Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 13 noiembrie 2005, Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat un flagrant in urma căruia ofiţeri de poliţie au fost acuzaţi de dare, luare de mită şi trafic de influenţă. După doi ani de judecată şi după multe controverse, toţi au fost achitaţi. O căruţă de bani publici s-a dus pe apa sămbetei. Vă prezentăm povestea unei anchete defecte şi costisitoare, cu martori-fantomă şi probe distruse. Un caz care poate fi predat la Facultatea de Drept sub titlul: "Aşa nu se face o anchetă profesionistă"!Â
La 13 noiembrie 2005, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a organizat un flagrant in urma căruia mai multe persoane au fost acuzate de dare şi luare de mită, precum şi de trafic de influenţă. După doi ani de judecată şi după multe controverse, acţiunea DNA s-a dovedit a fi un alt mare făs. Un făs care a costat statul 3,5 miliarde de lei. DNA nu vrea să spună pe ce s-au dus banii. Â
Intocmit la 15 noiembrie 2005, Dosarul Penal 221/P/2005 aducea in faţa instanţei de judecată cinci persoane. In urma autodenunţului realizat de subofiţerul de poliţie Ioan Ciubotaru (angajat la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Piatra-Neamţ), a inceput urmărirea penală a lui Mircea Preda Chelaru (fiul generalului Mircea Chelaru), Dumitru Scutaru, Anca Scutaru, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Iniţial, dosarul, stufos şi alambicat, a fost soluţionat de judecători cu sentinţă de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru Mircea Preda Chelaru, Dumitru Scutaru şi Anca Scutaru.
ALTE INTERESE. Din acest moment a inceput a adevărată nebunie a contradicţiilor intre acuzaţi şi DNA, in urma căreia procurorii au trebuit să se recunoască invinşi. Motivul? Gafele făcute de aceştia pe tot parcursul anchetei. Asta, in condiţiile in care, conform unor surse din interiorul DNA, pentru instrumentarea dosarului s-au cheltuit 3,5 miliarde de lei vechi. La inceputul lunii octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti decide anularea condamnării pronunţate de instanţă şi retrimiterea cauzei spre rejudecare. "DNA a pierdut lupta in instanţă din cauza faptului că a incălcat foarte multe principii care stau la baza oricărei anchete. DNA a nominalizat, prin decizia nr. 18/ 11.11.2005 a Parchetului, ascultarea telefoanelor unor persoane implicate in acest dosar. Argumentele aduse de procurori au inceput să scărţăie. Clientul meu, Chelaru, nu a figurat pe acea listă a persoanelor nominalizate de către DNA. Apoi, chiar probele prezentate de către DNA in proces au fost distruse de către procurori. Pănă la urmă adevărul a ieşit la lumină şi s-a demonstrat că totul a fost o cacealma", spune avocatul Nicolae Cladoveanu. In spatele acestor acuze aduse mie au stat alte interese. Sunt convins că, datorită unor jocuri politice, cei vizaţi cu adevărat in anchetă au fost tatăl meu, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Am fost hărţuit degeaba doi ani. DNA m-a umilit in condiţiile in care probele administrate de procurori nu aveau susţinere. Amprentele mele nu au fost găsite pe plic, m-au ţinut in arest cu lampa in ochi, fără să am posibilitatea să cer un avocat sau să dau un telefon, mi-au făcut multe", conchide Chelaru.
