Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o conferință de presă în care au acuzat serviciile secrete din România că au intervenit în mersul procesului, agravându-le pedepsele. Ei se consideră nevinovați și au reclamat statul român la CEDO. Acuzațiile publice făcute în 20 iulie 2021 la adresa mecanismelor deciziilor lor de condamnare nu au provocat nici o reacție din partea CSM.
Istvan Beke și Zoltan Szocs, condamnați sub acuzația de terorism la pedepse de cinci ani de închisoare, au susținut în cadrul conferinței de presă organizate la Târgu Secuiesc, în a doua zi după eliberarea condiționată, că au rezistat în detenție datorită faptului că au resimțit solidaritatea comunității lor în toată această perioadă. La conferința de presă, ei au fost însoțiți de Jozsef Kulcsar-Terza, deputat al Partidului Civic Maghiar, cel care i-a vizitat în penitenciar de 40 de ori. MTI, agenția oficială de presă a Ungariei, a difuzat ample informații în fluxul de știri în limba română privind decizia Tribunalului Brașov care a acceptat, luni, 19 iulie, cererea de eliberare condiționată a celor doi condamnați.
„Serviciile nu au putut înghiți o condamnare mai ușoară”
Cei doi au precizat, potrivit MTI, că „în România, toate mijloacele legale au fost epuizate pentru ca instanța să stabilească nevinovăția lor”. În consecință, ei au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a fost acceptată, prin urmare, demersul juridic continuă la Strasbourg. Potrivit lui Zoltan Szocs, „pe ei îi nemulțumește faptul că, după ce au fost condamnați în primă instanță pentru nerespectarea reglementărilor legate de dispozitivele pirotehnice, la o pedeapsă cu închisoare egală cu perioada în care au fost arestați preventiv, Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat, la cererea Parchetului, încadrarea juridică a dosarului”. Astfel, ei nu ar mai fi putut să se poată apăra împotriva noilor acuzații. El a explicat întorsătura neașteptată a procesului, spunând că „serviciile secrete n-au putut înghiți” decizia primei instanțe.
Citește pe Antena3.ro
Pregătirea perturbării paradei militare din 1 Decembrie
Întregul parcurs al acestui dosar, de la declanșarea anchetei până la eliberarea condiționată, a fost atent urmărit de comunitatea secuilor, dar și de reprezentanți ai guvernului maghiar. S-a încercat constant să se prezinte faptele într-o culoare „roz”, care să diminueze periculozitatea acțiunii, care nu s-ar fi încadrat la terorism, ci era o pregătire nevinovată a unor artificii pentru sărbătorirea Crăciunului. O joacă de copii! În preajma sărbătoririi Zilei Naționale a României, din 1 Decembrie 2015, Beke și Szocs au plănuit, ca sub plapuma „jocului nevinovat”, să detoneze o bombă artizanală care să perturbe festivitățile de la Târgu Secuiesc. Dispozitivul exploziv realizat de cei doi urma să fie declanșat în timpul paradei militare organizate în centrul orașului. Procurorii DIICOT au prezentat instanței probe materiale și înregistrări care erau elemente de susținere a acuzațiilor pe pista teroristă. Reținuți și apoi puși în stare de arest, cei doi au fost condamnați prin decizie definitivă din 4 iulie 2018 a ÎCCJ, la cinci ani de închisoare pentru terorism și incitare la acte teroriste.
PREMIERĂ! Solidaritate cu acțiunea teroristă!
Istvan Beke și Zoltan Szocs, ieșiți din pușcărie după ce au executat patru ani din pedeapsă, au mulțumit în conferința de presă „tuturor celor care și-au exprimat solidaritatea”, cum relatează sursa citată. „Nu există precedent pentru ca cineva, care a fost condamnat pentru terorism, să fie susținut unanim de comunitatea orașului său, de maghiarii din Transilvania și din Bazinul Carpatic”, a spus Beke. El a adăugat că este, de asemenea, fără precedent în istoria închisorii de la Codlea faptul că tribunalul a refuzat cererea de eliberare condiționată de trei ori și a luat o decizie favorabilă doar la a patra solicitare. Pentru a-și întări mesajul de victimizare, prezentându-se ca nevinovați, Beke a aflat din lecturi că, în comparație cu deținuți politici închiși pentru mișcările din Transilvania din 1956, „a simțit că a ajuns într-un sanatoriu” și „nu a resimțit rea-voință din partea condamnaților din rândul populației majoritare”.
Se consideră victime politice
Cei doi condamnați pentru terorism sunt prezentați de relatările presei maghiare ca victime ale unui proces înscenat. Sursa citată menționează funcțiile deținute de Istvan Beke și de Zoltan Szocs în momentul în care au fost reținuți și s-a pornit acțiunea judiciară împotriva lor: președinte al „Mișcării de Tineret 64 de Comitate” din Târgu Secuiesc și, respectiv, de președinte al acestei „Mișcări” din Transilvania.
Referințele despre organizația condusă de cei doi „artificieri” le găsim în comunicatul DIICOT care anunța deschiderea procedurilor judiciare în cazul respectiv. Procurorii aveau date pentru a preciza că „Mișcarea de Tineret 64 Comitate” este o „structură naționalist-extremistă ale cărei obiective le promovează, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor români și a bunurilor acestora, cu dezideratul de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat”.
DECLARAȚII ÎN OGLINDĂ, REPLICI DIFERITE
Au încălcat cei doi condamnați eliberați condiționat, prin declarațiile făcute în conferința de presă de la Târgu Secuiesc, independența justiției? Libertatea de exprimare nu este restricționată în aceste cazuri. Dar unii magistrați au cântare diferite de judecată atunci când condamnatul se consideră nevinovat. Când Liviu Dragnea s-a declarat condamnat pe nedrept și nu și-a recunoscut vina, judecătoarea Andreea Chis, membru ales al CSM, a considerat că afirmațiile reprezintă o încălcare a independenței autorității judecătorești. Declarațiile celor doi condamnați pentru terorism, care se consideră nevinovați, victime ale aranjamentelor serviciilor secrete, nu au provocat nici o reacție din partea instituțiilor vizate.
