Fazanul, de la gaoace la pusca vanatorului

Profiturile obtinute de pe urma vanatorii sau a activitatilor auxiliare sunt uriase in tarile Uniunii Europene: Germania, 380 milioane de euro, Ungaria, 100 milioane de euro. Pana si Bulgaria castiga anual 7 milioane de euro, in timp ce la noi, din vanatoare, se obtin circa 5 milioane de euro.

MESERIE. Nea Petrica, fazanierul-sef de la crescatoria "Balta Neagra", nu a avut multe zile de concediu

ONG-urile se razboiesc cu statul pe vanat

Exemplul Ungariei, unde de aproape 50 de ani s-a implementat un alt mod de valorificare a vanatului, este elocvent. S-a constatat ca se scot mai multi bani din activitatile legate de vanatoare si nu in mod special din exploatarea fondurilor de vanatoare. De exemplu, ungurii cumpara din Germania mistreti crescuti in tarcuri, in crescatorii, carora le dau drumul pe fondurile lor de vanatoare. Animalele ajung in bataia pustilor vanatorilor, iar carnea preparata ca la carte se intoarce pe mesele nemtilor. Dar cu un pret de trei ori mai mare.

Nici Slovacia nu sta mai rau la capitolul venituri obtinute din alte activitati decat vanatoarea propriu-zisa. Un parc ingradit din localitatea Topolnanski este vizitat anual de amatorii de petreceri vanatoresti si nu numai. Intregul complex turistic are un castel unde se oficiaza casatorii, sauna, baruri cu striptease si biserica. Gospodariile oamenilor care se afla in interiorul parcului nu sunt afectate de turisti si nici de vanatorile organizate sau de animalele care calca in bataturile localnicilor. Eventualele stricaciuni sunt suportate de catre administratia parcului.

CRESCATORII. In Romania, crescatoriile de vanat s-au infiintat pentru popularea si repopularea unor specii de animale sau pasari. Acest gen de vanatoare, cu animale semidomesticite, se numeste vanatoare durabila. Animalele crescute in crescatorii, lenese, cu instinctul de aparare pe jumatate adormit, devin o prada usoara pentru vanatori. In alte tari, precum Belgia, Germania si Anglia, acest mod de vanatoare s-a interzis prin lege, din cauza criticilor aduse de vanatorii adevarati.

La crescatoria de fazani "Balta Neagra", se cresc trei specii de pasari: fazanul comun, fazanul tenebrous sau de tir si fazanul auriu. In libertate, un mascul are dreptul la 15 femele. In captivitate, pasarile sunt distribuite in compartimente 6 fete si un baiat. Altfel distribuiti, exista riscul ca fazanii maturi sa se bata pana se omoara. Pentru a se evita astfel de incidente nedorite, crescatorii de pasari au gasit o modalitate sa-i mai linisteasca. Le-au pus fazanilor "ochelari de cal" care nu le permit sa vada decat in lateral. Asa ca daca doi masculi nu-si respecta teritoriul si dau nas in nas, o sa ramana cu fulgii la locul lor. La sfarsitul lunii februarie, fazanii reproducatori sunt dusi in boxele de ouat. Dupa 25 martie incepe ouatul. Ouale trebuie recoltate in fiecare zi.