GHIDUL. Ioan Ciubotaru, detaşat intre timp la Direcţia Paşapoarte Piatra-Neamţ, şi-a dorit enorm să rămănă in cadrul acestui departament. Deoarece nu indeplinea toate condiţiile cerute de lege, Ciubotaru (arestat intre timp pentru implicare in "Dosarul Fotbaliştilor") a făcut tot posibilul pentru a ocupa scaunul dorit. Prin intermediul soţilor Scutaru acesta il cunoaşte pe Mircea Preda Chelaru. "Iniţial, Ciubotaru, prin soţii Scutaru, m-a rugat să-i fiu ghid in Bucureşti. Mi-a spus că nu cunoaşte Bucureştiul şi că mă roagă să-l ajut", spune Chelaru. Povestea se complică şi in joc intervin banii. O sumă de 10 milioane de lei vechi, pe care Chelaru o primeşte, susţine el, pentru serviciul de ghid. "Eu am mers cu maşina lui Ciubotaru pe unde avea el treabă. Adică la Cărjan şi la Luncaşu. El avea nevoie de semnăturile celor doi pentru faptul că postul vizat presupunea angajarea unui civil. Iar Ciubotaru era subofiţer. Adevărul este că m-am implicat mai mult decăt un ghid. Asta pentru că Anca Scutaru, care m-a rugat să-l ajut, imi era o foarte bună prietenă. M-am dus cu Ciubotaru inclusiv la Cărjan şi l-am sunat şi pe Luncaşu. Cărjan, care era doar de căteva zile şef la Direcţia Generală de Paşapoarte, a spus că va lua o decizie in 30 de zile. Luncaşu a zis că dacă cei de la paşapoarte sunt de acord cu acest transfer, nu se va opune. Din acest moment lucrurile s-au complicat. Ciubotaru, nefiind civil, nu a putut obţine dreptul de a se transfera. M-a sunat cu o zi inainte de examen. Mi-a zis că nu s-a primit nici un fel de confirmare pentru raportul depus de el. I-am spus că tot ce a ţinut de mine s-a făcut. Mai mult nu aveam cum să-l ajut", povesteşte Chelaru.
FLAGRANTUL. Conform rechizitoriului intocmit de procurori, "in cursul lunii octombrie 2005, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu au acceptat promisiunea lui Mircea Chelaru de remitere a sumei de 4.000 de euro de la Ioan Ciubotaru in scopul aprobării raportului de transfer al acestuia". A urmat scena in care banii promişi de Ciubotaru "au ajuns la beneficiar" şi arestarea sa. Ajuns la sediul DNA pentru interogatorii, Chelaru susţine că "mi s-a spus că in maşină a fost găsit un plic cu 4.000 de euro, care erau şpaga pentru angajarea lui Ciubotaru şi că este mai bine să recunosc acuzele aduse. Nu ştiam nimic de acei bani, nu s-au găsit amprentele mele pe bani şi nici pe plicul in care erau puşi, şi nici nu au fost martori in momentul in care procurorii au deschis maşina pentru percheziţie". Lucrurile ciudate in acest proces au continuat. "Clientul meu a fost acuzat şi condamnat degeaba. In rechizitoriu apare, iniţial, un alt personaj - Crăciun Claudiu Valeriu - acuzat de aceste infracţiuni. De altfel, telefonul acestuia a şi fost ascultat la cererea DNA. Apoi, ca prin minune, fără nici o explicaţie, numele acestui individ nu mai apare in dosar, el fiind inlocuit cu cel al lui Chelaru!", spune avocatul Cladoveanu. Ciudat este şi faptul că in fotografiile realizate in momentul flagrantului faţa lui Chelaru nu apare nicăieri, iar pe casetele inregistrate replicile lui Chelaru sunt neinteligibile. In acest context, Inalta Curte de Casaţie, prin incheierea de la 18 mai 2006, dispune ca respectivele casete să nu fie folosite ca mijloace de probă. Cu toate acestea, DNA foloseşte casetele după care le distruge, considerănd că nu reprezintă probă in proces. Un exemplu este caseta 434/II-1/02, care conţinea convorbirile telefonice intre Lazăr Cărjan şi Chelaru. Aceasta apare in Hotărărea Curţii de Apel ca fiind distrusă, numai că DNA a folosit-o ca probă in proces. In urma acestui lung şir de gafe, DNA pierde recursul formulat de Chelaru, instanţa hotărănd ştergerea pedepsei date iniţial de magistraţi.
FÃ...CÃ...TURÃ...
