x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

EXCLUSIV ● Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu: "Nu suntem într-un stat de drept!"

0
Autor: Violeta Fotache 07 Oct 2008 - 00:00
EXCLUSIV ● Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu:


Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Călin Po­pescu Tăriceanu din preziua ver­dictului Curţii de Apel Bucureşti în ca­zul uninominalului au afectat sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a trezit asaltat cu cereri de pensionare, dar şi cu telefoane de la judecători şi procurori indignaţi. "Cu astfel de politicieni, nu, nu suntem într-un stat de drept!", a declarat preşedintele CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional.



Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Călin Po­pescu Tăriceanu din preziua ver­dictului Curţii de Apel Bucureşti în ca­zul uninominalului au afectat sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a trezit asaltat cu cereri de pensionare, dar şi cu telefoane de la judecători şi procurori indignaţi. "Cu astfel de politicieni, nu, nu suntem într-un stat de drept!", a declarat preşedintele CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional. Dacă Justiţia este "Cenuşăreasa" între "surorile vitrege", Executivul şi Legislativul, şeful CSM ne spune cine este "Făt-Frumos" care să o repună în drepturi egale pe "Doamna oarbă cu balanţa". Sunt indecente salariile şi pensiile magistraţilor? De ce s-au legiferat în instanţă salariile judecătorilor şi ale procurorilor? Pentru că anumite drepturi ale magistraţilor, pe care le are orice angajat, au fost suspendate încă din anul 1999, niciodată abrogate, prin ordonanţe uitate apoi. Astfel, Guvernul actual a ajuns să îndrepte greşeli ale guvernărilor anterioare. Scandalul declaraţiilor de avere este unul fals: CSM nu vrea să ascundă declaraţiile de avere şi de interese faţă de Agenţia Naţională de Integritate sau faţă de alte instituţii ale statului. Vrea doar să nu mai fie publice datele personale. Dacă declaraţiile celor doi oameni politici sunt considerate momente reprobabile, Lidia Bărbulescu dezvăluie care este cel mai bun moment pentru Justiţie: "Când Se­natul a hotărât modificările necesare, dar insuficiente, la statutul magistratului, la modalitatea de numire a procurorilor cu cele mai înalte funcţii în Ministerul Public". Fix "momentul inoportun", în viziunea Cabinetului Tăriceanu. Magistraţii din cadrul Birourilor electorale sunt "forţaţi" să participe la o decizie politică.


Sistemul judiciar şi reforma acestuia au fost cap de afiş în fiecare campanie electorală, modul în care se face dreptate în România fiind important pentru fiecare om care se prezintă la urne să voteze. În această campanie electorală, forul suprem al justiţiei pune lupa pe politicieni, monitorizându-le decla­raţiile la adresa sistemului judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prinde "buzduganele" aruncate de aceştia către justiţie şi ia atitudine. Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, preşedintele CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu, atenţionează că atitudinea inchizitorială nu mai este permisă. "Schimbaţi doctorul!", ar spune Justiţia bolnavă oamenilor care au puterea să aleagă pentru a o vindeca.

  • Jurnalului Naţional: Au fost oameni politici importanţi ai ţării care au stârnit ne­mulţumirea magistraţilor, făcând afirmaţii la adresa Jus­tiţiei cu o zi înainte de pronunţarea Curţii de Apel Bucu­reşti, în ca­zul uninominalului. Unul dintre ei ocupă cea mai înaltă func­ţie în stat, celălat ocupă cea mai înaltă funcţie din pu­te­rea executivă. Aţi reacţionat atunci prin comunicate de pre­să...
Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu: Vreau să vă spun că poziţia colegilor mei a fost aceeaşi cu cea exprimată de mine. Ei sunt întru totul de acord cu ceea ce am spus şi faţă de încălcarea independen­ţei, prin poziţia celor doi oameni politici vizavi de o cauză afla­tă pe rolul instanţei, dar şi vizavi de aprecierile primului-mi­nistru şi ameninţările la salarizarea magistraţilor, la faptul că ei îşi fac propriile salarii, că ei îşi legiferează salariile şi, mai ales, la faptul că se gândeşte la o nouă reglementare a salarizării. Ei bine, acesta este un factor de natură să încalce independenţa şi separaţia puterilor în stat. Faptul că pui problema modificării salarizării cu încălcarea principiului dreptului câştigat e de natură să afecteze independenţa justiţiei.

