x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Feţele culturii

0
Autor: Claudia Daboveanu 27 Iul 2009 - 00:00
Feţele culturii Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional


Augustin Buzura este, pe lângă un renumit scriitor, directorul revistei Cultura. O publicaţie pentru toţi cei care ştiu că totul, de la politică la sport, înseamnă de fapt cultură.



● Jurnalul Naţional: Vorbim despre revista Cultura al cărei director sunteţi. O revistă, nu unică în peisajul mediatic, dar, în opinia multor cunoscători în  domeniu, cea mai bună în ceea ce priveşte calitatea conţinutului. Dvs. ce părere aveţi?
● Augustin Buzura:
Păi, n-o să spun tocmai eu că nu-i cea mai bună! Însă aş adăuga: şi cea mai liberă. Nu înduram atâtea dacă nu îmi doream o publicaţie care să însemne ceva, să fie o voce liberă, cinstită, diferită de toate celelalte. Am fondat această revistă când eram preşedintele ICR şi am ţinut ca ea să conţină şi pagini dedicate traducerilor: din literatura noastră în alte limbi şi din alte literaturi în română. Considerând că aceasta era încă o oportunitate şi o modalitate de a stimula dialogul între cultura noastră şi celelalte culturi. Pe de altă parte, trebuiau încurajaţi şi traducătorii - români şi străini - ei având o contribuţie esenţială la menţinerea şi dezvoltarea acestui dialog. Aveam dosare consacrate scriitorilor, prezentam în fiecare număr câte un scriitor într-o limbă de mare circulaţie. Cultura noastră fiind mai puţin cunoscută, trebuia să ne afirmăm arătând mereu cine suntem, ce s-a scris şi ce s-a gândit în acest spaţiu, dar şi să demonstrăm că ştim ce se întâmplă în lume etc.  Cred că au meritat toate eforturile şi sacrificiile pentru a  relansa revista Cultura după ce "urmaşii" mei la conducerea ICR au înmormântat-o, redactorilor ei impunându-le reguli absolut aberante care n-aveau cea mai mică legătură nici cu profesia de gazetar, nici cu civilizaţia. Cu alte cuvinte, obligându-i să plece. Noii conducători nu aveau nevoie de valori, ci de supuşi fideli. A fost un moment în care am simţit nevoia să-mi dovedesc mie însumi, dar şi altora că sunt capabil să mă descurc şi în sectorul privat.


ACT DE CURAJ
● A scoate o revistă serioasă de cultură în sectorul privat a fost un act de curaj...

● De mare curaj, într-adevăr. Iar acum, când privesc în urmă, îmi dau seama că şi de mare inconştienţă. Când am văzut că tinerii care alcătuiseră fosta redacţie a Culturii doresc să mă urmeze, mi-am zis fie ce o fi şi am riscat. Prietenii, unele bănci, cunoscuţii  mi-au fost de mare ajutor. Am cheltuit mai mult decât mă aşteptam, mai am şi astăzi destule datorii, dar  am avut şi noroc. Norocul vine când eşti pregătit să-l întâlneşti. Iar în anii care  au trecut, calitatea revistei şi a colaboratorilor ei arată că eram pe deplin pregătiţi...


● Vorbiţi despre ani. Câţi ani au trecut de la reapariţie şi cum aţi început?
● La 17 ianuarie 2005 am aflat din Cotidianul că am fost destituit şi înlocuit în funcţie cu H.-R. Patapievici. În aceeaşi zi, la ora 16:00, am fost chemat la preşedintele Traian Băsescu, care mi-a comunicat exact ceea ce aflasem din ziar. "Fiecare vine cu echipa lui", a ţinut să se explice. L-am rugat să-mi dea un răgaz de două săptămâni, căci la 19 ianuarie eram planificat pentru o intervenţie chirurgicală foarte complicată la o clinică a Universităţii din Viena. Dar domnul preşedinte mi-a spus categoric: "Nu se aprobă!". Ăsta a fost tot dialogul. Când pleci dintr-o instituţie se întâmplă să ţi se pună în spinare fel şi fel de fraude, ţi se fură acte etc., dar  preşedintele a fost atât de grăbit să-i facă pe plac lui Andrei Pleşu, consilierul său, încât nu mi-a lăsat nici măcar o zi pentru a preda cum se cuvine documentele, instituţia. Drept e că, pe atunci, ICR avea un buget ridicol, de doar 17 miliarde, deci nu era mare lucru, un mărunţiş. Azi, ICR dispune de peste 500 de miliarde lei vechi, aşa că  "echipa" poate fi sponsorizată din belşug şi în fel şi chip din banii patriei, poate călători oricând şi oriunde, membrii ei pot fi traduşi şi publicaţi oriunde contra cost, pot plăti publicitate pe care apoi, în ţară, să o dea drept mare succes... Cultura a reapărut în noiembrie 2005 şi doi ani şi jumătate am rezistat eroic, fără să facem vreun compromis. Cu toate că nu aveam cu ce să-i plătim, colaboratorii au rămas alături de noi, ba au venit şi alţii...


