x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Europa Liberă a fost torpilată de patroni

0
Autor: Andrei Badin 22 Ian 2008 - 00:00
Europa Liberă a fost torpilată de patroni


Americanii au negat implicarea Securităţii române în crimele de la Europa Liberă, susţine Ioana Măgură Bernard, fost redactor al postului şi soţia unuia dintre cei mai iubiţi directori ai REL, Noel Bernard (ambii în imagine). Care au fost motivele? În primul rând, pentru că le era teamă că personalul Secţiei române va intra în panică. În al doilea rând, pentru că ar fi trebuit să plătească daune familiilor victimelor.



Faţa neştiută a Europei Libere

În exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Ioana Măgură Bernard vorbeşte despre faţa nevăzută a Europei Libere, despre acţiunile Securităţii, despre morţile suspecte de la München şi despre bucătăria internă a postului în perioada comunistă, date şi evenimente necunoscute nici până azi ascultătorilor din România.


  • Jurnalul Naţional: În vara anului trecut, fostul director al Secţiei române a Europei Libere, Nestor Rateş, a dat publicităţii planul de măsuri al Securităţii, din 18 august 1980, din dosarul lui Noel Bernard – nume conspirativ Şacalul. Se vorbea acolo de acţiuni de compromitere a lui Noel şi a Ioanei Măgură Bernard. Cât a reuşit această acţiune diversionistă a Securităţii?
Ioana Măgură Bernard: În ce-l priveşte pe Noel, acţiunea era prea absurdă pentru a avea vreo şansă de succes. Ideea că Noel ar fi agent KGB, pe care vroia s-o lanseze Securitatea, s-ar fi lovit de la bun început de o respingere categorică, atât din partea autorităţilor germane, cât şi a celor americane. De altfel, n-am auzit niciodată un astfel de zvon.


  • Cum s-au petrecut lucrurile în cazul dvs.?
În ce mă priveşte, s-au facut mai multe încercări de a fi prezentată ca agentă a Securităţii. Prima datează de pe la mijlocul anilor ’70, când directorul de atunci al Europei Libere, Bill Buell, a primit o scrisoare anonimă în care se spunea că am fost infiltrată la Radio cu misiunea de a-l cuceri pe Noel şi a mă mărita cu el, pentru ca, prin intermediul meu, Securitatea să "conducă" secţia română. Buell i-a arătat scrisoarea lui Noel, cerându-şi scuze. O a doua încercare a avut loc cu vreo 10 ani mai târziu. La mijlocul anilor ’80, Richard Cummings, directorul serviciului de securitate al Europei Libere, m-a chemat în biroul lui şi mi-a spus că, în urmă cu circa un an, în Franţa fusese descoperită o reţea de spionaj. Împricinaţii au comunicat poliţiei franceze că eu aş fi contactul lor în Germania. Alertată, poliţia germană m-a pus sub urmărire. După 6 luni, m-a abandonat, dându-şi seama că fusese dezinformată. Mi se pare însă foarte interesant că acţiunea de compromitere împotriva mea nu a încetat o dată cu aşa-zisa dispariţie a Securităţii, în 1989. Ea a continuat mai departe.


  • În 1992, directorul de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, i-a scris o scrisoare lui Richard Cummings. Mai apoi, s-a văzut cu el şi i-a dat unele informaţii care vă vizau pe dvs., dar şi pe alţi patru jurnalişti cunoscuţi ai Secţiei române. La întâlnire a participat şi directorul din acea vreme, Nicolae Stroescu Stînişoară. Ce s-a întâmplat ulterior?
Referitor la cei patru aşa-zişi agenţi "deconspiraţi" de Măgureanu, aş spune nu doar că erau jurnalişti cunoscuţi. Nestor Rateş, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu şi Liviu Tofan erau cei mai buni redactori ai Secţiei române. Mă aflam, aşadar, într-o companie selectă. Richard Cummings m-a chemat din nou în biroul lui şi mi-a comunicat "noutăţile", de astă dată însă pe un ton acuzator, deşi era de mult la curent cu strădania Securităţii de a mă compromite. Atunci mi-am ieşit din fire şi am început să strig la el: "Cum îndrăzneşti să-mi spui aşa ceva? Ştii doar perfect de bine că sunt curată!". După care am ieşit din birou, trântind uşa. Cât am mai lucrat la Radio, nu am mai auzit nimic de la Cummings.


