Festival Jules Verne

Nantes se măndreşte a fi oraşul natal al lui Jules Verne şi nu ratează nici o ocazie de a-l sărbători pe cel mai renumit fiu al său.

In această metropolă cu peste 700.000 de locuitori, cea mai importantă de pe coasta atlantică a Franţei, totul poartă amprenta marelui scriitor

NANTES - Maşinăriile imaginate de scriitor prind viaţă in oraşul său natal

Nantes se măndreşte a fi oraşul natal al lui Jules Verne şi nu ratează nici o ocazie de a-l sărbători pe cel mai renumit fiu al său.

In această metropolă cu peste 700.000 de locuitori, cea mai importantă de pe coasta atlantică a Franţei, totul poartă amprenta marelui scriitor: există şcoala Jules Verne, liceul Jules Verne, piscina Jules Verne, clinica Jules Verne, brutăria Jules Verne, strada Michel Strogoff, parcul Copiii Căpitanului Grant, statuia Căpitanului Nemo etc... Vara trecută, un turist romăn care tocmai vizita muzeul consacrat marelui scriitor chiar a exclamat: "Jules Verne e un fel de Ceauşescu pentru voi!...".

ATRACŢIE. Incepănd de-acum doi ani, spiritul lui Jules Verne planează din nou deasupra marelui oraş: Nantes a decis să-i aducă un nou omagiu, construind maşinării extraordinare, ieşite direct din romanele şi imaginaţia sa. Mai intăi o păpuşă uriaşă, apoi un elefant mecanic, ambele inalte căt o clădire cu patru etaje. Vor urma in curănd o caracatiţă şi o crevetă gigantică, un manej fantastic - in valoare de mai multe milioane de euro, care işi va arunca pasagerii intr-un univers submarin fantastic.

Toţi aceşti "monştri" mecanici sunt sau vor fi amplasaţi pe o insulă din centrul oraşului care, in patru sau cinci ani de-acum inainte, va constitui, fără indoială, o atracţie unică in lume.

SĂRBĂTOARE. De fiecare dată cănd se "naşte" unul dintre aceste personaje fantastice, municipalitatea nanteză organizează o sărbătoare grandioasă, reunind peste 100.000 de persoane care alcătuiesc un cortegiu ce străbate străzile oraşului şi conduce maşinăria pe insulă. Manifestarea este organizată şi animată de Royale de luxe, una dintre cele mai renumite trupe de spectacole stradale, originare din Nantes, dar care produce spectacole in lumea intreagă, de la Rio de Janeiro la Londra sau la Santiago de Chile. Şi, de ce nu, poate intr-o zi chiar la Bucureşti...

VISUL. Legenda spune că, la 11 ani, micul Jules s-ar fi imbarcat clandestin pe o corabie cu destinaţia India. Fiul unui notabil din Nantes, Jules Verne s-a născut la 8 februarie 1828 şi a trăit aici 20 de ani, pănă a trebuit să plece la Paris, trimis de tatăl său să studieze Dreptul. Deschizănd fereastra apartamentului familial de pe insula Feydeau, care dădea spre fluviul Loara, copilul se lăsa cuprins de reverie. La picioarele sale curgea fluviul regal, cel care a făcut istoria Franţei şi care incepe să se lărgească chiar in acel loc, pentru a deveni treptat un estuar şi să se arunce 60 de kilometri mai departe in imensitatea Oceanului Atlantic. Nantes, intretăiat de canale, răuri, braţul Loarei, toate formănd un păienjeniş de insule (din nefericire astupate la inceputul secolului al XX-lea, victime ale indutrializării), era supranumit pe atunci "Veneţia Vestului", aşa cum Amsterdam era supranumit "Veneţia Nordului".

LEGENDA. Intr-o zi, pe cănd n-avea decăt 11 ani, fascinat de activitatea portuară şi de vapoarele ce plecau in larg, micul Jules se pare că s-ar fi imbarcat ca mus pe o corabie de linie, cu destinaţia India.

Tatăl său, neliniştit că nu l-a mai văzut acasă şi cunoscăndu-i caracterul visător şi aventurier, a alergat după el intr-o caretă şi apoi in barca unui pescar şi l-a recuperat in ultima clipă la Paimbœuf, acolo unde Loara se varsă in ocean...

Se spune că Jules Verne ar fi mărturisit că voia să-i aducă un colier din corali verişoarei sale, Caroline Tronson, de care era indrăgostit in secret. Zdravăn certat de tatăl său, i-ar fi promis acestuia să nu mai călătorească niciodată, decăt in imaginaţie.

Dar asta este doar o legendă perpetuată in familie. Din amintirile sale din copilărie aflăm că tănărul Verne s-ar fi urcat totuşi la bordul unei corăbii cu pănze ancorate in port, pe care ar fi explorat-o in intregime, de la catarge şi pănă la cărmă, in absenţa paznicului.

