Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un băieţel romăn de 2 ani se află de patru luni intr-un centru de plasament din Italia. Din luna mai, părinţii nu mai ştiu nimic de el. Deşi autorităţile romăne au trimis toate actele prin care demonstrează că familia poate avea grijă de copil, iar Romănia şi Italia sunt semnatare ale Convenţiei ONU pentru drepturile copiilor şi membre UE, Graţian nu a fost repatriat.Â
Un băieţel romăn de 2 ani se află de patru luni intr-un centru de plasament din Italia. Din ziua in care copilul a fost luat de Poliţie, părinţii nu ştiu exact unde le e fiul. Autorităţile romăne au trimis toate actele prin care demonstrează că familia poate avea grijă de copil, dar Graţian nu s-a intors acasă.
25 MAI 2007. In faţa unui supermarket de lăngă Tivoli o bătrănă dă de măncare unui copil de 2 ani. Apoi, puştiul ia o maşinuţă şi vrea să se joace pe stradă. Bunica il trage pe trotuar şi copilul incepe să plăngă. După nici cinci minute apare Poliţia, iar femeia şi copilul sunt duşi la Poliţia din Roma. Graţian e luat de către o femeie cu armă la brău, iar bunicii i se spune de către translator să stea liniştită că micuţul va fi dus direct la mama sa. Nici vorbă. Au trecut patru luni de demersuri disperate, făcute de familie către autorităţile romăne şi italiene pentru ca băiatul să fie repatriat.
VARIANTA FAMILIEI. Familia Gruia e din satul Bocşa, Caraş-Severin. In luna mai a acestui an se afla de ceva timp in Italia, in localitatea Tivoli. In ziua de 25, mama băieţelului povesteşte că a mers impreună cu tatăl ei la Ambasada din Roma pentru a-şi reface actele arse intr-un incendiu, in vederea intoarcerii in ţară. Povestea e confirmată de o declaraţie a acestora, de la Poliţia Tivoli-Terme. Graţian a rămas cu bunica sa, Olguţa, femeia care l-a ingrijit de mic. Olguţa venise pentru căteva zile in Italia, nu ştia limba. Cei doi au mers la un supermarket pentru a cumpăra măncare. Obosită, bunica a aşezat copilul pe un coş de mănă pe trotuar şi i-a dat să mănănce biscuiţi cu smăntănă. Graţian a vrut apoi să se joace cu maşinuţa pe stradă, dar bunica nu l-a lăsat. A inceput să plăngă. In căteva clipe au venit carabinierii, i-au dus la Poliţia din Roma, apoi la un spital unde copilul a fost controlat, după care iar la poliţie. Aici, bunicii i-a fost smuls băiatul din braţe. Femeia nu inţelegea limba italiană, dar cuvăntul "criminale" l-a priceput limpede. Translatorul a liniştit-o zicăndu-i că Graţian va fi dus la mama sa, conform legii. Bunica a rămas in arestul Poliţiei pănă a doua zi. "Cănd mama a fost eliberată, am aflat ce s-a intămplat", spune mama lui Graţian, Graţiela Gruia. Pe 2 iunie, disperaţi că nu dau de băiat şi autorităţile italiene nu le spun nimic, familia Gruia a cerut ajutorul Ambasadei Romăniei şi şi-a luat un avocat. "Ne-am culcat şi prin corturi pentru a merge la ambasadă, dar nu-mi mai dădeau voie să intru, imi ziceau să aştept să văd ce zic italienii şi că de ce am bătut copilul. Mama mea plănge zi şi noapte după el şi jură că nu i-a dat o palmă şi e gata să se pună la maşina adevărului. Iar dacă nu o cred, să o inchidă pe ea, dar să se intoarcă băiatul in ţară", spune disperată mama. Bunicul băiatului crede că numai nişte oameni fără inimă i-au văzut pe bunică şi pe copil că sunt străini şi le-au făcut reclamaţie din ură de romăni.
