES PE ZAPADA. Unul dintre struguri are mucegai pe el. Inginerul Malutan ne invita sa gustam bobul stafidit, acoperit de "putregai nobil", care da aroma specifica vinului de Cotnari. In 2002 au cules Grasa in noiembrie, cand zapada cazuse, strugurii erau plini de zahar si de mucegai, asa a iesit un vin foarte bun. Amanarea culesului are riscurile lui, daca ploua strugurii se strica. Cotnariul este singura podgorie din tara care nu si-a schimbat sortimentele de vita dupa atacul filoxerei, la inceputul secolului XX. Legenda spune ca Grasa de Cotnari era deja aici pe vremea lui Stefan cel Mare. Se mai cultiva in acest loc Tamaioasa Romaneasca, Francusa, Feteasca Neagra.

Romanii pot sa faca vinuri bune si singuri, cred directorii moldoveni.

"NU NE VINDEM COTNARIUL". Ultima creatie a specialistilor de la Cotnari este Chateau Cotnari, un cupaj (amestec de vinuri) in care se intalnesc Francusa, Feteasca alba si Tamaioasa Romaneasca. Dar mandria lui Deleanu, un moldovean solid si jovial, este vechea "Grasa", pe care o considera "ambasadorul Romaniei in strainatate". Deleanu se plange de falsi-ficarea Grasei, dar nu a apelat la politie pentru a impiedica frauda, nu stie la cat se ridica prejudiciul pe care falsificatorii l-au adus societatii. "Nu stiu cum falsificau. Probabil puneau o eticheta care sema-na cu a noastra. N-am baut vin falsificat. Probabil luau un vin sec, ii puneau indulcitor si faceau un vin dulce." Fiecare sticla de Cotnari are pe ea o holograma fabricata in Anglia, care certifica autenticitatea vinului. Deleanu crede ca a rezolvat problema.

"Au venit multi investitori sa cumpere Cotnariul, dar cei 150 de actionari nu vor sa vanda", spune inginerul Malutan. O actiune la Cotnari face 400.000 de lei. Constantin Deleanu apreciaza ca valoarea intregii societati s-ar ridica la 500 de miliarde de lei, dar e sigur ca nici unul dintre actionari n-ar renunta la actiuni. "Cotnariul nu-i al nostru. Cotnariul e un bun national si nu se va vinde niciodata."

ELEVII

"Sunt in clasa a IX-a, dar au ramas repetenti, au peste 16 ani. Nu au o norma de indeplinit. Fiecare culege cat poate. Platim fiecare elev, 500 de lei kilogramul. Daca el vrea sa dea ceva la scoala, e treaba lui" - Constantin Deleanu, presedintele consiliului de administratie SC Cotnari SA

SPADA LUI STEFAN

La Cotnari, de pe o suprafata de 1.200 de hectare se obtin anual aproximativ 6 milioane de litri de vin. Societatea exporta 15% din cantitate, adica 900.000 de litri de vin imbuteliat, 70% - Grasa de Cotnari, iar 30% - Feteasca alba. Vinul de Cotnari ajunge in SUA, Canada, Grecia, Italia, Spania, Polonia, Rusia, Lituania, Germania, Finlanda, precizeaza presedintele consiliului de administratie al societatii, Constantin Deleanu. O sticla de vin la export are un pret mediu de 3 dolari.

Anul acesta, in podgoria moldoveana se asteapta o productie de 5 milioane de litri de vin. Presedintele Deleanu e dispus sa sacrifice un milion de litri pentru a aduce in tara, la Cotnari mai precis, sabia lui Stefan cel Mare. El a adresat ambasadorului Republicii Turcia in Romania un memoriu scris intr-o limba romana originala:
"Excelenta,
Fara a mobiliza sentimente, altele decat diplomatice, ne permitem sa va dezvaluim ca din maretia istoriei noastre am putea spune ca din mana marelui voievod lipseste ceva, lipseste spada... Stim ca rosturile religiei Dumneavoastra nu ingaduie bautura in sensul consumului. Mai stim insa ca tara Dumneavoastra este vizitata anual de un numar mare de turisti, iar cantitatea de vin ce urmeaza sa o primiti de la firma noastra ar putea mari considerabil numarul acestora, atrasi si de «intalnirea» si cu acest adevarat rege al vinurilor (simbol al Romaniei). De aceea, dorim sa va propunem ca schimb, in locul spadei lui Stefan cel Mare si Sfant, gazduita de Dumneavoastra in Muzeul Topkapi, mai mult decat un trofeu, nu fala vinului nostru, ci maretia sufletului nostru."