  • Totuşi, sunteţi singura categorie profesională care şi-a obţinut, la nivel de masă, drepturi salariale în instanţă. Pe undeva, îngrijorarea primului-ministru nu este normală, de ce sunt nemulţumiţi magistraţii?
Am avut întâlniri cu colegi de-ai mei din ţară. Convingerea lor este că cele susţinute de noi sunt legale şi normale într-un stat de drept. Ei s-au arătat indignaţi de afirmaţiile premierului Tăriceanu privind salarizarea magistraţilor, mai ales că eu şi alţi membri am avut mai multe întâlniri cu primul-ministru şi am explicat de ce s-au pronuntat nişte hotărâri judecătoreşti care legiferează în locul Guvernului.

  • De ce s-a legiferat de instanţe în locul Executivului?
Pentru că e vorba despre drepturi salariale suspendate, dar niciodată abrogate, încă din 1999. Că a ajuns actualul Guvern să îndrepte greşelile făcute de guvernările anterioare nu e problema noastră.

  • Au fost oameni care au apreciat ca fiind un abuz judecarea de magistraţi a unor procese între alţi magistraţi şi stat.
Nu este un abuz, pentru că avem şi noi acces la justiţie ca orice cetăţean. Nu există o instanţă internaţională sau una specială pentru magistraţi!

  • Se poate spune că supărările oamenilor politici vin din faptul că Justiţia a cenzurat ori cenzurează acte guvernamentale sau parlamentare, prin sancţionarea greşelilor făcute de pu­terile executivă şi legislativă?
Justiţia are acest drept constituţional de a repara greşelile celorlalte două puteri. Dar în acest caz, al salariilor magistraţilor, noi nu am cenzurat, am constatat numai că anumite drepturi, pe care le are orice angajat, au fost suspendate prin ordonanţe de care s-a uitat apoi. Drepturile n-au dispărut. Suspendarea nu e sine die. Nu am anulat nimic, doar am constatat că acele drepturi au existat pentru magistraţi. Şi vă dau un exemplu: eram singura categorie de angajaţi care nu aveam sporul de vechime, di­ferenţierea între salariile judecătorilor era dată de gradul instanţei.

  • Dar această vechime despre care vorbiţi nu a fost introdusă în salariul judecătorului prin pachetul de legi emise sub mi­nisteriatul Valeriu Stoica?
Atunci s-a făcut, dar e un fel de a spune, pentru că n-a fost introdusă şi de aici vine acea mărire de indemnizaţie, dar nu rezultă că a fost introdusă, aşa am fost noi amăgiţi.

  • Adică aţi funcţionat ani întregi fără să primiţi sporul de vechime?
Da, până când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat recursul în interesul legii cu care a fost sesizat în această pro­blemă. Iar decizia la RIL înseamnă ea însăşi legea. Că am avut dreptate rezultă şi din faptul că, normativ, prin Ordonanţa 27 s-a prevăzut sporul de vechime.

  • Să revenim la declaraţiile politicienilor. Unul, şeful statului, a judecat în locul magistraţilor atunci când a afirmat că hotărârea de Guvern are elemente de ilegalitate, în timp ce procesul se afla pe rolul Tribunalului, fără a aştepta să se pronunţe instanţa. Celălalt, şeful Guvernului, îl ameninţă pe magistrat că va umbla la salarii. E normal?
Într-un stat de drept nu e normal. În ceea ce priveşte poziţiile oamenilor politici mai avem multe de făcut.

  • Deci, nu suntem într-un stat de drept?
Cu astfel de oameni politici, nu, nu suntem într-un stat de drept. Dar nu vorbesc doar despre cei doi nominalizaţi de dvs. Şi al­ţii îşi permit să jignească. Când am spus că nu pot face comentarii la hotărâri judecătoreşti şi că numai instanţa judecă în ca­lea atac, am fost catalogată de un om politic binecunoscut că nu sunt suficient de cinstită. Nu asta e abordarea şi face un mare rău justiţiei. Problema e şi a opiniei publice, încrederea scăzută în justiţie de care vorbesc politicienii li se datorează în bună măsură.

  • Dar sistemul judiciar nu are şi el o contribuţie la imaginea de ansamblu?
E drept că şi noi avem partea noastră de vină, dar a arăta inchizitorial spre justitie, a spune că justiţia nu-şi face treaba mi se pare un rol de nepermis.

