Epava Rostock va ajunge pe uscat

Ultimele pregatiri pentru scoaterea la suprafata a epavei Rostock din canalul Sulina sunt aproape de final. Muncitorii si macaraua se afla deja la locul in care s-a scufundat in urma cu 13 ani cargoul ucrainean.

PERSPECTIVA. In doar cateva luni, epava navei Rostock ar putea sa dispara din peisajul canalului Sulina

PAGUBE. Cargoul ucrainean a afectat cheul satului Partizani

DRUM. Macaraua a sosit ieri la locul scufundarii, dupa o lunga asteptare in vama Portului Constanta

CERCETARI. Rostock are o incarcatura mai grea decat se credea

UTILAJE. Macaraua Cormorant este, pentru ingineri, o "bijuterie tehnica"

ECOSISTEM. Specialistii cred ca, daca va reusi, operatiunea va avea un efect pozitiv asupra mediului

ECHIPA. Scafandrii sunt cazati la Mila 35, dar vor fi mutati pe un ponton plutitor ancorat temporar langa Rostock si chiar pe macara. Sambata, pe inserat, a ajuns langa Rostock si unul din utilajele care il vor scoate din Dunare: macaraua plutitoare autopropulsata Cormorant. Adusa de un impingator, tot al companiei Multraship, a sosit cu o mica intarziere cauzata de "birocratia vamala intalnita in orice colt al planetei", dupa cum glumeau, si ei putin ingrijorati, inginerii olandezi care urmau s-o manevreze. Masinaria - "o bijuterie tehnica" - a sosit cu rezerve pentru trei luni de hrana si apa pentru muncitori.

Construit in 1973, utilajul a fost supus unei reparatii generale in 1999. Macaraua are un tonaj brut de 1.505 tone si poate ridica 400 de tone cu fiecare din cele doua brate. Poate caza 20 de persoane in camere cu incalzire si aer conditionat. "Macaraua are multiple posibilitati tehnice si speram ca va reusi sa scoata Rostock-ul in cel mai scurt timp", a subliniat Anca Martin. Ieri a fost descarcata si instalata a doua transa de echipamente, pregatirile urmand a se finaliza maine, cand vor incepe si lucrarile propriu-zise. Durata contractului este de sase luni, iar banii vor fi platiti de AFDJ Galati numai daca epava cargoului va fi scoasa din Dunare. Pana atunci, toate cheltuielile urmeaza sa fie suportate de catre executanti. Coordonatorul echipei de salvare, David Stirling, da ca termen sfarsitul lunii ianuarie 2005. "Suntem profesionisti si ne vom termina treaba cum nu se poate mai bine, lucrand in conditii de maxima securitate atat pentru noi, cat si pentru localnici si celelalte nave care vor naviga pe canal", a spus Stirling.

TRAFICUL, NEAFECTAT. Capitania Portului Tulcea, singura autoritate in masura sa coordoneze traficul pe Dunare, a anuntat ca nu intentioneaza sa inchida traficul navelor pe canalul Sulina, asa cum s-a zvonit. "In cel mai rau caz, cand lucrarile vor fi deosebit de importante, am putea dispune dirijarea traficului, cateva ore intr-un sens, apoi si in celalalt, asa cum s-a procedat in cazul precedentelor lucrari la Rostock", a declarat pentru Jurnalul National, loctiitorul comandantului Capitaniei Tulcea, Gheorghe Ftadeev. Surse din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si din Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii spun ca lucrarile vor permite refacerea bratului Sulina, restabilirea senalului navigabil, dar si o redistribuire a curentilor, ce va duce la o mai buna dragare naturala a canalului.

SCUFUNDAREA

Cargoul ucrainean Rostock s-a scufundat la 2 septembrie 1991 pe canalul Sulina, in dreptul localitatii Partizani. Vaporul venea de la Tulcea si era incarcat cu sarma din fier-beton. Satenii din Partizani isi amintesc ca nava s-a apropiat incet, mergand pe mijlocul canalului, putin deviat spre malul stang. Si-a lasat ancora la puntea din fata in partea stanga, desi o nava ce merge catre varsare nu trebuie niciodata sa dea drumul ancorei din fata, pentru ca o destabilizeaza. Cargoul a inceput sa se intoarca, intepenindu-se cu partea din fata in digul satului Ilganii de Jos si cu pupa partea din spate in malul drept, in cheul satului Partizani. Martorii spun ca toate puntile erau pline ochi cu incarcatura de sarma care, contrar reglementarilor marinaresti, nu fusese depozitata in magazii. Cand a ajuns pe fundul Dunarii, cargoul s-a rupt in doua, eliberand minute in sir un jet puternic de apa si praf deasupra celor doua sate. Malurile aproape s-au rupt, cel mai afectat fiind cheul satului Partizani.