Exclusiv - Cazul Gorbunov: Martorul ocular

04 Feb 2009 • 00:00

Un martor la întreaga tragedie, participant la traficul auto în momentul atacului armat consumat joia trecută la casa de schimb valutar Candy din Braşov, a rememorat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional întregul film. Sub protecţia anonimatului, bărbatul povesteşte cu lux de amănunte cum s-a produs totul, fiind marcat de gravitatea faptelor la care a asistat. Martorul nostru introduce în ecuaţie un element de care nu s-a pomenit nimic până acum, şi anume, existenţa la faţa locului în momentul jafului a unui Audi A6 de culoare neagră, care a demarat în trombă pe contrasensul Străzii Agrişelor, chiar în momentul în care agresorul făcea slalom printre autoturismele aflate în acel moment în zona Străzii 15 noiembrie din Braşov.

Libiu Mateescu, Mihai Gavrilă

Un nou martor ocular dezvăluie totul!
Un martor la întreaga tragedie, participant la traficul auto în momentul atacului armat, a povestit în exclusivitate Jurnalului Naţional cum s-au consumat faptele în seara de joi, 29 ianuarie 2009:

"Eram la vreo zece metri de casa de schimb valutar de pe 15 noiembrie, în maşină, iar în faţa mea se afla un taximetru. Am zărit focurile de armă, dar nu mi-am dat seama de la început ce reprezintă. L-am văzut apoi pe atacator fugind printre maşinile oprite la stop, în direcţia străzii Matei Basarab, iar apoi am mai auzit două pocnituri.

Abia când taximetristul din faţa mea s-a dat jos şi a încercat să ajute victimele, am realizat ce s-a întâmplat. Am văzut sângele cum se scurgea pe jos şi cei doi oameni din VW Polo, răsturnaţi pe spate, iar taximetristul, care-a văzut mai bine decât mine toată faza, a anunţat ambulanţa. Am mai stat o jumătate de ceas, spre o oră, la faţa locului, timp în care victimele au fost luate de ambulanţe, iar cineva aprinsese o lumânare pe jos, unde murise bătrânul împuşcat în inimă (Lala – n.n.).

Mult mai târziu criminaliştii au înconjurat locul cu bandă. Ce mi s-a părut foarte suspect, lucru despre care văd că nu s-a spus nimic, a fost faptul că, la câteva secunde de la atentat, un Audi A6, negru, staţionat lângă casa de schimb, pe contrasensul Străzii Agrişelor, a demarat în trombă spre ieşirea în bulevard, tot pe contrasens, şi a dispărut, după ce jandarmul ajuns la faţa locului l-a ajutat, oprind maşinile aflate în trafic, pentru a-i face loc să se încadreze pe bulevard. Accelera în continuu, de parcă nu avea răbdare să mai stea la stop. N-am dat declaraţii Poliţiei, că nu vreau să mă amestec în povestea asta, şi nu-mi da numele, te rog", ne-a declarat sub rezerva confidenţialităţii, martorul ocular al Jurnalului Naţional.
Libiu Mateescu - Corespondent Jurnalul Naţional

Corupţie sau doar neglijenţă?
Primele suspiciuni de corupţie au apărut ieri în cazul Serghei Gorbunov, o dată cu cele dintâi căderi de capete din sistemul judiciar implicat până la prăsele în fenomenul deţinuţilor eliberaţi pe care nu-i caută nimeni.

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a anunţat ieri primele demiteri şi demisii la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova. Primul cap căzut a fost acela al directorului închisorii, Constantin Bălă. Au mai răspuns cu funcţiile şeful Biroului de Evidenţe, subcomisarul Radu Şchiopu şi funcţionara Marinela Cone, cea care a anunţat cu două luni şi jumătate mai târziu că Gorbunov nu s-a mai întors în închisoare după expirarea eliberării temporare.

Cei trei vor fi cercetaţi şi de procurori pentru a se vedea dacă au dat dovadă de neglijenţă, sau poate chiar mai rău, în cazul moldoveanului. Potrivit directorului ANP, aceştia ar fi dovedit deocamdată o totală lipsă de interes. Nu numai că n-au observat din august până în octombrie 2008 lipsa lui Gorbunov de la închisoare, dar nu au verificat ce-i cu acesta nici măcar atunci când Tribunalul Dolj i-a întrebat, în acea perioadă, de soarta lui.

FIUL MAMEI SAU NEGLIJENŢĂ?
Ioan Băla a dezvăluit că anchetatorii vor verifica şi dacă nu cumva unii dintre funcţionari ar fi fost stimulaţi de anumite interese în cazul moldoveanului. "Aceste suspiciuni există pentru că unul dintre apărătorii lui Gorbunov, dintr-un dosar penal este fiul angajatei de la Evidenţă, Marinela Cone", a susţinut şeful ANP, variantă infirmată aseară de avocatul Bogdan Cone.

Potrivit lui Băla, demişii şi demisionarii de la Craiova au susţinut, cu ocazia verificărilor, că "volumul mare de muncă" este motivul pentru care ar fi pierdut din vedere evidenţa lunilor de libertate la care avea dreptul Gorbunov.

Controlul ANP a dezvăluit însă faptul că situaţia moldoveanului este departe de a fi o excepţie în acelaşi penitenciar. "Din cele 19 cazuri de deţinuţi eliberaţi temporar de la Craiova şi care nu s-au mai întors, în 10 întârzierea de prezentare a acestora la penitenciar a fost raportată cu întârziere", a declarat oficialul. Nu doar cei trei funcţionari vor fi anchetaţi de procurori pentru cazul Gorbunov.