EXPORT. Majoritatea fazanilor care se reproduc in tarcuri sunt vanduti in Italia

FAZANI. La o saptamana, ouale sunt dezinfectate cu hipermanganat de potasiu si duse la incubator, unde raman timp de 20 de zile. Aici , ouale sunt asezate pe un suport care efectueaza miscari laterale, astfel incat sa nu se lipeasca puii. Din incubator, ouale sunt duse la eclozor, unde raman 4 zile. Dupa 24 de zile ies puii. In prima luna, acestia sunt hraniti cu furaj concentrat. La 140 de zile, fazanii sunt exportati in Italia, Germania, Franta. Pretul unui fazan pentru export este de 7 euro. O data ajunse in strainatate, pasarile ajung prada vanatorilor. Petre Paguba lucreaza din anul 1966 la crescatoria de la "Balta Neagra". Daca-l intrebi care este specializarea lui, iti va spune ca este fazanier-sef. Nu si-a luat un concediu de aproape 40 de ani. Nu a avut timp. Locuieste impreuna cu familia in vecinatatea crescatoriei: "Singura bucurie care mi-a mai ramas pe lume acum sunt copiii. Traiesc pentru copii! Acum acestia s-au asezat la casa lor, nepotii sunt la scoli. Pentru ei muncim!". Petre a fost invitat la vanatoare in Italia. Ne-a povestit ca acolo clientul care cumpara fazanii are voliere de aclimatizare si padure proprietate personala inchisa, cu garduri inalte de 2 metri, dincolo de care nimeni nu indrazneste sa se aventureze.

Vanatoarea se face astfel: "Se introduc 10 fazani intr-o lada. Se trage capacul. Ei ies zburand. Iar vanatorul, aflat cam la 60 de metri, ii impusca pe masura ce ei tasnesc din lada. "Asociatiile de vanatoare din tara cumpara in jur de 3.000 de fazani pe sezon. Pretul fazanilor scade sau creste in functie de varsta pe care o au la momentul cumpararii. Astfel, pentru fazanul ajuns la 60 de zile, pretul este de 70.000 de lei puiul, cel de 90 de zile ajunge la 140.000 de lei, iar adultul, la 7 euro.

LEGISLATIE

Art. 20. - (1) Pentru protectia si inmultirea unor specii valoroase de vanat se pot infiinta, cu acordul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, crescatorii de vanat, destinate popularilor, in care, prin tehnologii adecvate, se asigura pastrarea caracterului salbatic si adaptabilitatea acestuia la conditiile de mediu natural. (2) Crescatoriile de vanat, a caror productie este destinata exclusiv consumului, se infiinteaza cu aprobarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 21. - Popularea cu specii noi de vanat a fondurilor de vanatoare se face in baza unor studii si cercetari de specialitate, aprobate de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Art. 22. - (1) Capturarea vanatului viu pentru repopulari este admisa, in limitele cotei de recolta aprobate si a reglementarilor tehnice privind organizarea si practicarea vanatorii, prin metode care nu vatama animalul capturat si numai sub directa indrumare a personalului de specialitate.

ECOLOGISM

Fotografierea pasarilor, a animalelor, numita vanatoare ecologica, a aparut in strainatate in jurul anilor ’60. Fenomenul a luat amploare in anii ’80 si este privit de occidentali ca o iesire in aer liber la sfarsit de saptamana. Acestia isi iau familia sau cativa prieteni, se urca in masini si pornesc la "vanatoare". La noi se organizeaza astfel de escapade in special pentru strainii amatori de a admira pasarile rare din Delta Dunarii. Un binoclu, un aparat de fotografiat si un telescop sunt ustensilele indispensabile unui participant la Bird Watch. Numarul celor care pornesc intr-o aventura in Delta sau pe colinele Dobrogei variaza intre 8-15 persoane. Acestia platesc 60 de euro, totul inclus, cazare, transport, masa, pentru o zi de aventura. In general, cei mai impatimiti sunt olandezii si englezii. "Intre Aves Turs si alte societati de acest gen din Romania, exista o mare diferenta. Profiturile obtinute din Ecoturism il reinvestim in protectia naturii", ne-a declarat presedintele Fundatiei AVES, Laszlo Szeley-Szabo (foto).

ONG-urile se razboiesc cu statul pe vanat

TROFEU. Mos Martin sta deocamdata cu botul intre labe pana cand apele se mai limpezesc

Cotele de recolta aprobate pentru sezonul de vanatoare 2004-2005 au provocat un scandal ce statea sa explodeze de multi ani. Rapoartele ONG-urilor sustin o noua metodologie de stabilire a efectivelor speciilor protejate pentru eliminarea suspiciunilor care planeaza asupra cotelor de recolta. UE a interzis importul de trofee de urs in perioada 15 decembrie 2004-15 martie 2005.

