Iorgulescu Adrian, fostul ministru PNL al Culturii, adus în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Pârâtul tratează Înalta Curte cu... fax!
Conform citaţiei emise la 18 aprilie 2009, Iorgulescu Adrian, fostul ministru PNL al Culturii, ar fi trebuit să se prezinte la data de 8 mai 2009, ora 9:00, în faţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, camera P8, completul 5, în calitate de pârât în dosarul nr. 3079/1/2009 - dosar în care eu, adică Florin Chilian, având caliatea de cetăţean român, plătitor de taxe şi impozite, am făcut plângere la instituţia amintită împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorilor de netrimitere în judecată (art. 278 ind 1 C.p.p.).
FĂRĂ AVOCAT
Pârâtul Iorgulescu Adrian a tratat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu... fax, înalta Curte fiind nevoită să fixeze un alt termen, 5 iunie 2009. Conform unei alte citaţii, de data aceasta emisă la 14 aprilie 2009, Iorgulescu Adrian, fostul ministru PNL al Culturii, ar fi trebuit să se prezinte la data de 7 mai 2009, ora 9:00, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României camera P8, completul 4, în calitate de pârât în dosarul nr 3080/1/2009 - dosar în care funcţionarul public Marius Marian Şolea, în calitatea sa de consilier în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a făcut plângere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorilor de netrimitere în judecată a pârâtului Iorgulescu Adrian (art. 278 ind 1 C.p.p.).
Pârâtul Iorgulescu Adrian a tratat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie tot cu... fax, procesul primind şi în acest caz un alt termen, pentru 18 iunie 2009.
Iorgulescu Adrian a trimis un fax Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României cerând o amânare. Toate marile dosare de corupţie încep aşa, cu amânări pe diverse motive. Dosarul se tergiversează până iese din atenţia opiniei publice sau până se prescriu faptele. Se pare că Iorgulescu nu are avocat de data aceasta...
Odată constatate oficial (de Direcţia Naţională Anticorupţie - DNA şi Curtea de Conturi a României) ilegalităţile sesizate de mine şi de consilierul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Marius Marin Şolea, a mai rămas de dovedit cine este de fapt şi de drept beneficiarul acestor grave ilegalităţi, achiziţii publice mimate ca desfăşurare, proceduri încălcate, fals şi uz de fals etc...
Astfel, Iorgulescu Adrian este chemat înaintea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în scopul urmăririi penale. Argumentul sensibil al demersului nostru este acela că, dincolo de încălcările grosolane de lege, specifice unui buticar de la sat (ca să-i citez pe membrii Comisiei de Cultură, Arte şi Mass-Media a Senatului României), beneficiarul ilegal al unei sume ce depăşeşte milionul de euro este firma Star Media Music SRL, înfiinţată de Iorgulescu Adrian, când se credea capitalist. Cifra de afaceri şi profitul acestei firme au explodat în perioada în care Iorgulescu Adrian a fost ministru al Culturii, tocmai datorită contractelor încredinţate direct acestei firme de Iorgulescu Adrian.
În acest sens, potrivit datelor depuse la Ministerul Finanţelor de Star Media Music SRL, se constată că societatea a avut în 2005 o cifră de afaceri totală de 1,7 milioane de lei, cam tot atât cât a valorat contractul încheiat cu MCC în 2005 (în valoare de 1.730.578 de lei), finanţarea fiind asigurată prin "Programul de diplomaţie culturală" al Guvernului României.
Aceste ilegalităţi constatate de DNA şi Curtea de Conturi, la sesizarea noastră, au continuat pe toată perioada mandatului lui Iorgulescu în Guvernul PNL-UDMR al României. Aceste fărădelegi se încadrează, în textul de lege care reglementează achiziţiile publice, la categoria "infracţiune în formă continuată". Iniţial, a existat dosarul de cercetare penală nr. 279 din 2007 la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Această instituţie a încercat să plaseze cazul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, motivul fiind declinarea competenţei. DNA, necunoscând taina operaţiei matematice denumită adunare, a considerat că prejudiciile găsite la Patrimoniului Naţional, în urma afacerilor dubioase cu firma lui Iorgulescu, nu pot fi cumulate (2005 + 2006) şi de aceea nu depăşesc un milion de euro, cifra limită a competenţei lor oficiale. Numai că această cifră - care, în cazul nostru, i-a blocat psihologic pe procurori - se referă la alt gen de cazuri, ci nu la corupţia din interiorul Guvernului României.
