Emigrati in Romania - Noii fermieri vin din Olanda

Acum trei ani, Marsman, Marik, Walter, Miranda si Michel au venit sa creasca taurine pe Valea Muresului. Micii intreprinzatori au inchiriat foste IAS-uri si au inceput sa isi dezvolte propria afacere. Pana cand localnicii au inteles ca investitia olandezilor e o vaca numai buna de muls.

Absolventii de Agronomie din Amsterdam nu au bani sa isi infiinteze propria ferma in Tara Lalelelor si apuca drumul strainatatii, incercandu-si norocul in statele candidate la Uniunea Europeana. "Dreptul de a mulge si de a vinde lapte in Olanda e foarte scump. De exemplu, cota de lapte ajunge la 100.000 euro pentru zece vaci, la care trebuie adaugat costul furajelor, utilajelor. In Romania, cu 30.000 de euro am infiintat o mica ferma, care nu ar avea loc intre marii producatori din Olanda", spune Miranda Noordman, 29 ani. Ea impreuna cu sotul, Michel, 31 ani, locuiesc intr-o rulota langa grajdurile cu 12 vaci si vitei de rasa Baltata romaneasca.

IEFTINEALA. In 2003, cei doi tineri au vizitat Transilvania, le-a placut ce au vazut si au inchiriat un fost IAS in Sanger. Initial, localnicii i-au tratat cu simpatie pe straini, insa in ultimele luni au inteles ca olandezii nu sunt investitori "strategici", protejati de politisti si au prins a le fura fanul si animalele. Satui de hoti, Miranda si Michel au "emigrat" doi kilometri mai departe, in Rosiori. Aici, tocmai au inchiriat pentru cinci ani un fost IAS cu 70 de ha imprejur. "Un singur hectar in Olanda costa minimum 25.000 euro, in Polonia cam 5.000 euro, iar in Romania ajunge la 2.500 euro", zice Michel in timp ce rupe paie la botul lui Ieftinica, o vaca luata cu trei sute de euro. Peste cateva zile, la ferma olandezilor vor sosi alte 23 de bovine, rasa Holstein, 1.300 de euro bucata, cumparate de la Walter, un investitor "portocaliu" satul de Romania. "Walter nu a mai acceptat furturile din ferma lui si vinde tot si se intoarce acasa. La el a fost o situatie diferita. A avut o ferma cu vaci, de unde satenii erau obisnuiti sa fure. Noi am luat o ferma distrusa si am inceput doar cu o vaca", marturiseste Michel Noordman, tragand speranta ca bastinasii ii vor respecta investitia.

SPRIJIN LOCAL. Pionierii agriculturii batave pe Valea Muresului au calcat pe urmele unei mari companii olandeze. In 2002, Friesland Foods, aflata in topul mondial al primilor zece producatori de lactate, a investit in Romania, cumparand Napolact, si a pus bazele unei retele de puncte de colectare si fabrici de productie. Tinerii zootehnisti din Olanda au luat contact cu ong-uri autohtone si au cerut sprijin pentru infiintarea de ferme. Daniel Alexa, promotia 2002 a Universitatii de Agronomie si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, a fost unul dintre colaboratorii noilor investitori. Din 2004, el administreaza ferma lui Marsman si Marik, doi olandezi care detin 95% din societatea mixta romano-olandeza "Ferma Erste"/ "Prima ferma" - Chetani. Strainii au renovat fostul IAS de hamei si au deschis o ferma de vaci si un centru de pregatire profesionala pentru tineri. De asemenea, au in proiect constructia unor solarii si a unei pensiuni agro-turistice. "Lucram pe 50 de hectare din cele 600 ale vechiului IAS. Crestem 50 de vaci Holstein si metis, respectand normele de igiena europene de recoltare a laptelui", spune Daniel Alexa, inginer agronom pasionat de lapte.