  • Am intrat în posesia unei stenograme a discuţiei dintre Richard Cummings şi Virgil Măgureanu trimisă de fostul şef al serviciului de securitate al Europei Libere, în 2005, la CNSAS. Măgureanu spunea că aţi fi fost maior în Serviciul Român de spionaj extern, fără nume de cod, şi că nu există înscrisuri care să dovedească acest lucru. El mai afirma că aţi fi fost folosită informativ, până în 1979, prin întâlniri personale cu ofiţerul de legătură, cu care aţi fi avut relaţii intime. Ce l-a făcut pe Cummings să trimită acest document la CNSAS la 10 ani după ce părăsise slujba de la Europa Liberă?
Mi-am pus şi eu această întrebare. Mai mult decât atât: i-am pus-o chiar lui Cummings, cu care am avut recent un schimb de e-mailuri. Mi-a răspuns că a făcut-o la cererea celor de la CNSAS. Dacă ar fi adevărat, destinatarul nu mi-ar fi trimis e-mailul lui Cummings, conţinând dialogul lui cu Măgureanu, precizând că e bine să ştiu de el, ca să mă pot apăra.


  • În Planul de Măsuri din 1980, al Securităţii, nu se pomenea nimic despre aşa-zisa dvs. activitate de agent. Se spunea, însă, citez: "Vom pregăti pe Ilie Ciurescu să intre în legătură cu soţia lui Şacalul, adică cu dvs., şi să realizeze contactarea ei în exterior, în mod acoperit, de preferinţă într-un hotel, pentru a da posibilitatea verificării ulterioare din partea celor interesaţi". Care este adevărul?
Tocmai asta este problema: că adevărul lipseşte. Nu am de unde să ştiu dacă ideea Securităţii de a-l aborda pe Ciurescu în acest scop a fost pusă în practică sau a rămas doar pe hârtie. Este însă limpede că "informaţiile" lui Măgureanu sunt direct legate de pasajul citat de dvs., din Planul de Măsuri. Ce dovadă mai grăitoare, privind continuitatea Securitate/ SRI?


  • După câte ştiu, şi Richard Cummings a citat acest pasaj în lucrarea pe care a prezentat-o la 15 noiembrie 2007, la Conferinţa Internaţională a IICCR.
Aşa este. Plus două paranteze: "(Ciurescu era un cunoscut prezentator de televiziune, fost coleg şi prieten al Ioanei, şi un binecunoscut agent al Securităţii. Potrivit dosarului, scopul era acreditarea ideii că el este – după toate probabilităţile – persoana de legătură între ea şi organele de securitate române.) Preferinţa ofiţerilor era ca întîlnirile între cei doi să aibă loc într-un hotel, pentru a le da posibilitatea celor interesaţi să verifice ulterior dacă întâlnirea a avut loc într-adevăr. (Este exact ceea ce s-a întâmplat.)". În a doua jumătate a anilor ’60, atât Ciurescu, cât şi eu eram foarte cunoscuţi, pentru că apăream aproape zilnic la televiziune şi nu era un secret pentru nimeni că aveam o relaţie quasi-maritală. Nu mă pot pronunţa în privinţa legăturii lui Ciurescu cu Securitatea, deşi în calitatea lui de însoţitor constant al lui Ceauşescu în vizitele oficiale în străinătate era imposibil să nu fi fost implicat, dar nu neapărat şi ca agent. Pot spune însă, cu absolută certitudine, că după plecarea mea definitivă din România, în aprilie 1969, nu l-am mai văzut niciodată până în 1990, când am revenit la Bucureşti pentru prima oară, după 21 de ani. Remarca lui Richard Cummings: "Este exact ceea ce s-a întâmplat", reprezintă implicit o dublă acuzaţie: colaborare cu Securitatea şi, în context, adulter. Aceste rânduri sunt conţinute şi în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui IICCR, Marius Oprea, la 23 noiembrie 2007 şi la care, până astăzi, nu am primit nici un răspuns.