Acestei firme, Star Media Music SRL, intimatul Iorgulescu Adrian i-a încredinţat, printre altele, şi drepturile de difuzare a imaginii programului "Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007", după care Ministerul Culturii şi Cultelor condus de el a cumpărat aceste drepturi sub forma a 12.000 de DVD-uri necesare promovării imaginii României...
Firma înfiinţată de intimatul Iorgulescu Adrian este aceeaşi care a profitat de suferinţa domului Cornel Constantiniu şi de buna credinţă a doamnei Angela Similea, furându-le banii cuveniţi ca drepturi de autor şi drepturi conexe, urmare a prestaţiilor lor pe coloana sonoră a filmului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile". Filmul, regizat de Cristian Mungiu şi finanţat de Centrul Naţional al Cinematografiei, se afla, fireşte, pe teritoriul de "responsabilitate" al aceluiaşi Iorgulescu.
ACŢIUNE INUTILĂ?!
Aceeaşi firmă înfiinţată de intimatul Iorgulescu Adrian are relaţii comerciale cu Ministerul Afacerilor de Externe (MAE), tot în beneficiul imaginii României (!!!), primind 40.000 de euro de la ministerul mai sus amintit pentru un spectacol a cărei coregrafie fusese realizată de nevasta intimatului, doamna Liliana Iorgulescu.
Cum e posibilă nesimţirea cu care tratează pârâtul Iorgulescu Adrian Justiţia Română? Oare NUP-urile acordate cu atâta largheţe de procurori până acum să-i dea fostului ministru Iorgulescu atât tupeu încât să-şi permită să trimită un fax la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care să-şi anunţe absenţa? Cât de apărat se simte Iorgulescu de mafiile din poliţie, procuratură şi justiţie, despre care vorbea dl Mitrea mai deunăzi? Date fiind gravele încălcări ale legii, peste care au trecut cu prea mare uşurinţă procurorii, nu pot să nu mă gândesc că Mitrea avea dreptate. Lipsa repetată a dosarului de urmărire penală a lui Iorgulescu de la arhiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, lipsa numelui meu şi al lui Iorgulescu de pe avizierul aceleiaşi instituţii mă duc cu gândul la aceeaşi mafie. Numele meu pe acest avizier ar fi atras presa... Presupun că cineva nu doreşte ca acest dosar să fie public. Oare să fie adevărate mesajele pe care le primesc pe toate căile - cum că e inutilă toată această acţiune a mea şi a consilierului MCC, funcţionarul public Marius Marian Şolea (în condiţiile în care totul este aranjat deja în favoarea lui Iorgulescu, chiar şi aici, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), că judecătorii vor rezolva dosarul astfel încât să nu se nască periculosul precedent în care un fost ministru să fie condamnat pentru faptele sale...? Să fie adevărate toate acestea?
Să fie vorba, având în vedere atitudinea intimatului Iorgulescu, despre efectele acelui raport secret al KGB-ului (recent declasificat la Moscova), unde se vorbeşte despre ce trebuie să se întâmple cu justiţia, cultura, industria, societatea civilă ş.a.m.d. din ţările fostului bloc comunist?! Îl auzeam recent pe Radu Moraru vorbind, în emisiunea lui, despre oamenii-conservă, infiltraţi încă de acum douăzeci de ani în societatea românească pentru a o distruge, din interior. Se precizează în acel document cum trebuie distruse editurile, bibliotecile, reperele de moralitate, cultură şi civism ale românilor. Oare este întâmplător, în acest context, că bugetul culturii scrise pentru evenimente a fost zero lei sub mandatul lui Iorgulescu, în 2006, iar în anii următori s-au dat câteva milioane, "la mişto", pentru agreaţi? Situaţia a generat, după cum se ştie, protestul Uniunii Scriitorilor din România, protestele asociaţiilor editorilor şi difuzorilor de carte, protest şi apel pentru salvarea culturii române, iniţiat de academicianul Nicolae Breban, la care au aderat peste o mie de oameni de cultură români din întreaga lume?!
