Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai mare statuie din lume a Sfintei Marii este ascunsa de sute de ani intre zidurile ordinului franciscan din Miercurea Ciuc. De mai mult de 200 de ani, credinciosii pun pe seama Fecioarei acte de vindecari miraculoase.
Cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania este gazduit de o manastire franciscana din judetul Harghita. Depresiunea Ciucului este destinatia a peste 200.000 de pelerini in fiecare sambata de Rusalii. Oamenii spun ca "asa a fost dat sa fie", dar adevarul este ca statuia Sfintei Fecioare din altarul bisericii este magnetul care ii atrage pe dreptcredinciosii romano-catolici la poalele Sumuleului. Pentru credinciosi, sculptura din secolul al XVI-lea indeplineste dorinte, salveaza destine si inzdraveneste trupuri.Comuna Sumuleu a fost inghitita de orasul Miercurea Ciuc, in urma reorganizarii administrative a Romaniei din â68 . Comuna a ramas un cartier periferic al orasului, cu drumuri sparte si un mozaic de cladiri. Satul cu amprenta saseasca intins la poalele varfurilor Sumuleului Mare si Mic face nota aparte.
In mijlocul Sumuleului rezista de sute de ani manastirea franciscana. O biserica impunatoare cu fatada dreapta si suficient de inalta ca sa domine crestetul ciucanilor din Sumuleu. De unul din zidurile bisericii se lipeste corpul manastirii. Unitatea zidariei da impresia unei fortarete. De la cei de dinauntru ai sa afli insa ca aceasta modalitate de unire a zidurilor manastirii cu ale Casei Domnului are o explicatie pragmatica: in acest fel, pentru cele sase suflete in vesminte maro din ordinul franciscanilor nu ramane nici un secret cu privire la ce se intampla in biserica atunci cind ei nu sunt acolo trupeste.
Deasupra intrarii in biserica, un mesaj in limba magiara, "Isten Hozott", o urare de "Bun venit!" pelerinilor. Manastirea franciscana ii asteapta in special pe credinciosii romano-catolici, in marea lor majoritate unguri. Calugarii franciscani din Sumuleu au, in principal, misiunea de a-i intampina pe pelerinii care vin zilnic aici. Bako Bela Pal, priorul manastirii, spune ca pregatirile pentru Rusaliile de anul acesta au inceput de doua luni.
Treptele Mariei
Holurile manastirii, zugravite in alb si decorate cu ghivece de flori, fotografii inramate cu tema religioasa sau din viata locasului de-a lungul timpului si cateva tablouri in ulei din aceeasi arie marcheaza austeritatea in care traiesc cei sase monahi. In curte, statuia franciscanului Janos Kaioni, cel care a adus la Sumuleu o tipografie si a infiintat o scoala, in secolul al XVI-lea, in vremuri cand comuna era cu mult mai mare decat satul vecin, azi orasul ce-a inghitit-o, Miercurea. Un trecut de mandrie pentru secuii din Sumuleu. Biserica face rabat de la regimul spartan si modest care ii caracterizeaza pe monahii franciscani. Icoane mari si puternic colorate, statuete vopsite si chiar aurite, ornamentatii frumos proportionate si vitralii fin lucrate. Iti ia ochii altarul principal, unde statuile lui Stefan Rege si Ladislau, conducatorii de care este legata crestinarea statului maghiar, o incadreaza pe cea a Sfintei Fecioare. Maria este postata pe un piedestal la mai mult de 5 metri de pardoseala altarului; credinciosii urca ritualic scarile unui podet ce le permite sa fie aproape de Nascatoarea pruncului Iisus pentru cateva clipe de rugaciune si apoi coboara pe partea cealalta.
Citește pe Antena3.ro
Minuni cu atestat
La picioarele Mariei, o rugaciune, in limba romana si in limba maghiara, pironeste privirile pelerinilor veniti sa ii atinga picioarele "facatoarei de minuni". Cativa turisti sparg monotonia ritualica cu bliturile aparatelor de fotografiat si exclama admirativ privind la zecii de metri patrati de urme ale recunostintei celor napastuiti care si-au gasit alinarea in aceasta manastire. Statuia a fost recunoscuta oficial ca facatoare de minuni inca din 1978 de catre biserica. De cele doua parti ale statuii pe doua panoplii sunt expuse mici obiecte de metal reprezentand ochi, buze, maini, picioare, barbati si femei sau copii, roadele multumirii pentru ajutorul primit in cazul unor probleme de sanatate.
Acestea sunt numai o parte dintre cele donate de credinciosi, cele din aur si argint au fost vandute la inceputul secolului al XIXlea pentru construirea actualei biserici.
Placute votive de marmura insemnate cu numele celor care au vrut sa multumeasca pentru ajutorul divin primit, anul si problema a carei rezolvare au pus-o pe seama Fecioarei Maria de la Sumuleu sunt insemnate in marmura.
Fata Mariei este usor inclinata, parca pentru a-i binecuvanta pe cei care vin la Sumuleu pentru a se ruga la picioarele sale. Urmele lasate de timp pe chipul Fecioarei marturisesc parca emotia calda a Maicii Domnului, gata oricand sa binecuvanteze un suflet chinuit.
Desfiintati de comunisti
Ordinul franciscan este organizat in cadrul bisericii romano-catolice. Acesta a fost infiintat in 1209 de catre Sfantul Francisc din orasul italian Assisi si este caracterizat printr-un regim de viata foarte sever, conform regulii de baza a ordinului. Calugarii franciscani sunt lipsiti de dreptul de a avea orice bun personal, cu exceptia hainelor de pe ei. Potrivit recensamintului din 2002, in Romania exista ceva mai mult de 1 milion de romano-catolici, majoritatea maghiari. Sub comunisti, manastirile franciscane au fost desfiintate, la fel si cea de la Sumuleu. Aici a functionat, in locul manastirii, de-a lungul dictaturii, o scoala ajutatoare.
O Fecioara de legenda
Statuia Sfantei Fecioare Maria de la Sumuleu a fost sculptata undeva in jurul anului 1515 din lemn de tei si are o inaltime de 2,27 m. Autorul ei este necunoscut. Maria este imbracata intr-un vesmint auriu, ce simbolizeaza soarele, si are o coroana regala. Conform traditiei mostenite de monahii de aici, inaintea unor mari catastrofe si primejdii, fata de lemn a Mariei s-a aratat m.hnita si, nu o data, a stralucit atat de puternic, incat a luminat intreaga biserica.
Pelerinaje de cinci secole
Sambata Rusaliilor este momentul in care la Miercurea Ciuc poposesc mai bine de 200.000 de pelerini, potrivit unor cifre estimative. Momentul are o semnificatie aparte pentru romano-catolicii din Romania: aminteste de intrarea victorioasa din 1567 a ostenilor secui in Sumuleu, in urma victoriei impotriva principelui Transilvaniei Ioan Sigismund, care a incercat sa impuna cu forta religia unitariana. Pelerinajele la aceste locuri dateaza insa din secolul al XV-lea.
DORU COBUZ