  • Ce explicaţii v-a dat Cummings?
Explicaţiile lui sună cam aşa: fraza cu pricina nu are sensul că eu m-aş fi întâlnit cu Ciurescu, aşa cum au înţeles toţi cei care au citit-o sau auzit-o, ci că Securitatea a făcut ceea ce şi-a propus. Şi-a propus să mă compromită şi nu a reuşit niciodată; că remarca nu îi aparţine, ci a luat-o dintr-un schimb personal de e-mailuri cu Rateş – ca şi cum asta l-ar scuti de răspunderea unei afirmaţii publice, cel puţin ambigue; că nu-şi aminteşte s-o fi făcut şi ulterior, chiar că n-a făcut-o.


Conducerea americană a făcut jocul Securităţii

  • Am vorbit cu mai mulţi redactori ai Europei Libere. Ei îl acuză pe Cummings că, în perioada în care au înce-put asasinatele de la Radio Europa Liberă, atât el, cât şi conducerea americană au negat implicarea Securităţii în aceste crime...
Colegii mei cu care aţi stat de vorbă au dreptate. Americanii au negat implicarea Securităţii în aceste crime, cel puţin din două motive. În primul rând, pentru că le era teamă că personalul Secţiei române va intra în panică. În al doilea rând, dacă ar fi recunoscut că Noel Bernard, Mihai Cismărescu, Emil Georgescu şi Vlad Georgescu şi-au pierdut viaţa datorită activităţii lor la Radio Europa Liberă, vă daţi seama ce despăgubiri ar fi trebuit să plătească familiilor lor?


  • Una din informaţii vizează atentatul de la 28 iulie 1981, împotriva lui Emil Georgescu, pus în seama unor "clienţi nemulţumiţi"...
Independent de activitatea lui la Radio, Emil Georgescu avea un birou de consultanţă, pentru românii care doreau să-şi reîntregească familiile. La 28 iulie 1981, Emil a fost atacat de doi indivizi pe când cobora în garaj. În ciuda numeroaselor lovituri de cuţit, primite în piept şi abdomen, a scăpat cu viaţă datorită curajoasei lui soţii, care i-a sărit în ajutor. Conducerea americană le-a comunicat membrilor departamentului românesc că atacul împotriva lui Emil nu avea nimic de-a face cu activitatea lui la Radio, făcând astfel, fără voia ei, jocul Securităţii. Căci dacă nu reuşise să-i ia viaţa, prin intermediul celor doi asasini plătiţi, Securitatea i-a murdărit lui Emil reputaţia şi l-a transformat într-un paria printre colegii lui, răspândind zvonul că atentatul fusese comis de "clienţi nemulţumiţi" de afacerile lui necurate.


