x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cimitirul groazei, redeschis! Fără autorizație de mediu, bomba ecologică de la Smârdan a fost din nou amorsată

Cimitirul groazei, redeschis! Fără autorizație de mediu, bomba ecologică de la Smârdan a fost din nou amorsată

de Adrian Stoica    |    10 Noi 2022   •   07:20
 Cimitirul groazei, redeschis! Fără autorizație de mediu, bomba ecologică de la Smârdan a fost din nou amorsată

În urmă cu doi ani de zile, România se îngrozea în fața imaginilor apocaliptice descoperite de procurori în localitatea Smârdan din județul Tulcea. În loc să fie incinerate, leșurile a mii de oi recuperate de pe nava Queen Hind, răsturnată în noiembrie 2019 în rada portului Midia, au fost îngropate.

Zona a fost transformată într-o bombă ecologică sub ochii nepăsători ai autorităților de mediu și chiar cu complicitatea unora dintre angajații acestor instituții. Surprinzător însă, crematoriul de animale de la Smârdan și-a reluat activitatea, deși nu are autorizație de mediu, dar a profitat de lacunele grave ale legislației de mediu din România. Oamenii din zonă sunt disperați și fac reclamații peste reclamații, inclusiv la Ministerul Mediului, dar nimeni nu face nimic.

Conform articolului 98 din Ordonanța Guvernului 195/2005, un operator economic care continuă să funcționeze după suspendarea autorizației de mediu săvârșește o infracțiune. În schimb, dacă funcționează fără a fi avut o autorizație de mediu sau aceasta i se anulează, fapta sa este catalogată ca fiind contravenție si sanctionată lejer. O încadrare a faptelor extrem de ciudată, păstrată în legislație de ani de zile și care dă mari bătăi autorităților care au astfel mâinile legate. Exact de acest lucru profită și afaceristul Gelu Daniel Cazacioc, patronul firmei Cazacioc&CO S.R.L., care este proprietara incineratorului de animale de la Smârdan. Firmei i s-a anulat autorizația de mediu, dar nu poate fi închisă. Ceea ce face acum această firmă este o simplă contravenției pentru care este amendată, dar, chiar și așa, amenzile nu le prea plătește. Pe de altă parte, Garda de Mediu nu se poate duce foarte des în control la această firmă deoarece riscă să fie reclamată pentru hărțuire. Așa că un control la două luni și o amendă modică este maximum ce poate face și această instituție. 

 

Nu s-au făcut investiții

Deși și-a reluat activitatea, incineratorul funcționează în aceleași condiții precare ca și în trecut. Nu s-a făcut niciun fel de investiție, iar cuptoarele continuă să nu fie racordate la gaze, funcționând cu ajutorul unor butelii. În condițiile în care trendul european este de a sancționa cât mai dur legislația de mediu care a devenit la rândul ei tot mai restrictivă, România își permite încă să fie la cheremul șmecherilor care câștigă bani frumoși speculând o legislație care, în multe situații, este pe contrasens față de cea a țărilor UE.

 

Dosarele au trecut de camera preliminară

Pe numele lui Gelu Daniel Cazancioc procurorii au deschis două dosare penale anul trecut, în primăvară. Ele sunt înregistrate la Judecătoria Măcin și au trecut de camera preliminară care, după verificarea legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală, a decis să le trimită în instanță.

Sunt bucuros că și cu ajutorul nostru, al procurorilor și polițiștilor implicați în dosarele de mediu, Guvernul a adoptat în aprilie anul acesta un act normativ prin care incendierea sau îngroparea deșeurilor constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea. Așteptăm ca Guvernul să modifice și ordonanța 1995/2005 privind protecția mediului care are o prevedere cel puțin de neînțeles. Continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației, respectiv a autorizației integrate de mediu este infracțiune, dar funcționarea fără a fi avut autorizație sau cu autorizația anulată este doar contravenție. O astfel de încadrare a faptelor înseamnă că firmele sunt îndemnate să funcționeze fără autorizație de mediu, ceea ce este profund anormal.