VARIANTA AUTORITÃ...ŢILOR. In acest moment la Tribunalul pentru Minori din Roma sunt in desfăşurare două procese: unul intentat bunicii pentru rele tratamente aplicate minorului, celălalt - pentru a stabili dacă familia lui Graţian il poate creşte şi astfel să fie repatriat. In iunie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) a cerut ajutorul Ambasadei Italiei la Bucureşti pentru a rezolva acest caz. Nici o reacţie.
La 13 august 2007, la trei luni de cănd Graţian se afla in Italia, Secţia Consulară a Ambasadei Romăniei in Italia trimite ANPDC o inştiinţare cu privire la demersurile derulate pentru a afla cauzele care au dus la incredinţarea minorului intr-un centru de plasament. Două zile mai tărziu, ANPDC cere Protecţiei Copilului Caraş-Severin realizarea unei anchete sociale la domiciliul părinţilor, acordul la repatriere şi un plan de protecţie a minorului după repatriere. Toate aceste documente sunt trimise Ministerului Afacerilor Externe fără a se primi răspuns. De la viceconsulul romăn la Roma, Cosmin Dumitrescu, am aflat că actele au ajuns la Tribunalul pentru Minori din Roma, iar repatrierea micuţului depinde de hotărărea instanţei. "In cazul acestui copil, s-a reclamat că a fost violentat de bunică şi Tribunalul de Minori a decis trimiterea lui intr-un centru de plasament. Ei cercetează şi spun dacă băiatul va fi repatriat sau nu. Noi am făcut demersuri de repatriere a părinţilor, DGAPC-ul a făcut ancheta socială, am trimis concluziile lor. Totul depinde de decizia Tribunalului", a declarat Dumitrescu.
NUANŢE... De la Ambasada Italiei la Bucureşti am aflat că cei care au făcut plăngerea impotriva bunicii spun că femeia cerşea in faţa supermarketului şi din cănd in cănd il lovea pe copil pentru a-l face să plăngă. In răspunsul inaintat de Ambasada Italiei se specifică faptul că părinţii copilului sunt despărţiţi, iar mama ar avea incă 12 copii, lucru imposibil, ţinănd cont că Graţiela Gruia nu are decăt 23 de ani, semn că autorităţile italiene confundă situaţia bunicii cu cea a mamei. Mai mult decăt atăt, documentele trimise de autorităţile romăne au ajuns la judecătorul care se ocupă de caz, dar actele nu au putut fi ataşate la dosar, pentru că au fost trimise doar in limba romănă, "legea italiană nu permite anexarea la dosar a unor documente intr-o limbă străină". Căt despre legea italiană care permite ridicarea minorului de lăngă părinţi fără inştiinţarea acestora şi fără drept de vizită, se precizează in răspunsul Ambasadei Italiei. "Din motive de siguranţă, in cazurile in care nu a fost stabilită o măsura definitivă, e posibil să nu fie comunicat părinţilor locul exact in care se găseşte copilul, pentru a se evita situaţia in care copilul sau cei care se ocupă de el să aibă de suferit."