Numirea noului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a determinat organizatiile neguvernamentale sa ia atitudine impotriva abuzurilor care se fac in domeniul vanatorii. La putin timp dupa ocuparea functiei, Gheorghe Flutur a primit din partea ONG-urilor prezente - World Wide Found, Programul Dunare-Carpati, Societatea Ornitologica si Fundatia pentru ocrotirea naturii AVES - rapoarte si sesizari asupra neregulilor care se petrec pe fondurile de vanatoare. Aceste situatii au fost cunoscute si de vechii ocupanti ai functiilor, dar asociatiile neguvernamentale sustin ca nu s-a vrut sa se faca ceva. Acestia se tem in continuare ca schimbarea facuta la varf nu-i va impiedica pe cei care lucreaza de ani in sistem sa incerce incetinirea procesului de reforma. Cotele de recolta, in special in cazul speciilor protejate, care nu ar trebui vanate decat in conditiile prevazute de lege, au aprins spiritele. Dupa trei sezoane de vanatoare consecutive, in care numarul animalelor ce trebuiau vanate a crescut continuu si inexplicabil, a venit randul Ordonantei nr. 87 din 26 august 2004 sa puna paie pe foc. De exemplu, in 2001-2002 au fost vanati 567 de ursi bruni, iar in 2003-2004, 658 de exemplare. Pentru 2004-2005, recolta aprobata pentru ursul brun (Ursus arctos) este de 342 de exemplare. Asta pentru ca ordonanta a fost adoptata la limita, iar pe de alta parte, pentru ca reprezentantii societatii civile afirma cu tarie ca efectivele de vanat sunt in continuare umflate.

CAPTURI. Fazanii si iepurii la punga sunt trofee castigate la tombola unei petreceri vanatoresti

CONSECINTE. Scandalurile izbucnite in Romania, legate de braconaj, au ajuns si in Europa. "Datorita rapoartelor noastre inaintate catre forurile europene, la 13 decembrie 2004, Consiliul stiintific CITES din cadrul Consiliului Europei a dispus interzicerea exportului de trofee de urs din Romania in tarile membre ale Uniunii Europene pana la clarificarea situatiei ursului brun in Romania", se mentioneaza in raportul prezentat ministrului Agriculturii de Laszlo Szeley-Szabo, presedintele Fundatiei AVES. Masura este valabila pana la data de 15 martie.

"Noua conducere a ministerului de resort ar trebui sa faca un management corect si transparent, deoarece pana acum era un secret de stat. Prin management corect intelegem: stabilirea corecta a efectivelor existente pe teritoriul tarii; interzicerea hranirii ursilor si a vanatului la nada, metoda promovata de Ceausescu (ursul fiind o specie ocrotita pe plan national si european, iar vanatoarea lui sa fie permisa conform Conventiei de la Berna); cerem ca societatea civila sa participe la stabilirea exacta a efectivelor, pentru ca ursii au fost numarati pana acum numai de vanatori. Ar trebui sa participe biologi si reprezentanti ai Garzii de Mediu; ar fi foarte bine ca cifrele sa fie publicate anual in Monitorul Oficial", ne-a declarat Laszlo Szeley-Szabo.

Pe de alta parte, propunerea avansata de ONG-uri prin care societatea civila sa ia parte la numaratoarea animalelor nu este dorita de reprezentantii AJVPS-urilor si ai Directiilor Silvice. Asta pentru ca vanatorii si paznicii de vanatoare sustin ca ei stiu cel mai bine care este numarul real al vanatului de pe un fond de vanatoare, fiindca intra zilnic in contact cu animalele. "Nu putem sa intelegem cum un pasarar sau un profesor care a vazut animalele numai in poze poate sa ne spuna noua cat vanat exista pe fondurile de vanatoare. Noi avem metodologia foarte bine stabilita pentru a determina cu aproximatie numarul de animale in asa fel incat sa nu afectam ecosistemul", ne-a declarat un reprezentant al unor fonduri de vanatoare.