Descoperiţi în faţa Securităţii

  • A murit mai întâi soţul dvs. în 1981. Au urmat Mihai Cismărescu în 1983, Emil Georgescu în 1985 şi Vlad Georgescu în 1988. Generalul Pacepa se afla din 1978 în Statele Unite şi le spusese americanilor că Ceauşeştii îi voiau morţi pe Noel Bernard şi pe Emil Georgescu. Cum vă explicaţi că serviciile americane nu au acţionat pentru prevenirea acestor crime, luând măsuri abia după asasinarea lui Vlad Georgescu în 1988 şi numirea lui Nestor Rateş în fruntea departamentului românesc?
Ceea ce îmi spuneţi este pentru mine o noutate absolută. Mă refer la măsurile pe care le-ar fi luat serviciul de securitate al Radioului după moartea lui Vlad Georgescu. Nu am auzit niciodată de aşa ceva. De altfel, după câte ştiu, tocmai lipsa unor astfel de măsuri l-a determinat pe Nestor Rateş să se întoarcă la Washington, după mai puţin de un an de directorat. În ce priveşte repetatele avertismente ale generalului Pacepa, am auzit versiunea că americanii nu i-au dat crezare. Ceea ce mi se pare cel puţin ciudat. Spun asta pentru că, în vara lui ’78, după ce Aristide Buhoiu îl invitase pe Noel să facă o vizită în România, conducerea americană a Europei Libere i s-a adresat lui Pacepa. Când acesta a spus că vizita este o cursă întinsă de Ceauşescu şi Securitate şi s-a pronunţat hotărât împotriva ei, lui Noel i s-a interzis categoric să plece în România. Pacepa a fost, deci, crezut. De ce nu şi avertismentele lui privind viaţa lui Noel Bernard şi Emil Georgescu?


Două victime uitate

V-aţi întrebat vreodată dacă moartea lui Cornel Chiriac nu a fost şi ea, cumva, opera Securităţii?
Nu m-am întrebat niciodată, pentru că am fost convinsă de la bun început. Ştiu că nu există nici o dovadă în acest sens, dar ăsta e un lucru obişnuit când e vorba despre asasinatele la comandă ale Securităţii. Memoria noastră este scurtă şi în timp, faptele se deformează atât de mult, încât devin altele. În emisiunea "Între bine şi rău", difuzată de TVR 1 la 27 noiembrie 2007, se afirma cu o certitudine desăvârşită că, în cazul lui Cornel Chiriac, implicarea Securităţii este exclusă, pentru că Mario Gropp, asasinul lui Cornel, l-a omorât pentru bani. Cu siguranţă, dar rămâne de văzut ai cui bani? În nici un caz ai lui Cornel, care i-a dat de bunăvoie, înainte ca Mario Gropp să bage cuţitul în el, după cum a recunoscut în faţa tribunalului chiar inculpatul. Şi atunci de ce l-a omorât? De plăcere? Dintr-un capriciu? Nu cred că există crimă fără mobil. Mario Gropp nu avea nici unul, Securitatea – din belşug. Aşa cum, 6 ani mai târziu, a plătit doi asasini francezi, ca să-i ia viaţa lui Emil Georgescu, Securitatea ar fi putut face acelaşi lucru şi cu Mario Gropp. N-am pretenţia să conving pe nimeni cu raţionamentul meu, dar cer oare prea mult dacă propun să fie luat măcar în consideraţie?


  • În toamna lui 1976 a încetat din viaţă directorul adjunct al secţiei române, Preda Bunescu. A existat vreo bănuială că nu ar fi fost o moarte naturală?
Până şi actul de a bănui a fost respins şi refuzat cu desăvârşire. Ce putea fi mai natural, decât un stop cardiac, s-a argumentat? Preda locuia singur şi moartea l-a surprins într-un week-end. A fost descoperită abia luni la prânz, când serviciul de securitate al Radioului i-a spart uşa apartamentului. Preda era un om foarte cumpătat şi grijuliu cu sănătatea lui. Îşi făcea controale regulate la dr Opriş, un medic eminent. Tocmai fusese la el în urmă cu câ-teva săptămâni. Testul de colesterol ieşise perfect. La autopsie i s-a găsit în sânge o doză foarte ridicată. Preda era alergic la ouă: nu s-ar fi atins de ele nici în ruptul capului. În frigiderul lui poliţia a descoperit două borcănaşe cu icre. Se ştie că şi icrele sunt ouă. Ce căutau ele acolo? S-a mai argumentat că Preda nu era un personaj strălucitor, că nu se remarca în mod deosebit prin comentariile pe care le difuza pe post. Este adevărat, dar nu trebuie uitat că era un om extrem de capabil, onest şi loial. Noel avea în el o încredere fără rezerve, iar sprijinul lui Preda era solid ca al unei roci. Moartea lui a survenit pe când era în toi campania tenace a Securităţii pentru înlăturarea lui Noel de la conducerea departamentului. Pentru el, pierderea lui Preda, ca prieten şi colaborator, a fost ireparabilă. Campania contra lui Noel, desfăşurată cu tenacitate vreme de aproape 10 ani, a eşuat lamentabil. Atunci Securitatea, la ordinul lui Ceauşescu, şi-a schimbat obiectivul. De la acţiuni de compromitere, pentru îndepărtarea din postul de director al Secţiei române, a trecut la măsuri radicale. După cum ştim, de astă dată, a înregistrat un succes deplin.