Fostul director al penitenciarului, procurorul Constantin Cergă şi medicul pensionat de la închisoare, Leontin Braşoveanu vor intra şi ei în verificări. Acesta din urmă a făcut parte din comisia care l-a expertizat medico-legal pe moldovean şi care a transmis instanţei că glaucomul nu poate fi tratat în reţeaua sanitară a penitenciarelor. Potrivit şefului ANP, participarea medicului în comisie nu fusese aprobată prin vreun document scris, motiv pentru care este cercetat şi fostul director Cergă.

Miruna Pasă Petru

Vlădoianu, procuror cu dublă comandă
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dolj, judecătorul Laura Udrea, a recunoscut că procurorul Marius Vlădoianu, cel care a cerut admiterea cererii de întrerupere a pedepsei în cazul lui Serghei Gorbunov, apare şi în procesul returnărilor ilegale de TVA, în care omul de afaceri craiovean Adrian Berceanu este cercetat pentru înşelăciune, complicitate la înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declaraţii, spălare de bani şi crimă organizată.

De altfel, Adrian Berceanu a fost arestat în acest dosar, în 2006, şi în cele câteva luni petrecute la Penitenciarul Craiova este posibil să-l fi cunoscut pe Gorbunov, care se afla acolo încă din 2004. Prin mediul oamenilor de afaceri din Craiova circulă deja zvonul că, după ce l-a cunoscut în puşcărie pe Serghei Gorbunov, Adrian Berceanu şi-ar fi pus toate pârghiile în mişcare pentru a-l ajuta pe moldovean să iasă din arest şi că luptătorul K1 locuia în Braşov într-un apartament pus la dispoziţie chiar de Berceanu.

Coincidenţă sau nu, dintre 209 deţinuţi care au cerut întreruperea detenţiei în anul 2008, Gorbunov a fost singurul care a beneficiat de clemenţa judecătorilor. Coincidenţă sau nu, procurorul Marius Vlădoianu nu a făcut recurs, lăsându-l pe Gorbunov să iasă din puşcărie. Coincidenţă sau nu, Marius Vlădoianu se dovedeşte a fi procuror de şedinţă şi în dosarul penal al lui Adrian Berceanu, care, coincidenţă sau nu, s-a dovedit a fi bun amic de-al lui Gorbunov.

Concluziile la care a ajuns IGPR
Potrivit comunicatului IGPR, în urma anchetei efectuate "s-a constatat că Tribunalul Dolj a comunicat Poliţiei Municipiului Braşov măsura întreruperii executării pedepsei de 15 ani închisoare pentru Gorbunov la data de 5 mai, printr-o adresă în care era menţionată reşedinţa acestuia din Braşov. Ulterior, la data de 16 mai 2008, aceeaşi instituţie a trimis o altă comunicare, cu conţinut similar, transmisă prin poştă către Poliţia Braşov". S-a constatat că la adresa respectivă nu locuia nici o altă persoană şi că Gorbunov nu a locuit vreodată acolo. Mai mult, verificările poliţiştilor au scos la iveală faptul că informarea transmisă de Penitenciarul Craiova nu cuprindea perioada întreruperii executării pedepsei ori date referitoare la adresa de reşedinţă, ci numai la domiciliul stabil din Republica Moldova. Conducerea MAI a aprobat declanşarea procedurii de cercetare prealabilă faţă de inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Braşov, şeful Poliţiei Braşov, şeful Secţiei 4 Poliţie Braşov, precum şi faţă de doi lucrători din cadrul Compartimentelor Investigaţii Criminale şi Urmăriri. (M.R.)

Sancţiuni la vârful Poliţiei Braşov
Potrivit comunicatului IGPR, în urma anchetei efectuate "s-a constatat că Tribunalul Dolj a comunicat Poliţiei Municipiului Braşov măsura întreruperii executării pedepsei de 15 ani închisoare pentru Gorbunov la data de 5 mai, printr-o adresă în care era menţionată reşedinţa acestuia din Braşov. Ulterior, la data de 16 mai 2008, aceeaşi instituţie a trimis o altă comunicare, cu conţinut similar, transmisă prin poştă către Poliţia Braşov". S-a constatat că la adresa respectivă nu locuia nici o altă persoană şi că Gorbunov nu a locuit vreodată acolo. Mai mult, verificările poliţiştilor au scos la iveală faptul că informarea transmisă de Penitenciarul Craiova nu cuprindea perioada întreruperii executării pedepsei ori date referitoare la adresa de reşedinţă, ci numai la domiciliul stabil din Republica Moldova. Conducerea MAI a aprobat declanşarea procedurii de cercetare prealabilă faţă de inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Braşov, şeful Poliţiei Braşov, şeful Secţiei 4 Poliţie Braşov, precum şi faţă de doi lucrători din cadrul Compartimentelor Investigaţii Criminale şi Urmăriri. (M.R.)

Aşteptăm răspuns!

Cum a fost oare posibil ca 130 de infractori să fie lăsaţi nestingheriţi în libertate?
De ce organele de poliţie n-au fost în stare să-i găsească şi să-i readucă în celulă?
Cum se face că abia după ce scandalul Gorbunov a ajuns la apogeu au început şi autorităţile să scotocească ţara după deţinuţii liberi de ani de zile?
Câţi dintre eliberaţii pentru motive medicale chiar au folosit "permisia" pentru a-şi trata problemele de sănătate?
Câte dintre afecţiunile pentru care deţinuţii au fost eliberaţi erau chiar imposibil de tratat în reţeaua penitenciară?