OTH. Observatoarele de ursi tip Harghita au fost infiintate pe timpul lui Ceausescu. Utilitatea lor era ca vanatul putea fi supravegheat in timp ce se hranea, exemplarele deosebite fiind luate in colimator. Cand un urs era invatat sa manance "dupa program", imediat cineva punea mana pe telefon si Ceausescu era invitat sa-l impuste. Bineinteles ca sub pretextul unei vizite de lucru. Pe vremea aceea numai el era indreptatit sa vaneze ursi.

Destinatia acestora nu s-a schimbat foarte mult dupa Revolutie. Normal, din acele observatoare ar fi trebuit sa fie impuscati numai ursii bolnavi, dar carui vanator nu-i convine sa stea la caldurica, atunci cand afara e un ger de crapa pietrele, si sa tinteasca un animal caruia nu-i da nici o sansa de scapare? "Numarul observatoarelor inchise si cel al punctelor de nadire sunt de 58, din care 32 apartin de RNP si 26 de filialele de vanatoare. In realitate, acest lucru inseamna ca pentru 4-5 ursi se amplaseaza cate un «observator»", reiese din raportul Fundatiei AVES. Lucratorii silvici, vanatorii, paznicii de vanatoare sustin ca observatoarele au scopul de a-i proteja pe angajatii care trebuie sa se deplaseze iarna in conditii grele pentru a da de mancare vanatului. "Daca nu le-am da de mancare, ar muri de foame pe timpul iernii. Altfel, ar iesi foarte slabite din iarna si ar fi ucise de pradatori." Numai saculetul cu nisip aflat pe langa geamul observatoarelor, folosit, dupa cum spun cunoscatorii, pentru sprijinirea armei, tradeaza inca destinatia pentru care se mai folosesc.

URSI. "Hranirea regulata a ursilor pentru scopuri economice a dus la degradarea biologica a populatiei din zona cercetata, precum si la micsorarea perioadei de hibernare si la infestarea lor cu diferite maladii. Pentru hranirea ursilor se folosesc hoituri de animale domestice decedate din cauza unor boli sau epidemii, chiar si porci infestati de trichineloza. In unele cazuri am constatat hranirea si nadirea ursilor cu alti ursi impuscati, care erau infestati de trichineloza sau alte maladii", se mentioneaza in raportul Fundatiei AVES.

RECOMANDARI

World Wide Found, Programul Dunare-Carpati recomanda: 1 Imbunatatirea legislatiei existente si interzicerea temporara a vanatorii ursilor, lupilor si rasilor. 2Crearea unei baze de date pentru ursii vanati dupa 1990 si pentru alte specii. 3Daca specialistii considera ca masurile de management includ vanatoarea, urmatoarele etape trebuie planificate clar si implementate efectiv: a. O evaluare reala a populatiei de animale folosind metodologii sigure si implicarea specialistilor independenti si societatea civila; b. Stabilirea unui grup de lucru cu reprezentanti ai autoritatilor, institutiilor, organizatiilor, societatii civile si cu specialisti independenti pentru dezvoltarea unei strategii si a unui plan de lucru; c. Organizarea de intalniri, consultari pentru toti cei interesati de strategie si de planul de actiune, care nu fac parte din grupul de lucru; d. Alocarea de fonduri pentru implementarea strategiei puse la punct si a planului de actiune; e. Stoparea oricarei vanatori in rezervatiile stiintifice si in parcurile nationale, pentru ca toate aceste zone servesc drept model pentru ecosistem; f. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune pentru prevenirea si stoparea vanatorilor ilegale; g. Crearea unui fond special pentru sustinerea planului de management in ceea ce priveste ursii din parcurile nationale; h. Stabilirea unor largi arii protejate pentru ursi in Carpati, pentru conservarea pe termen lung a speciei.

NU RATATI!

In numarul de maine cititi despre programul de populare a padurilor cu zimbri