CUM ESTE POSIBIL? Situaţia lui Graţian nu este singulară. In Italia mai sunt incă cinci copii in centre de plasament pentru care părinţii fac demersuri de repatriere. "Nu mai există astfel de cazuri in relaţie cu alte state", precizează ANPDC. In centrele de plasament de pe intreg teritoriul Italiei se află, conform aceleiaşi surse, 140 de copii. Pentru că nu există un acord de repatriere romăno-italian, deşi ambele state sunt membre ale Uniunii Europene şi semnatare ale Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, autorităţile romăne nu au multe de spus. Un răspuns formulat de Ambasada Italiei in 2005 pentru o agenţie de presă arăta faptul că Romănia şi Italia s-ar afla in curs de elaborare a unui astfel de acord. Se specifica: "Amintim că de la 1 ianuarie 2007, cănd Romănia va intra in Uniunea Europeană, un acord de acest tip va fi complet inutil, intrucăt acest sector va fi reglementat de acquis-ul comunitar". Că nu este aşa o demonstrează şi cazul lui Graţian. Romănia are semnate acorduri cu Franţa, in 2002, şi cu Spania din 2005. Tot in acel an, un comunicat al ANPDC preciza că e in curs de semnare şi acordul cu Italia. Astăzi, repatrierile minorilor se fac in baza Legii 1443/2004. Conform legii, "demersurile pentru identificarea minorilor care se află in situaţia de «copii neinsoţiţi» şi a părinţilor acestora, precum şi asistarea lor in sensul obţinerii unei măsuri de protecţie adecvate pănă la momentul repatrierii sunt in sarcina misiunilor diplomatice, respectiv oficiilor consulare ale Romăniei in străinătate."
25 MAI 2007. In faţa unui supermarket de lăngă Tivoli o bătrănă dă de măncare unui copil de 2 ani. Apoi, puştiul ia o maşinuţă şi vrea să se joace pe stradă. Bunica il trage pe trotuar şi copilul incepe să plăngă. După nici cinci minute apare Poliţia, iar femeia şi copilul sunt duşi la Poliţia din Roma. Graţian e luat de către o femeie cu armă la brău, iar bunicii i se spune de către translator să stea liniştită că micuţul va fi dus direct la mama sa. Nici vorbă. Au trecut patru luni de demersuri disperate, făcute de familie către autorităţile romăne şi italiene pentru ca băiatul să fie repatriat.
VARIANTA FAMILIEI. Familia Gruia e din satul Bocşa, Caraş-Severin. In luna mai a acestui an se afla de ceva timp in Italia, in localitatea Tivoli. In ziua de 25, mama băieţelului povesteşte că a mers impreună cu tatăl ei la Ambasada din Roma pentru a-şi reface actele arse intr-un incendiu, in vederea intoarcerii in ţară. Povestea e confirmată de o declaraţie a acestora, de la Poliţia Tivoli-Terme. Graţian a rămas cu bunica sa, Olguţa, femeia care l-a ingrijit de mic. Olguţa venise pentru căteva zile in Italia, nu ştia limba. Cei doi au mers la un supermarket pentru a cumpăra măncare. Obosită, bunica a aşezat copilul pe un coş de mănă pe trotuar şi i-a dat să mănănce biscuiţi cu smăntănă. Graţian a vrut apoi să se joace cu maşinuţa pe stradă, dar bunica nu l-a lăsat. A inceput să plăngă. In căteva clipe au venit carabinierii, i-au dus la Poliţia din Roma, apoi la un spital unde copilul a fost controlat, după care iar la poliţie. Aici, bunicii i-a fost smuls băiatul din braţe. Femeia nu inţelegea limba italiană, dar cuvăntul "criminale" l-a priceput limpede. Translatorul a liniştit-o zicăndu-i că Graţian va fi dus la mama sa, conform legii. Bunica a rămas in arestul Poliţiei pănă a doua zi. "Cănd mama a fost eliberată, am aflat ce s-a intămplat", spune mama lui Graţian, Graţiela Gruia. Pe 2 iunie, disperaţi că nu dau de băiat şi autorităţile italiene nu le spun nimic, familia Gruia a cerut ajutorul Ambasadei Romăniei şi şi-a luat un avocat. "Ne-am culcat şi prin corturi pentru a merge la ambasadă, dar nu-mi mai dădeau voie să intru, imi ziceau să aştept să văd ce zic italienii şi că de ce am bătut copilul. Mama mea plănge zi şi noapte după el şi jură că nu i-a dat o palmă şi e gata să se pună la maşina adevărului. Iar dacă nu o cred, să o inchidă pe ea, dar să se intoarcă băiatul in ţară", spune disperată mama. Bunicul băiatului crede că numai nişte oameni fără inimă i-au văzut pe bunică şi pe copil că sunt străini şi le-au făcut reclamaţie din ură de romăni.