Legalitatea nu se discută în termeni de oportunitate

  • Şeful statului a spus că dacă este eronată opinia de specialişti pe care i-au oferit-o consilierii săi în problema uninominalului – care opinie a stat la baza afirmaţiilor preşedintelui –, consilierii cu pricina riscă să-şi piardă locurile de muncă. În cazul în care verdictul final al instanţelor în această chestiune contrazice opinia consilierilor de la Cotroceni, credeţi că Traian Băsescu trebuie să-i demită din funcţii?
Îmi pare rău, la această întrebare nu vă pot răspunde, nu e problema mea, e a preşedintelui.

  • Îmi permit să vă contrazic: dacă la baza afirmaţiilor preşedintelui, catalogate de dvs., de CSM şi de magistraţii pe care Consiliul îi reprezintă, ca o încălcare a independenţei justiţiei, stau opiniile consilierilor, atunci CSM nu poate să aibă un cuvânt de spus cu privire la pregătirea, la superspecializarea celor care ajung să deţină asemenea funcţii?
Alegerea aparţine instituţiei preşedinţiale şi preşedintelui.

  • A spus şeful statului să oprim jocul minciunii, referindu-se la unele tertipuri la care ar fi recurs Guvernul Tăriceanu. Credeţi că jocul minciunii, în general, care se întâmplă pe scena politică şi pe cea socială atinge şi justiţia?
Nu ştiu ce a vrut să spună. Nu urmăresc viaţa politică decât din perspectiva de judecător. Nu comentez.

  • A spus premierul că magistraţii au salarii "indecente", după un "salt nepermis". E adevărat că după această declaraţie aţi primit zeci de cereri de pensionare de la cei care aveau deja deciziile de pensionare în buzunar şi nu le puseseră în plată?
E adevărat. Am primit câteva zeci de cereri şi foarte multe tele­foa­ne, nu doar eu. S-au primit telefoane la toate direcţiile din Con­siliu. Din păcate, cele mai multe cereri de pensionări sunt de la nivelul tribunalelor şi al parchetelor de pe lângă tribunale. Am fost nevoiţi să începem să luăm nişte măsuri acum, până la or­­ganizarea concursului de promovare în funcţii de execuţie, pen­­tru ca în continuare activitatea să se desfăşoare normal şi cu­­rent. Încă nu am discutat aceste zeci de cereri, ci doar pe cele de la instanţele inferioare, de la Judecătorii şi parchetele aferen­te.

  • Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze? Mai poate funcţiona Justiţia cu atâtea pensionări?
Sunt de natură să ne îngrijoreze acum în perioada aceasta, când sunt colegi care participă şi în birourile electorale şi suntem dintr-o dată descoperiţi, ca şi număr, pentru ca instanţele să funcţioneze bine, pentru ca dosarele să nu primească termene lungi.

  • Nu le puteţi respinge cererile. O perioadă justiţia va avea mari probleme de funcţionare din cauza crizei de resursă umană...
Cred că vom putea depăşi.

  • Cum, dând dosarele altor magistraţi?
Volumul pentru alţi magistraţi va creşte. Pe de altă parte, am încercat să ne convingem colegii şi vom încerca prin discuţii directe că nu trebuie să se impacienteze şi chiar dacă şi-au făcut decizia de pensionare ea poate să rămână suspendată, adică nepusă în plată. Cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare stau cu deciziile în bununar şi noi îi rugăm şi îi sfătuim să stea cu soluţiile în buzunar şi să-şi vadă de treabă, pentru că în campanie electorală toată lumea spune mai mult decât ce gândeşte.

  • Spuneaţi că aţi fost "bombardaţi" cu telefoane. Ce anume reclamau magistraţii?
Ne întrebau dacă avem o informaţie mai clară cu privire la modificarea pensiilor şi a salariilor, că aşa se mai auzise după unele sublinieri ale premierului Tăriceanu. Ne spuneau că sunt îngrijoraţi. Şi e normal, după 30 sau 25 de ani de activitate judecătorească nu-ţi este indiferent, ai suferit privaţiuni, ai trăit numai din salariu şi te pensionezi cu o pensie mai mică decât colegul tău care s-a pensionat în urmă cu câteva luni...