Stenograma

(Informaţii de fond: În 1969, Serviciul român de spionaj extern a început o acţiune împotriva NATO cu numele Operaţiunea Pandemoniu şi folosind emigranţi care trăiau în Europa, concentraţi în jurul francmasonilor din Paris şi Germania. Se pare că Dna Bernard era maior în Serviciul român de spionaj extern şi a avut un rol în Operaţiunea Pandemoniu, după sosirea ei în Occident.)

Întrebări:
  • Care era numele ei de cod?
Nu avem documente în care să fie înregistrat numele ei de cod. Este posibil să nu fi avut niciodată unul.

  • Ce rol a jucat Dna Bernard în Operaţiunea Pandemoniu?
Nu avem nici o informaţie referitoare la posibila ei implicare în Operaţiunea Pandemoniu. Persoane care ar cunoaşte această acţiune relatează că, după eşecul reţelei Caraman, NATO a încetat să mai constituie un scop operaţional al serviciilor române de spionaj.

  • Ofiţerul ei de control îşi avea baza la Paris sau în Germania?
Ofiţerul de contact era în Austria.

  • Cum primea ea instrucţiunile?
Legătura era asigurată prin întâlniri personale cu acest ofiţer.

  • Unde se întâlnea cu ofiţerul de control?
Întâlnirile aveau loc în Germania şi Austria.

  • Cum îşi preda rapoartele?
Nu preda rapoarte. La început, ofiţerul de contact a obţinut informaţiile "în mod ocolit", pe baza relaţiei intime cu ea. Ulterior, ea şi-a dat seama că fusese exploatată pentru informaţii.

  • Ce misiune avea Dna Bernard la REL/RL? Când a încetat să mai raporteze?
Până în 1979, când ofiţerul de contact a primit o altă misiune. Ea furniza informaţii despre personalul şi activitatea Secţiei române.

Alte remarce: Dna Bernard provine dintr-o familie de comunişti ilegalişti. Dna Bernard nu a pierdut niciodată cetăţenia română, ca urmare a angajării ei la REL, deşi acest lucru fusese propus.


25 de ani la REL

Ioana Măgură Bernard a lucrat 25 de ani la Radio Europa Liberă, începând din februarie 1970 până în 1995, când postul şi-a mutat sediul de la München la Praga. A fost soţia lui Noel Bernard, cel mai apreciat dintre directorii postului de radio, asasinat de Securitate în 1981. Anterior plecării din România a absolvit Institutul de Teatru şi a fost crainic la Televiziunea Română. A plecat din România când avea 29 de ani. În prezent, locuieşte în Statele Unite.




Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   securitate,   securităţii,   securitatea,   bernard,   noel,   europei,   europa,   libere,   emil,   noel bernard,   europei libere,   europa liberă,   radio,   niciodată,   romăne,   secţiei,   preda,   cummings,   richard cummings,   dna bernard

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate
Galerie Foto Traian Băsescu se confruntă, în această perioadă, cu o serie de probleme serioase. După condamnarea, în primă instanță, a fiicei sale, Ioana, la 5 ani de închisoare, pentru spălare de bani, dar și a...

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani
Galerie Foto Aproape o sută de grădinițe, școli generale, colegii și licee aflate în administrarea Consiliului Local al Sectorului doi sunt păzite, timp de doi ani, de către trei companii de pază private, în baza unui...

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...
Serviciul de email marketing furnizat de