VARIANTA AUTORITÃ...ŢILOR. In acest moment la Tribunalul pentru Minori din Roma sunt in desfăşurare două procese: unul intentat bunicii pentru rele tratamente aplicate minorului, celălalt - pentru a stabili dacă familia lui Graţian il poate creşte şi astfel să fie repatriat. In iunie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) a cerut ajutorul Ambasadei Italiei la Bucureşti pentru a rezolva acest caz. Nici o reacţie.
La 13 august 2007, la trei luni de cănd Graţian se afla in Italia, Secţia Consulară a Ambasadei Romăniei in Italia trimite ANPDC o inştiinţare cu privire la demersurile derulate pentru a afla cauzele care au dus la incredinţarea minorului intr-un centru de plasament. Două zile mai tărziu, ANPDC cere Protecţiei Copilului Caraş-Severin realizarea unei anchete sociale la domiciliul părinţilor, acordul la repatriere şi un plan de protecţie a minorului după repatriere. Toate aceste documente sunt trimise Ministerului Afacerilor Externe fără a se primi răspuns. De la viceconsulul romăn la Roma, Cosmin Dumitrescu, am aflat că actele au ajuns la Tribunalul pentru Minori din Roma, iar repatrierea micuţului depinde de hotărărea instanţei. "In cazul acestui copil, s-a reclamat că a fost violentat de bunică şi Tribunalul de Minori a decis trimiterea lui intr-un centru de plasament. Ei cercetează şi spun dacă băiatul va fi repatriat sau nu. Noi am făcut demersuri de repatriere a părinţilor, DGAPC-ul a făcut ancheta socială, am trimis concluziile lor. Totul depinde de decizia Tribunalului", a declarat Dumitrescu.
NUANŢE... De la Ambasada Italiei la Bucureşti am aflat că cei care au făcut plăngerea impotriva bunicii spun că femeia cerşea in faţa supermarketului şi din cănd in cănd il lovea pe copil pentru a-l face să plăngă. In răspunsul inaintat de Ambasada Italiei se specifică faptul că părinţii copilului sunt despărţiţi, iar mama ar avea incă 12 copii, lucru imposibil, ţinănd cont că Graţiela Gruia nu are decăt 23 de ani, semn că autorităţile italiene confundă situaţia bunicii cu cea a mamei. Mai mult decăt atăt, documentele trimise de autorităţile romăne au ajuns la judecătorul care se ocupă de caz, dar actele nu au putut fi ataşate la dosar, pentru că au fost trimise doar in limba romănă, "legea italiană nu permite anexarea la dosar a unor documente intr-o limbă străină". Căt despre legea italiană care permite ridicarea minorului de lăngă părinţi fără inştiinţarea acestora şi fără drept de vizită, se precizează in răspunsul Ambasadei Italiei. "Din motive de siguranţă, in cazurile in care nu a fost stabilită o măsura definitivă, e posibil să nu fie comunicat părinţilor locul exact in care se găseşte copilul, pentru a se evita situaţia in care copilul sau cei care se ocupă de el să aibă de suferit."