  • Sau decât colegii magistraţi de la ANP...
Da, da. De ce s-a ajuns la acea sumă de 268 de milioane pensie, despre care am aflat şi eu din Jurnalul Naţional, pentru că la pe­ni­ten­ciare mai sunt nişte sporuri legate de mediul în care se lu­crează, nici nu le ştiu pe toate. Dar magistraţii nu au pensii aşa de mari. Am solicitat un calcul pe grade de instanţă a salariilor şi am mers la limita maximă la fiecare instanţă. Un judecător de ju­de­cătorie are 4.102 lei net, iar unul de la instanţa supremă are 6.988 net.

  • Deci o pensie ar ajunge cam la 80% din acest venit?
Da.

  • Atunci nu vă simţiţi nedreptăţiţi  faţă de alte categorii profesionale, unde se ajunge la pensii de sute de milioane, cum e şi cazul unuia care se pensionează din funcţia de director de penitenciar? Adică nu e o diferenţă enormă între pensia de magistrat şi cea a unui magistrat care a trecut pe la ANP?
Sigur nu e normal, dar chiar nu ştiu, pentru că ordonator de credite la ANP este Ministerul Justiţiei. Îl înţeleg şi pe cel din postura de director să se pensioneze într-un moment prielnic... Dar, vedeţi dvs., toată lumea se uită să mai găsească ceva cu care să distragă atenţia de la alte chestiuni. Nu mă interesează, să-şi facă campania pe problemele lor şi pe problemele ţării şi ale Justiţiei, dar nu la modul inchizitorial. Parlamentul trebuia să treacă nişte acte mai de mult, şi nu au trecut sau au trecut aiurea, şi atunci cine trebuie să le îndrepte? Justiţia.

  • Ştiţi care e cea mai mică pensie, cea mai mare?
Cea mai mare am văzut în Jurnalul National. Cea mai mică, nu ştiu. Sunt deciziile depuse, aş putea să ştiu, dar nu m-a interesat.

  • Spuneaţi că în fiecare campanie au fost acuzaţii la adresa sistemului judiciar. Şi au fost. Ca for suprem al Justiţiei, ce puteţi să faceţi dacă vor fi şi acum. Adică, aveţi cum să determinaţi ca discuţiile despre sistem să fie la nivel de proiect, de programă, să fie reale şi constructive, şi nu doar la nivel de acuzaţii, pe care de cele mai multe ori nici nu le probează?
În afară de faptul că ne-am propus să avem o atitudine promptă şi publică, nu avem mare lucru de făcut. Instituţional vorbind, ca profesionişti, nu suntem oamenii care să amenin­ţăm. Însă noi am cerut Legislativului şi Executivului să fim ex­clu­şi de la birourile electorale pentru că nu are legătură cu mun­ca de judecător.
Pe această perioadă el nu-şi poate îndeplini atribuţiile funcţiei. Şi, mai mult, inerente acolo sunt discuţii şi de­cizii, până la urmă politice, iar judecătorul este pus să parti­ci­pe la o decizie politică. Culmea este că hotărârea pe care o vede ju­de­cătorul în biroul electoral poate fi înfrântă prin voinţa po­litică a celorlalţi reprezentanţi ai partidelor din biroul electoral, dar se va arăta cu degetul spre Justiţie. Se va spune că judecătorii de acolo au făcut şi au dres, nu că politicienii au fost majoritari.

  • Schimbarea modalităţii de numire în cele mai importante funcţii din parchete a fost apreciată de premier ca venind într-un moment inoportun. Cum comentaţi?
Primul-ministru apreciază, ca şi ministrul Justiţiei, din punct de vedere al omului politic. Pe mine ca judecător mă interesează legea, Constituţia. Pe noi ne interesează legalitatea, iar asta nu poate fi pusă în discuţie dacă e oportună sau nu într-un stat de drept. Ea există sau nu există!

Scandalul declaraţiilor de avere e fals

  • De când sunteţi preşedintele CSM, care este gestul cel mai reprobabil care v-a supărat? Dar momentul cel mai bun?
Au fost mai multe rele. Ultimele fiind cele două declaraţii, mai ales a primului-ministru, după atâtea încercări de a-l convinge că nu e real şi corect ceea ce susţine. Mă gândeam că măcar a înţeles un lucru şi sigur mă dezamăgeşte.

