Oroarea din Dâmbovița: Criminalul nu știa că e filmat în plin câmp

Metoda folosită de mulți autori de omor, pentru a încerca să scape de cadavru, este transportarea rămășițelor cât mai departe de locul faptei, spun criminologii. Este cazul anchetat în aceste zile, în județul Dâmbovița, dar la fel au fost multe altele, nu doar în România, ci în întreaga lume. Există un mod de operare care ține de reacția psihologică de moment a criminalului, spun specialiștii. Aceeași metodă ar fi fost folosită și de polițistul brașovean Cristian Cioacă, în mașina căruia au fost găsite urme de sânge.

În cazul din Dâmbovița, din aceste zile, polițiștii au pornit de la premisa că victima ar putea fi o prostituată, iar inițial au fost cercetate două piste posibile, deoarece erau două femei date dispărute. După efectuarea testelor ADN, polițiștii au identificat victima, ca fiind o femeie născută în 1986, în Zimnicea, dar care locuia în Sectorul 5 al Capitalei, aceasta fiind una dintre cele două femei pe care polițiștii deja le căutau.

S-a stabilit legătura dintre autor și victimă

„Am avut mai multe cazuri similare pe care le-am anchetat sau le-am studiat pentru emisiuni, unul a fost în județul Giurgiu, unde o proxenetă a ucis o fată pe care o folosea pentru prostituție. De ce găsim aceste cadavre pe câmp? Pentru că întotdeauna locul faptei are legătură cu autorul. Altfel n-ar risca să fie prins cu sacul plin de bucăți de cadavru. Mai este un indiciu legat de partea de autostradă pe care a fost găsit cadavrul, pentru că nu poate opri decât pe dreapta, din direcția de deplasare. Nu traversează nimeni autostrada cu un cadavru în brațe. Sunt câteva lucruri foarte logice, în anchetă, care ajută la identificarea făptuitorului, iar camerele video sunt cele mai importante. Prima grijă a anchetatorilor este identificarea victimei, apoi se merge spre cercul infracțional, din care apare suspectul, apoi se confruntă probele. Dacă era prostituată, se află foarte ușor cine era proxenetul. De multe ori, proxenetul este și concubin al victimelor de acest fel. Această meserie este foarte periculoasă și au fost găsite multe femei omorâte fie de proxeneți, fie de clienți”, a explicat, pentru Jurnalul, Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

Probele de laborator au dus la identificare

Femeia care a fost identificată prin analiza probelor ADN a fost dată dispărută de sora ei, luna trecută. Institutul de Medicină Legală a făcut și necropsia, care a confirmat vârsta femeii. Anchetatorii au analizat toate imaginile de pe camerele de supraveghere ridicate, pe o perioadă de 30 de zile, nu doar din noaptea în care a fost aruncat cadavrul femeii pe câmp. S-au analizat atât imaginile înregistrate de camerele din locul unde a fost găsit trupul femeii, cât și cele din zonele învecinate, încercând astfel să refacă traseul principalului suspect identificat în cadrul anchetei. 

Încercarea de ștergere a urmelor oferă mai multe probe

Criminologii explică depesarea (tăierea în bucăți a cadavrului) atât prin nevoia criminalului de a transporta mai ușor un cadavru, cât și prin încercarea făptuitorului de a șterge cât mai multe urme ale faptei. Dar în loc să le șteargă, de fapt oferă cât mai multe probe anchetatorilor, pentru că atunci când se ajunge la locul faptei, identificat prin refacerea traseului, se vor lua probe și se vor face testele ADN. 

În cazul Cioacă, urmele de sânge găsite pe pereții proaspăt spălați și zugrăviți, dar și de sub parchetul din dormitor, de sub mașina de spălat din baie sau din scurgerea de la cadă au dus la condamnarea autorului, chiar dacă acesta a spălat acele zone. Există substanțe speciale de identificare a urmelor de sânge și se poate constata foarte ușor cui aparține acel sânge, prin analizele de laborator, iar o operațiune atât de amplă precum tăierea în bucăți a unui cadavru înmulțește probele pentru acuzarea criminalului.