DEZAMĂGIREA. Se pare totuşi că dragostea lui Jules pentru Caroline era adevărată şi faptul că nu era impărtăşită de verişoara sa l-ar fi făcut pe viitorul scriitor să se exileze, mai intăi la Paris, iar mai tărziu la Amiens, unde se va stinge din viaţă la 24 martie 1905. Tot restul vieţii sale rana sentimentală nu se va inchide niciodată complet şi Jules Verne va evita să mai revină in oraşul său natal, acolo unde s-a născut talentul său fecund şi a prins formă extraordinara sa imaginaţie.

INSPIRAŢIE. Primul roman de Jules Verne tradus in romăneşte - "Castelul din Carpaţi" - a apărut in 1897, la doar cinci ani după ediţia in franceză. Să fie deci doar o intămplare că acţiunea acestui roman se derulează in intregime in Transilvania secolului al XIX-lea şi că mai toate personajele sunt romăneşti?

Perioada romănească a lui Jules Verne se situează intre 1883-1892, timp in care a scris cele patru romăne a căror acţiune se derulează in ţara noastră: in intregime ("Castelul din Carpaţi", 1892), parţial ("Pilotul de pe Dunăre", 1880, "Incăpăţănatul Keraban", 1883) sau al cărui personaj principal este un romăn ("Claudius Bombarnac", 1892). Exegeţii romăni ai lui Jules Verne s-au intrebat de timpuriu care sunt motivele interesului acestuia pentru ţara lor, şi asta intr-un interval limitat de timp. Pentru unii dintre ei a fost o adevărată "datorie patriotică" să dovedească că a vizitat Romănia. Incă din 1961 mai multe articole au fost publicate pe acest subiect şi a apărut chiar o carte, "Pe urmele lui Jules Verne in Romănia", de Simion Saveanu.

O călătorie misterioasă

Se crede că Jules Verne ar fi făcut cunoştinţă, in anturajul său, cu o tănără şi foarte frumoasă femeie de origine romănă, Luiza Muller, care ar fi devenit amanta sa. Impreună ar fi călătorit in Romănia, incognito, undeva intre 1882 şi 1884, navigănd pe Dunăre, debarcănd la Giurgiu şi călătorind cu trenul pănă la Bucureşti, acolo unde, chiar şi astăzi, ar mai exista clădirea unde au locuit cei doi. Tot impreună şi-ar fi continuat călătoria cu trenul spre Braşov, apoi s-ar fi oprit la Homorod, satul unde s-a născut Luiza, şi ar fi vizitat Castelul Colţ şi intreaga regiune vreme de mai multe săptămăni. Acolo se şi situează acţiunea romanului "Castelul din Carpaţi". Astfel explică Simion Săveanu, autorul cărţii "Pe urmele lui Jules Verne in Romănia", veridicitatea descrierilor lui Jules Verne, fie că e vorba despre peisaje, obiceiuri sau portul locuitorilor. El mai notează că scriitorul francez foloseşte numeroase cuvinte romăneşti in carte, printre care chiar şi proverbe. Din păcate, dovezile acestei teorii sunt foarte sărace: corespondenţa dintre scriitor şi Luiza Muller (dar in care nu se vorbeşte niciodată despre această călătorie), căteva dintre romanele lui oferite cu dedicaţie, mai multe machete de corăbii, o pendulă... (Dodo Niţă)

Fiul scriitorului a fost in Romănia

O adevărată polemică s-a declanşat deci intre partizanii versiunii romantice dintre Jules Verne şi Luiza Muller şi explicaţia mult mai veridică dată de Ion Hobana, marele vernolog romăn, in cartea sa "Douăzeci de mii de pagini in căutarea lui Jules Verne". Hobana a recunoscut totuşi că in misterele anumitor pasaje din romanul "Castelul din Carpaţi" s-ar putea regăsi urme ale unei idile sentimentale a marelui scriitor: "Jules Verne nu a fost niciodată in Romănia, singurul Verne care a vizitat ţara noastră fiind fiul său, Michel, in timpul unui periplu dunărean, undeva intre 1898-1902". In realitate, sursele de inspiraţie ale scriitorului francez au fost scrierile unui geograf celebru, Elisée Reclus, care işi publica impresiile de călătorie in revista Le Tour du monde. Jules Verne işi nota cu minuţiozitate toate informaţiile pe care le găsea in articole sau in urma conversaţiilor cu oameni de ştiinţă şi-şi constituise o bibliotecă de 11.000 de fişe care i-au servit ca bază documentară. Şi chiar dacă nu a fost niciodată in Romănia, Jules Verne a scris această frază superbă, evidenţiată de Ion Hobana, despre prietenia franco-romănă, atunci cănd descria personajul Claudius Bombarnac: "E romăn şi ştie că intotdeauna un romăn poate să aibă incredere intr-un francez". (Dodo Niţă)

Henri Gillet Franţa