  • A greşit mai mult decât preşedintele şi de aceea vă dezamăgeşte sau de la preşedinte nu aveaţi aşteptări.
Nu pot să fac asemenea aprecieri. Sigur că premierul a greşit şi când a spus că se trag sfori la CAB. I-am cerut să spună, dar n-am primit nimic, cum n-am primit nici de la alţii.

  • Dar dacă dânsul vine cu sforile, dvs. veniţi cu săpunul?!...
Cine-i vinovat să plătească... Avem Inspecţie Judiciară şi noi sin­­guri trebuie să ne facem curat în ogradă. Iar oamenii politici au datoria cu atât mai mult să ne semnaleze, dar nu la maniera asta.

  • Aţi rămas datoare cu "momentul bun"...
Momentul bun a fost hotărârea Senatului privind mo­difică­ri­le necesare, dar insuficiente, la statutul magistraţilor, la mo­da­li­tatea de numire a procurorilor cu cele mai înalte funcţii în Mi­nis­­terul Public. Recuperăm pasul făcut înapoi. Dar, să fiu şi exac­­­tă, şi în Legea iniţială 303 era prevăzută această numire, numai că plenul aviza, iar avizul era conform, dar tot preşedintele numea. Textele constituţionale la care s-a făcut trimitere nu tre­buia interpretate nici atunci aşa, iar eu am spus aceste lucruri ală­turi de reprezentanţi CSM, am spus şi la Comisia juridică a Senatului şi la Camera Deputaţilor. Dar n-au fost urechi să audă. Nu s-a dorit nimic atunci, degeaba insinuează unii că au vrut de atunci. Nu e adevărat, am fost acolo!

  • Deci, se poate spune că...
Tot ce contează este oportunitatea!

  • Scandalul legat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la sesizarea făcută de CSM către Avocatul Poporului, apropo de declaraţiile de avere şi de interese...
Este un scandal fals...

  • Dar Transparency International a avertizat că prin poziţia exprimată vă plasaţi pe o poziţie delicată.

Nu există nici un conflict între CSM şi ANI. Ba Consiliul a fost una dintre primele instituţii publice care a făcut publică lista cu magistraţii care nu şi-au depus aceste declaraţii în termenele prevăzute de lege. CSM a concurat şi concurează la buna funcţionare a ANI...

  • Explicaţi-ne atunci  ce anume susţine CSM prin acţiunea trimisă Avocatului Poporului!
CSM vrea ca declaraţiile de avere şi de interese să rămână pu­blice şi susţine transparenţa, dar împărtăşeşte punctul de vedere exprimat de Curtea Constituţională şi anume că datele perso­nale rămân confidenţiale. Or, adresa unde domiciliază magistratul şi unde se află parte din bunurile lui este informaţie tip dată personală, care sunt protejate atât prin Legea 677/2001 cât şi prin Legea privind accesul la informaţiile publice. Ştim că au existat magistraţi care au fost victime ale unor acţiuni infracţionale pentru că atacatorii au putut avea cunoştinţă despre adresa de domiciliu.

CSM, cu lupa pe politic

  • Înţeleg că se iese din pasivitate? CSM va fi un luptător cu lance şi cu spadă, un Mihai Viteazul?
Nu. Consiliul va exercita rolul constituţional, condus numai de lege şi de dorinţa şi dreptul pe care judecătorii şi procurorii îl au de a-i pretinde astfel. Dar voi fi cu lupa pe toate afirmaţiile care se fac nedrept la adresa Justiţiei şi mai ales cele care sunt de natură să încalce independenţa magistraţilor.

  • Vă daţi seama cât veţi avea de monitorizat?
Eu sper să se înţeleagă mesajul pe care l-am transmis că, dacă sunt de adus critici constructive, ele nu au cum să fie contrazise sau să ne deranjeze, poate anumite sublinieri cu privire la lucruri inexact prezentate, dar alta e să blamezi pur şi simplu numai pentru ca să-ţi rezolvi problemele politice.

  • Mesajul e clar: suntem o putere... vrem respect, că de nu...
Da. Suntem o putere în stat, asta trebuie  să se înţeleagă, că de 18 ani nu s-a înţeles. Suntem una dintre autorităţile care, aşa cum a fost legislaţia noastră incoerentă, şi-a făcut datoria, suntem o putere vizavi de care oamenii au încredere, că altfel n-am rămâne la aproape un milion şi jumătate de dosare pe rolul instanţelor dacă n-ar avea încredere să ni se adreseze. Nu dorim decât să fim şi noi trataţi la fel cum tratăm, cu respect!