Teodor Niță, procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța

 

Trimis în instanță pentru furt de energie

Unul dintre dosarele deschise pe numele societății Cazacioc&CO S.R.L. și a lui Gelu Daniel Cazacioc, în calitate de administrator al acestei firme, vizează deteriorarea echipamentelor de măsură a energiei și  folosirea de instalații clandestine pentru ocolirea echipamentelor de măsurare a energiei electrice, adică pentru furtul de energie, potrivit rechizitoriului înregistrat la Judecătoria Măcin. În aceeași cauză a fost trimis în judecată și fostul comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu Tulcea Acceleanu Nicolae, el fiind învinuit de complicitate la furt și fals intelectual. Astfel, s-a stabilit că: 

  • A fost sustrasă şi în mod evident nu a fost nici înregistrată o cantitate de energie de 430.848 KWH, ca efect al folosirii unei instalații improvizate clandestine și care a ocolit aparatele de măsură, la un preț calculat de 237.327,99 de lei.

  • Puterea maximă ce putea fi absorbită de locul de consum în momentul racordării inițiale a CAZACIOC & CO SRL, așa cum a fost aprobată de operator era de 10 KWH, dar ca efect al folosirii instalației clandestine, aceasta a fost crescută artificial până la 350 KWH, încălcându-se dispozițiile din actele de autorizare a racordării.

  • Totodată s-a constatat o utilizare a energiei electrice prin intermediul unei instalații improvizate/clandestine cu consecința ocolirii echipamentelor de măsurare a consumului. 

  • Calculul inițial efectuat de operator a fost validat de expert ca fiind corect.

 

Sănătatea oamenilor, pusă în pericol

În cel de-al doilea dosar, cele două părți, societatea și Gelu Daniel Cazacioc, în calitate de administrator al ei, au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni la Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor (eliminarea de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale şi care pot provoca daune semnificative mediului), la Legea 107/1996 privind apele  (evacuarea sau injectarea în apele subterane de deșeuri, reziduuri care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantități ce pot pune în pericol mediul) și la OUG 195/2005 privind protecția mediului (poluarea prin evacuarea în sol de deșeuri sau substanțe periculoase). Procurorii au reținut că toate fapte săvârșite au avut un caracter continuu în perioada 2011-2021. Acuzațiile aduse sunt foarte grave, în cursul anchetei la fața locului stabilindu-se că afaceristul s-a jucat cu sănătatea a mii de oameni, a poluat calitatea aerului, cât și a solului și apei freatice.

 

Un șir întreg de ilegalități 

Răsturnarea navei Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată oficial cu 14.600 de oi, a scos la lumină grave deficienţe legate de exporturile de animale vii care plecau din România. Imediat după eşuare, autorităţile s-au grăbit să susțină că ea îndeplinea condiţiile de transport, iar încărcarea animalelor s-a făcut sub atenta supraveghere a medicilor veterinari oficiali. O minciună crasă, după ce operaţiunile de ranfluare a navei au dezvăluit grave încălcări ale legii. În primul rând, nava avea punţi duble, construite fără autorizaţie, pentru ca pe ea să fie încărcate mai multe animale decât ar fi permis capacitatea normală. Ulterior, ancheta procurorilor a scos la suprafață și alte încălcări ale legii privind eliminarea cadavrelor recuperate de pe navă.

Gropa de gunoi pe 20 ha în Portul Constanța

În Portul Constanța a fost demarată o amplă anchetă a procurorilor privind o posibilă poluare cu milioane de tone de deșeuri. În zonă fusese permisă depozitarea resturilor de la materialele de construcții, însă doar a celor care nu poluează mediul, și numai a celor de pe raza orașului Constanța. Cu toate acestea, aici au ajuns și alte deșeuri. Imaginile de la fața locului arată că zona, care se întinde pe 20 de hectare, a devenit un adevărat tomberon de gunoi sub ochii nepăsători ai Primăriei Constanța care avea zona în grijă. Deocamdată s-a dispus sistarea depozitării deșeurilor aici, iar ancheta procurorilor continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de îngropare a deșeurilor. Potrivit procurorilor, legea prevede între 3 și 5 ani de închisoare pentru îngroparea, distrugerea și eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate.

×