PRACTICA. De anul trecut, grupe de liceeni din Lyon vin la fermele din Mures sa invete bazele agronomiei

BASTINASUL. Imediat dupa absolvire, Daniel a infiintat o laptarie, insa a dat faliment si s-a alaturat asociatiei de dezvoltare agricola Alba-Afroda, de unde a aflat ca olandezii aveau nevoie de consilieri. "Ma bucur ca lucrez pentru ei. Ma platesc bine si nu se comporta ca patronii romani care daca au 20 de vaci isi angajeaza mulgatori. Cand vin la ferma, olandezii lucreaza cot la cot cu angajatii pentru ca ei stiu cat de pretioasa e o vaca de rasa, care costa 2.000 de euro", declara Daniel Alexa. Inginerul considera atitudinea proprietarilor olandezi cu atat mai indicata in Romania intrucat calitatea angajatilor e sub orice critica. "Tinerii nu mai vor sa fie agricultori si s-a ajuns ca ultimii oameni sa lucreze in agricultura. Deocamdata olandezii aduc anual studenti tocmai din Franta sa faca practica la noi la ferma", sustine inginerul Alexa care a lipit afise cu oferte de colaborare la scolile agricole din Mures si Cluj, fara a capata vreun raspuns favorabil.

SURPRIZA. Daniel Alexa i-a ajutat de la inceput pe Miranda, Michel si pe Walter. I-a invatat sa aiba rabdare cu birocratia autohtona. I-a invatat sa plimbe o hartie de la un birou la altul, "dar de ce sa facem noi obligatiile functionarilor?" - ii spuneau olandezii. I-a sfatuit sa astepte pana ce or sa se schimbe mentalitatile si nimeni nu o sa le mai fure lucerna si vacile. Dupa doi ani de eforturi, Walter nu a mai rezistat si a inceput sa vanda tot. "Amandoi concuram pentru cel mai bun lapte din Mures, cu 700 l de lapte pe zi fiecare. Walter a avut ferma de elita in Miercurea Nireajului. L-au furat localnicii, l-au fugarit cu topoarele, politistii au ramas impasibili, iar el nu a mai suportat. Luna trecuta a hotarat sa vanda tot si s-a intors la Amsterdam", ofteaza Daniel Alexa, inginerul pentru care olandezii reprezinta aliati impotriva vechilor metehne ale localnicilor.

Dar ce l-a suparat atat de tare pe Walter? Intr-o zi, olandezul si-a luat camera video sa ii filmeze pe hotii de lucerna si a surprins mai multe carute la marginea ogorului sau. Cu dovada in mana, Walter a mers la politie doar i-o determina pe agenti sa ia masuri. La sectie, olandezul era sa faca infarct cand a vazut ca unul din hotii filmati era chiar politistul din sat.

PRACTICANTII FRANCEZI

Investitorii de la "Ferma Erste" au bagat sute de mii de euro intr-o afacere care ii priveste si pe studenti, romani si straini deopotriva. Deocamdata ferma este centru de pregatire profesionala pentru elevii din Franta. De anul trecut, grupe de liceeni din Lyon vin la fermele din Mures sa invete bazele agronomiei. "Invata sa ingrijeasca animale, sa furajeze viteii, sa mulga vacile. Experienta romaneasca ii ajuta sa rationeze lucrurile simple. Occidentalii au ajuns la un nivel atat de ridicat incat au pierdut elementele de baza", crede Dan Alexa. In grija lui, pentru trei saptamani, s-au aflat Morgan, 19 ani, si Aurelie, 18 ani. Elevele Scolii Familiale Rurale din Chessy-les-Mines au venit la Chetani speriate de avertismentele rudelor: "Nu o sa aveti ce manca si o sa va atace hotii de buzunare." Programul european de mobilitate Leonardo le-a finantat deplasarea frantuzoaicelor si le-a dat posibilitatea sa inteleaga ca vacile nu musca si ca Romania nu e tara vampirilor. "Am mancat branza de oaie si caviar romanesc, adica zacusca. Ne-am trezit la 6 dimienata sa mulgem vacile. Asa ceva nu am mai facut niciodata", spune Morgan, viitoare absolventa de Agronomie.