  • Adică, să nu mai fiţi trataţi precum o Cenuşăreasă?
Din păcate, am primit un tratament de "Cenuşăreasă", dar, aşa cum spuneam, nu dezinteresat am fost trataţi astfel.

  • Adică ce interese au fost în spate?
Politice, economice...

  • Cine sau ce ar putea să reprezinte "Făt Frumos" care ar salva-o pe Cenuşăreasa Justiţie
Cele două surori, Executivul şi Legislativul, ar putea să nu mai fie atât de "vitrege". S-au văzut şi surori vitrege care se înţeleg mai bine decât cele naturale. N-avem Făt Frumos. El ar fi repre­zen­tat de armonia dintre cele trei puteri ale statului de drept. Or, aceleaşi puteri care uneori au nedreptăţit Justiţia ar fi primele care ar trebui să-şi dorească consolidarea statului de drept.

  • Dacă ar fi să staţi de vorbă cu un om de la ţară, simplu, cum i-aţi explica pe înţelesul lui ce se întâmplă cu Justiţia?
Grea întrebare... I-aş putea spune că dintr-un om sănătos a de­venit un om bolnav pentru că n-a fost bine tratat de doctorii pe care i-a avut, dar că acum este pe cale de a se însănătoşi definitiv.

  • De ce, fiindcă apelează la leacuri băbeşti?
Nu. Pentru că speră ca doctorii care vor fi în continuare să aibă grijă ca tratamentul să meargă în sensul însănătoşirii definitive.

  • Aceeaşi doctori? Eu ştiu că dacă eşti tratat greşit schimbi doctorul.
I-aş spune că stă în puterea lui să aleagă doctorul, nu în a mea. Ei sunt cei mulţi care pot să aleagă doctorul şi să vadă care ar fi mai indicat pentru bolnavul, Justiţia, dar poate şi altor bolnavi.

Critici la adresa CSM

Un subiect atât de important cum părea a fi cel me­nit să "destabilizeze" celebra ANI nu a fost trecut cu vede­rea nici de Curtea Constituţională, nici de preşedintele ţării, mai ales după ce Transparency International (TI) avertizase asu­pra "pericolului" încă de vineri. Astfel, şeful statului a preci­zat ieri că CSM ar fi mai de­gra­bă interesat cum să blocheze ANI în controlul averilor ma­gistraţilor, decât să aplice re­coman­dările Comisiei Euro­pe­ne. El a criticat activitatea CSM în tim­pul mandatului ac­tua­lului şef al Consiliului, Li­dia Băr­bulescu. Preşedintele Băsescu a luat act de declaraţii­le preşedintelui Consi­liului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, cu pri­vire la intenţia de a solicita Curţii Constituţionale declararea ca ne­constituţionale a textelor din Legea nr. 144/2007 referi­toa­­re la caracterul public al declara­ţiilor de avere şi de in­te­rese ale judecătorilor şi pro­curorilor. Curtea Cons­tituţională a criticat declaraţiile preşedintelui CSM, referitoare la ne­cons­­ti­tu­ţionalitatea completării şi publicării declaraţiilor de ave­re, susţinând că nu a primit până acum o sesizare în acest sens şi că nu s-a pronunţat pe acest subiect. TI a comunicat ieri că salută decizia CSM de a reveni asupra sesizării privind necons­­titu­ţionalitatea Legii ANI, susţinând acţiu­nea de protecţie a datelor cu caracter personal din aceste declara­ţii.
Citeşte mai multe despre:   special,   stat,   preşedintele,   statului,   preşedintelui,   decăt,   justiţiei,   politici,   intr-un,   primit,   drept,   magistraţilor,   justitie,   magistrati,   justitia,   magistratii,   declaratiile,   lidia,   lidia barbulescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate
Galerie Foto Traian Băsescu se confruntă, în această perioadă, cu o serie de probleme serioase. După condamnarea, în primă instanță, a fiicei sale, Ioana, la 5 ani de închisoare, pentru spălare de bani, dar și a...

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani
Galerie Foto Aproape o sută de grădinițe, școli generale, colegii și licee aflate în administrarea Consiliului Local al Sectorului doi sunt păzite, timp de doi ani, de către trei companii de pază private, în baza unui...

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...
Serviciul de email marketing furnizat de