Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rețeta devorării de către partide a propriilor președinți, după pierderea alegerilor sau după ce nu au mai ocupat funcția de prim-ministru, nu a fost aplicată doar la PSD, ci este valabilă și la partidele de dreapta. Fie că este vorba despre vechiul PD, apoi de PDL sau de PNL (în forma clasică sau cea „modernă”, de după fuziunea cu foștii băsiști), lucrurile sau repetat la indigo. Ceea ce întărește, cumva, justificat temerile lui Florin Cîțu că ar putea pierde frâiele partidului, cu greu câștigate, după o bătălie internă politică fără precedent.
Primul astfel de exemplu este al lui Emil Boc. Acesta a fost ales președinte al Partidului Democrat în 25 iunie 2005, la o jumătate de an după ce ex-liderul partidului, Traian Băsescu, a devenit, pentru prima dată, președinte al României. De altfel, însuși Băsescu l-a susținut pe Boc drept succesor.
Emil Boc a așteptat, cuminte, ca primar al Municipiului Cluj-Napoca până după alegerile parlamentare din anul 2008, când partidul, redenumit PDL, a preluat guvernarea alături de PSD. Iar Boc a fost desemnat prim-ministru al acestui guvern de coaliție. Social-democrații au părăsit guvernarea în luna octombrie a anului următor, în condițiile în care aveau loc alegeri prezidențiale, iar Traian Băsescu (liderul de facto al PDL) îl avea drept contracandidat pe Mircea Geoană. Ieșirea PSD de la guvernare s-a soldat și cu demiterea lui Emil Boc, prin moțiune de cenzură. Însă, după ce Băsescu a fost reinstalat, pentru al doilea mandat la Palatul Cotroceni, după două „piruete” prezidențiale cu desemnarea unor premier de sacrificiu, tot Emil Boc a devenit prim-ministru.
Al doilea mandat al acestuia din urmă la Palatul Victoria s-a încheiat, prin demisie, în anul 2012, ca urmare a protestelor pro-Raed Arafat, din piața Universității. Plecarea de la șefia Guvernului a condus, automat, și la pierderea partidului. Boc a demisionat din funcția de președinte PDL, invocând eșecul din alegerile locale care au avut loc în vara acelui an.
Citește pe Antena3.ro
Tăriceanu n-a mai fost premier, n-a mai fost nici președinte de partid
Un alt lider marcant al dreptei eșichierului politic aflat exact în această situație este Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a devenit președinte al PNL la finalul anului 2004, dar și premier al Guvernului Alianței PNL-PD. Acest guvern a funcționat până în anul 2007, când băsiștii au plecat de la guvernare, iar Călin Popescu Tăriceanu a fost reînvestit premier al unui guvern minoritar PNL-UDMR, sprijinit din Parlament de către PSD.
La alegerile parlamentare din toamna anului 2008, însă, PNL a obținut un scor insuficient care să-i permită lui Călin Popescu Tăriceanu să se mențină la Palatul Victoria. Iar, în 20 martie 2009, Tăriceanu a pierdut și președinția partidului, fiind ales Crin Antonescu.
Crin Antonescu a ocupat funcția de președinte PNL și de copreședinte al USL, precum și de președinte al Senatului, până în anul 2014, când a decis să rupă Uniunea Social-Liberală. Neînțelegerile cu PSD au plecat, în primul rând, de la faptul că Victor Ponta nu a mai vrut să respecte înțelegerea conform căreia Antonescu urma să candideze la Președinție, iar Ponta să rămână premier. Crin Antonescu a demisionat din fruntea partidului, dar și din cea de președinte al Senatului, în condițiile în care avea loc procesul de fuziune dintre PNL și PDL.
La data de 28 iulie 2014, noul președinte al PNL, ales de congres, a fost Klaus Iohannis. Acesta a deținut funcția până la preluarea mandatului de președinte al României, în decembrie același an.
Orban, înlocuit în forță cu Cîțu și dat afară din PNL
Cel mai recent exemplu de politician care a fost „rezolvat” de partid, după ce a pierdut funcția de premier, este Ludovic Orban. În 17 iunie 2017, acesta a fost ales președinte PNL, iar, în 4 noiembrie, a fost desemnat de Klaus Iohannis drept prim-ministru al unui guvern minoritar. Orban a fost demis de Parlament în februarie 2020, dar a fost reinstalat, de același Parlament, în martie 2020.
Partidul a pierdut, însă, alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 și, a doua zi, după ce a fost convocat la Palatul Cotroceni, Ludovic Orban și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru.
La Palatul Victoria a fost instalat Florin Cîțu, în fruntea unui guvern PNL-USR-UDMR și, în primăvara acestui an, a început în interiorul PNL o bătălie fără precedent pentru șefia partidului. CÎțu a beneficiat de sprijinul fățiș al lui Klaus Iohannis și, în 25 septembrie 2021, premierul a fost ales în fruntea partidului. Zece zile mai târziu, guvernul său a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ludovic Orban a fost, însă, exclus din Partidul Național Liberal.
Liberalii l-au ales pe preferatul lui Klaus Iohannis. Nicolae Ciucă a preluat negocierile cu PSD și UDMR