● Cât despre noroc...
● Urmărind un buletin de ştiri, am văzut din pură întâmplare cum profesorul Dan Voiculescu încerca să descopere prin Maramureş tineri talentaţi pentru a-i spijini prin fundaţiile sale. Şi atunci mi-am spus că trebuie să-mi încerc norocul. Am cerut o audienţă şi i-am explicat că revista are destui tineri de mare ta­lent, crescuţi gata, care au nevoie de sprijin. Şi, fără prea multe vorbe şi explicaţii, ne-a spus că ne va ajuta. Nu ne-a cerut nimic, nu ne-a sugerat nimic, de aceea îi rămân foarte recunoscător, nu numai pentru sprijinul acordat într-un moment greu pentru noi, ci şi pentru libertatea deplină pe care o avem. Domnia sa şi încă doi-trei oameni cu bani fac ceea ce ar fi obligat statul să facă, să se îngrijească nu doar de apă, aer şi pământ, ci  şi de spi­rit - investiţia cea mai sigură. Căci numai prin spirit ne deosebim de alţii. Dar e greu să le ceri grijă pentru cultură unor oameni care nu au habar de ea, care o dispreţuiesc instinctiv. În ultimii ani prerevoluţionari se spunea: "Nu mi-e frică de mi­nistrul Culturii, ci de cultura ministrului!". Astăzi, observaţia este valabilă pentru majoritatea celor care ne conduc. Dacă tot vorbim de branduri, cărţile Bibliotecii Naţionale abandonate printre excremente şi şobolani, la propriu, ar defini exact acest moment... spiritual.


● Aşa, în paranteză, aş dori o lămurire. În numărul 28 al Culturii,un articol al lui Bogdan Duca: Despre o polemică din dreapta. Pare greu de înţeles întâmplarea relatată de colaboratorul revistei dvs...