"A fost o tămpenie care va lăsa urme in viaţa celor implicaţi. Eu eram de cinci zile director la Paşapoarte şi nici nu ştiam despre ce este vorba in problemă. Totul a fost o făcătură, iar dezamăgirea mea au fost ziariştii, care, după ce şi-au dat seama de punctele slabe ale anchetei procurorilor, nu au mers mai departe cu ancheta jurnalistică. Iar cel mai trist este atunci cănd ştii că eşti nevinovat, dar nu poţi să demonstrezi"
chestorul Lazăr Cărjan
directorul Direcţiei Generale de Paşapoarte
Intocmit la 15 noiembrie 2005, Dosarul Penal 221/P/2005 aducea in faţa instanţei de judecată cinci persoane. In urma autodenunţului realizat de subofiţerul de poliţie Ioan Ciubotaru (angajat la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Piatra-Neamţ), a inceput urmărirea penală a lui Mircea Preda Chelaru (fiul generalului Mircea Chelaru), Dumitru Scutaru, Anca Scutaru, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Iniţial, dosarul, stufos şi alambicat, a fost soluţionat de judecători cu sentinţă de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru Mircea Preda Chelaru, Dumitru Scutaru şi Anca Scutaru.
ALTE INTERESE. Din acest moment a inceput a adevărată nebunie a contradicţiilor intre acuzaţi şi DNA, in urma căreia procurorii au trebuit să se recunoască invinşi. Motivul? Gafele făcute de aceştia pe tot parcursul anchetei. Asta, in condiţiile in care, conform unor surse din interiorul DNA, pentru instrumentarea dosarului s-au cheltuit 3,5 miliarde de lei vechi. La inceputul lunii octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti decide anularea condamnării pronunţate de instanţă şi retrimiterea cauzei spre rejudecare. "DNA a pierdut lupta in instanţă din cauza faptului că a incălcat foarte multe principii care stau la baza oricărei anchete. DNA a nominalizat, prin decizia nr. 18/ 11.11.2005 a Parchetului, ascultarea telefoanelor unor persoane implicate in acest dosar. Argumentele aduse de procurori au inceput să scărţăie. Clientul meu, Chelaru, nu a figurat pe acea listă a persoanelor nominalizate de către DNA. Apoi, chiar probele prezentate de către DNA in proces au fost distruse de către procurori. Pănă la urmă adevărul a ieşit la lumină şi s-a demonstrat că totul a fost o cacealma", spune avocatul Nicolae Cladoveanu. In spatele acestor acuze aduse mie au stat alte interese. Sunt convins că, datorită unor jocuri politice, cei vizaţi cu adevărat in anchetă au fost tatăl meu, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Am fost hărţuit degeaba doi ani. DNA m-a umilit in condiţiile in care probele administrate de procurori nu aveau susţinere. Amprentele mele nu au fost găsite pe plic, m-au ţinut in arest cu lampa in ochi, fără să am posibilitatea să cer un avocat sau să dau un telefon, mi-au făcut multe", conchide Chelaru.
GHIDUL. Ioan Ciubotaru, detaşat intre timp la Direcţia Paşapoarte Piatra-Neamţ, şi-a dorit enorm să rămănă in cadrul acestui departament. Deoarece nu indeplinea toate condiţiile cerute de lege, Ciubotaru (arestat intre timp pentru implicare in "Dosarul Fotbaliştilor") a făcut tot posibilul pentru a ocupa scaunul dorit. Prin intermediul soţilor Scutaru acesta il cunoaşte pe Mircea Preda Chelaru. "Iniţial, Ciubotaru, prin soţii Scutaru, m-a rugat să-i fiu ghid in Bucureşti. Mi-a spus că nu cunoaşte Bucureştiul şi că mă roagă să-l ajut", spune Chelaru. Povestea se complică şi in joc intervin banii. O sumă de 10 milioane de lei vechi, pe care Chelaru o primeşte, susţine el, pentru serviciul de ghid. "Eu am mers cu maşina lui Ciubotaru pe unde avea el treabă. Adică la Cărjan şi la Luncaşu. El avea nevoie de semnăturile celor doi pentru faptul că postul vizat presupunea angajarea unui civil. Iar Ciubotaru era subofiţer. Adevărul este că m-am implicat mai mult decăt un ghid. Asta pentru că Anca Scutaru, care m-a rugat să-l ajut, imi era o foarte bună prietenă. M-am dus cu Ciubotaru inclusiv la Cărjan şi l-am sunat şi pe Luncaşu. Cărjan, care era doar de căteva zile şef la Direcţia Generală de Paşapoarte, a spus că va lua o decizie in 30 de zile. Luncaşu a zis că dacă cei de la paşapoarte sunt de acord cu acest transfer, nu se va opune. Din acest moment lucrurile s-au complicat. Ciubotaru, nefiind civil, nu a putut obţine dreptul de a se transfera. M-a sunat cu o zi inainte de examen. Mi-a zis că nu s-a primit nici un fel de confirmare pentru raportul depus de el. I-am spus că tot ce a ţinut de mine s-a făcut. Mai mult nu aveam cum să-l ajut", povesteşte Chelaru.