Se vorbeşte acolo despre resursele naturale, energie, drumuri... Nici muzicienii nu sunt uitaţi în acel raport - directivă a KGB. Toţi marii artişti ai României care însemnaseră ceva în fostul regim trebuiau marginalizaţi, iar locul lor trebuia ocupat de non-valori în care casele de producţie urmau să pompeze promo şi publicitate. Cultura română, spiritualitatea românescă, adică tot ce ne defineşte ca entitate în Europa, trebuiau distruse pe toate segmetele lor şi înlocuite cu false valori, cu nimic. Ziariştii, oamenii de televiziune se bucură de o atenţie specială în acest document. Tot ce ar fi putut însemna dezbatere pe probleme reale, de esenţă, trebuia să dispară din sfera interesului public, mass-media trebuind să se ocupe numai de crearea, impunerea şi amplificarea unor false probleme, menite să abată atenţia de la adevăratele subiecte.
Foştii şefi ai serviciilor secrete române, purtătorii de cuvânt ai aceloraşi instituţii, au declarat public, în repetate rânduri că, după anul 1989, aceste servicii NU au acţionat în interesul statului Român... Cât de întâmplatoare mai pot fi considerate accidentele după asemena declaraţii? Dar după un asemenea comunicat de presă?
INCOMPETENŢĂ
După douăzeci de ani suntem exact acolo unde trebuia să fim. Trist este că românii au ajutat la executatea acestui plan. Nu mai este mult şi această proiecţie, despre care vorbea Brucan la un moment dat, se va sfârşi. Numai câteva luni de acum înainte mai avem dreptul de a fi proşti! Curând, se vor termina cei douăzeci de ani "propovăduiţi"!
Îi aştept la următoarele termene date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică 5 şi 18 mai, ora 9:00, pe toţi vectorii de opinie, destoinicii ziarişti ai patriei, ca şi pe noii slujitori ai statului de drept. Adresa este: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Str. Batiştei nr. 25, Sector 2 Bucureşti - secţia penală. Referitor la reproşurile mele - îndreptăţite, îndrăznesc să afirm - Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a dat următorul răspuns: "Referitor la sesizarea făcută de domnul Florin Chilian, am răspuns încă de la data înregistrării acesteia că noi nu am dat NUP în cazul Iorgulescu, ci am declinat cauza, nefiind de competenţa noastră. Nu ne poate acuza nimeni de lipsă de bunăvoinţă, pentru că la noi se lucrează pe bază de legi, nu pe bunăvoinţă, deci noi nu putem încălca legea, pronunţându-ne în lipsa competenţei". Declaraţia aparţine Liviei Saplacan, purtător de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a fost dată la 13 ianuarie 2009.
P.S. Curtea Supremă de Justiţie (sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cum i se spune acum) nu prea este interesată în rezolvarea problemelor serioase. Respectarea legii dreptului de autor este o asemenea problemă. Ţin să precizez că practica plimbării de la o instituţie la alta nu este de natură să mă facă să renunţ la demersul meu. Pentru că nu este o chestiune de divertisment sau de promo, pe care aş putea-o gestiona în avantajul strict al activităţii mele, este o chestiune vitală care vizează o comunitate importantă a populaţiei acestei ţări. Dan Puric spunea, printre altele, că spiritul unei naţii se poate refugia la un moment dat, într-un singur individ. Nu cred că stăm atât de rău. Dar în mod cert sunt unul dintre cei care luptă pentru recuperea demnităţii unei părţi a acestei naţiuni.
"Foştii şefi ai serviciilor secrete române, purtătorii de cuvânt ai aceloraşi instituţii, au declarat public, în repetate rânduri că, după anul 1989, aceste servicii NU au acţionat în interesul statului Român"
"Nu mai este mult şi această proiecţie, despre care vorbea Brucan la un moment dat, se va sfârşi. Numai câteva luni de acum înainte mai avem dreptul de a fi proşti! Curând, se vor termina cei douăzeci de ani «propovăduiţi»!"
Florin Chilian
Citește pe Antena3.ro