CUM ESTE POSIBIL? Situaţia lui Graţian nu este singulară. In Italia mai sunt incă cinci copii in centre de plasament pentru care părinţii fac demersuri de repatriere. "Nu mai există astfel de cazuri in relaţie cu alte state", precizează ANPDC. In centrele de plasament de pe intreg teritoriul Italiei se află, conform aceleiaşi surse, 140 de copii. Pentru că nu există un acord de repatriere romăno-italian, deşi ambele state sunt membre ale Uniunii Europene şi semnatare ale Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, autorităţile romăne nu au multe de spus. Un răspuns formulat de Ambasada Italiei in 2005 pentru o agenţie de presă arăta faptul că Romănia şi Italia s-ar afla in curs de elaborare a unui astfel de acord. Se specifica: "Amintim că de la 1 ianuarie 2007, cănd Romănia va intra in Uniunea Europeană, un acord de acest tip va fi complet inutil, intrucăt acest sector va fi reglementat de acquis-ul comunitar". Că nu este aşa o demonstrează şi cazul lui Graţian. Romănia are semnate acorduri cu Franţa, in 2002, şi cu Spania din 2005. Tot in acel an, un comunicat al ANPDC preciza că e in curs de semnare şi acordul cu Italia. Astăzi, repatrierile minorilor se fac in baza Legii 1443/2004. Conform legii, "demersurile pentru identificarea minorilor care se află in situaţia de «copii neinsoţiţi» şi a părinţilor acestora, precum şi asistarea lor in sensul obţinerii unei măsuri de protecţie adecvate pănă la momentul repatrierii sunt in sarcina misiunilor diplomatice, respectiv oficiilor consulare ale Romăniei in străinătate."
Neinţelegeri bilaterale
"Cu privire la costurile pe care le implică procesul de repatriere, in proiect se prevede că suportarea cheltuielilor de transport pănă la punctul de trecere a frontierei se face in conformitate cu prevederile acordurilor de readmisie sau a altor inţelegeri incheiate de Romănia cu alte state, iar in lipsa acestor acorduri sau inţelegeri cheltuielile sunt suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, conform legii."
Legea 1443/2004
Italia a fost mereu dispusă să semneze un acord privind repatrierea copiilor neinsoţiţi găsiţi pe teritoriul italian, disponibilitate demonstrată de numeroasele intălniri avute la Roma şi la Bucureşti şi de propunerile de text schimbate intre cele două ţări (...) Am solicitat de mai multe ori aprobarea de către partea romănă a unui text care să prevadă programe de repatrire şi reintegrare (...), solicitări cu care interlocutorii romăni s-au declarat mereu de acord. Contrar acestor declaraţii insă, in textul in limba romănă al Acordului continua să fie
incluse proiecte finanţate de Guvernul italian pentru care, aşa cum partea italiană a informat in mod repetat, nu există acoperire."
răspuns Ambasada Italiei la Bucureşti 2005
Legea 1443/2004
Italia a fost mereu dispusă să semneze un acord privind repatrierea copiilor neinsoţiţi găsiţi pe teritoriul italian, disponibilitate demonstrată de numeroasele intălniri avute la Roma şi la Bucureşti şi de propunerile de text schimbate intre cele două ţări (...) Am solicitat de mai multe ori aprobarea de către partea romănă a unui text care să prevadă programe de repatrire şi reintegrare (...), solicitări cu care interlocutorii romăni s-au declarat mereu de acord. Contrar acestor declaraţii insă, in textul in limba romănă al Acordului continua să fie
incluse proiecte finanţate de Guvernul italian pentru care, aşa cum partea italiană a informat in mod repetat, nu există acoperire."
răspuns Ambasada Italiei la Bucureşti 2005
Prevederi ale Convenţiei ONU
"Art. 8. - 1. Statele părţi se angajează să respecte dreptul copilului de a-şi păstra identitatea, inclusiv cetăţenia, numele şi relaţiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără amestec ilegal.
3. Statele părţi vor respecta dreptul copilului separat de cei doi părinţi ai săi sau de unul din ei, de a intreţine relaţii persoanele şi contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, afară dacă acest lucru este contrar interesului superior al copilului."
3. Statele părţi vor respecta dreptul copilului separat de cei doi părinţi ai săi sau de unul din ei, de a intreţine relaţii persoanele şi contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, afară dacă acest lucru este contrar interesului superior al copilului."
Citește pe Antena3.ro