FLAGRANTUL. Conform rechizitoriului intocmit de procurori, "in cursul lunii octombrie 2005, chestorul Lazăr Cărjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu au acceptat promisiunea lui Mircea Chelaru de remitere a sumei de 4.000 de euro de la Ioan Ciubotaru in scopul aprobării raportului de transfer al acestuia". A urmat scena in care banii promişi de Ciubotaru "au ajuns la beneficiar" şi arestarea sa. Ajuns la sediul DNA pentru interogatorii, Chelaru susţine că "mi s-a spus că in maşină a fost găsit un plic cu 4.000 de euro, care erau şpaga pentru angajarea lui Ciubotaru şi că este mai bine să recunosc acuzele aduse. Nu ştiam nimic de acei bani, nu s-au găsit amprentele mele pe bani şi nici pe plicul in care erau puşi, şi nici nu au fost martori in momentul in care procurorii au deschis maşina pentru percheziţie". Lucrurile ciudate in acest proces au continuat. "Clientul meu a fost acuzat şi condamnat degeaba. In rechizitoriu apare, iniţial, un alt personaj - Crăciun Claudiu Valeriu - acuzat de aceste infracţiuni. De altfel, telefonul acestuia a şi fost ascultat la cererea DNA. Apoi, ca prin minune, fără nici o explicaţie, numele acestui individ nu mai apare in dosar, el fiind inlocuit cu cel al lui Chelaru!", spune avocatul Cladoveanu. Ciudat este şi faptul că in fotografiile realizate in momentul flagrantului faţa lui Chelaru nu apare nicăieri, iar pe casetele inregistrate replicile lui Chelaru sunt neinteligibile. In acest context, Inalta Curte de Casaţie, prin incheierea de la 18 mai 2006, dispune ca respectivele casete să nu fie folosite ca mijloace de probă. Cu toate acestea, DNA foloseşte casetele după care le distruge, considerănd că nu reprezintă probă in proces. Un exemplu este caseta 434/II-1/02, care conţinea convorbirile telefonice intre Lazăr Cărjan şi Chelaru. Aceasta apare in Hotărărea Curţii de Apel ca fiind distrusă, numai că DNA a folosit-o ca probă in proces. In urma acestui lung şir de gafe, DNA pierde recursul formulat de Chelaru, instanţa hotărănd ştergerea pedepsei date iniţial de magistraţi.
FÃ...CÃ...TURÃ...
"A fost o tămpenie care va lăsa urme in viaţa celor implicaţi. Eu eram de cinci zile director la Paşapoarte şi nici nu ştiam despre ce este vorba in problemă. Totul a fost o făcătură, iar dezamăgirea mea au fost ziariştii, care, după ce şi-au dat seama de punctele slabe ale anchetei procurorilor, nu au mers mai departe cu ancheta jurnalistică. Iar cel mai trist este atunci cănd ştii că eşti nevinovat, dar nu poţi să demonstrezi"
chestorul Lazăr Cărjan
directorul Direcţiei Generale de Paşapoarte
Performanţele lui Cerbu
Procurorul DNA Viorel Cerbu, cel care l-a trimis in judecată pe Mircea Chelaru, a fost cercetat, la răndul lui, de un alt magistrat. Este vorba despre Ioan Ciofu, care in octombrie 2006 a fost deferit justiţiei de Cerbu pentru acte de corupţie. Inainte de a fi detaşat la DNA, Cerbu a activat ca magistrat la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, unde a fost cercetat de Ciofu pentru reţinere nelegală, cercetare abuzivă şi abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Ciofu i-a dat NUP colegului său de breaslă la data de 29 martie 2006. După două luni, Cerbu a fost detaşat la DNA, acesta solicitănd ascultarea telefoanelor lui Ciofu. Interceptările telefonice comandate de Cerbu au fost făcute inainte ca impotriva lui Ciofu să fie incepută urmărirea penală.
Citește pe Antena3.ro