● Bogdan Duca se afla la Roma, unde şi-a făcut studiile, şi s-a decis să participe la un seminar despre Noica, organizat de Universitatea La Sapienza, Accademia di Romania şi ICR, seminar la care l-a întâlnit pe H.-R.Patapievici. "Ştii, i-a spus acesta, mi-a trimis Volo Tismăneanu nişte texte ale tale, dar am refuzat să te citesc, pentru că ştiu că eşti omul lui Buzura şi îi ţii partea." În afară de faptul că era "omul meu", Bogdan Duca n-a respectat cele trei reguli stabilite de cei pomeniţi: nu-l înjurase pe domnul Ion Iliescu, nici pe mine când eram la ICR şi scria şi la Cultura, deci examen căzut. Aşa au fost urmăriţi şi intimidaţi şi alţi colaboratori, ca nu cumva să se vorbească despre ei şi despre cărţile lor. Fie şi din acest mic exemplu, lumea poate să-şi dea seama cât de comunişti sunt anticomuniştii de azi. Sau cât de democraţi sunt luptătorii pentru democraţie. Cine nu-i cu noi este împotriva noastră, spunea marele Stalin, iar nepoţii lui...
NUME MARI
● Să revenim la revistă. Cum este structurată şi pe ce colaboratori contaţi?
● Este o publicaţie socio-culturală. Are 32 de pagini şi apare săp­tă­mânal. Nu publicăm literatură, dar avem pagini dedicate criti­cii literare, profilul lor fiind îmbogăţit de revista revistelor ro­mâ­neşti şi de revista revistelor internaţionale; urmărim cu aten­ţie toate componentele şi aspectele culturii şi societăţii ro­mâ­neşti, atât în trecut, cât şi în prezent:  de la istorie, diplomaţie, so­cio­logie, filosofie, antropologie, politică, teatru, film, arte plastice, muzică şi până la economie şi sport. Fiecare număr conţine un dosar consacrat unor teme de actualitate, unor autori importanţi sau unor cărţi de excepţie. Ultimele două numere, de exem­plu, au avut ca temă "Dicţionarul General al Literaturii Ro­mâne", coordonat de acad. Eugen Simion, operă de importanţă majoră dusă la bun sfârşit într-un spaţiu al începuturilor. De altfel, Eugen Simion, nume de mare autoritate al culturii noastre din toate timpurile, şi academicianul Dan Berindei, important reper al istoriografiei româneşti, au rubrici permanente în re­vis­ta noastră. Aşteptăm să-şi reia rubrica şi academicianul Florin Constantiniu, alt nume de referinţă. De trei ani fără întrerupere, academicianul şi scriitorul suedez Kjell Espmark, preşedinte până în 2005 al Comitetului Nobel pentru literatură, este pre­zent în revista noastră pentru a răspunde întrebărilor Angelei Mar­tin într-o rubrică dedicată lui şi intitulată "Accent". Tra­du­că­toa­re de performanţă din  franceză şi spaniolă, devotată, prin­tre alţii lui Jean Starobinski - iar oamenii de litere  ştiu ce di­fi­cultăţi şi ce subtilităţi presupun textele acestui mare critic şi cât de in­struit trebuie să fii pentru a îndrăzni să-l transpui în română -, An­gela Martin este şi redactorul-şef adjunct al revistei. Cristina Rusiecki, critic de teatru, autoare a numeroase articole şi inter­viuri dedicate scenei româneşti şi internaţionale, este secretarul general de redacţie. Echipa redacţională este al­că­tuită din câţiva tineri valoroşi: Daniel Cristea-Enache, liderul ge­neraţiei sale de critici, Mihai Iovănel, Teodora Dumitru, An­drei Terian, Cătălin Sturza, Cătălin D. Constantin. Împreună cu ei, gazetăriţă experimentată, este şi poeta Cornelia Maria Savu. Li se alătură colaboratori de o incontestabilă ţinută intelectuală şi morală precum Valentin Protopopescu, Cristina Balinte, Du­mi­tru Radu Popa, Ni­co­leta Sălcudeanu, Nicolae Coande, David Ilina, Mihaela Gran­cea, Bogdan Duca, Constantin Stoiciu, Alex Goldiş, Alex Cistelecan, Dan Ungureanu, Nicolae Bârna, Oana Soare, Rozana Mihalache şi mulţi alţii, despre care sper să am prilejul să vorbesc cu­rând. De mult interes se bucură articolele lui Mircea Iorgulescu, reputatul critic literar, recuperat cu greu pentru proza ro­mâ­neas­că din pasionantele mreje ale gazetăriei franceze, Al Cistelecan, criticul expert în poezie, C. Stănescu, au­to­rul Revistei revistelor, rubrică mereu proaspătă şi inspirată, scrisă cu fineţe, Constantin Coroiu, nume de prestigiu în critica şi în istoria noastră literară, şi Rodica Grigore, harnică şi bună interpretă a literat­u­ri­lor lumii. Ineditul şi competenţa caracteri­zea­ză rubrica lui Geor­ge Cristian Maior, "Carnet diplomatic", iar des­pre conflictele militare şi politice din lume se pronunţă periodic Ioan Mircea Paşcu. Alfred Bulai este prezent cu o rubrică de sociologie încă din primul număr al revistei şi, din când în când, reuşesc să-l conving să mai scrie şi câte un editorial. A revenit cu texte ex­trem de interesante Claude Karnoouh. Reputatul critic muzical Cos­tin Popa s-a decis să-şi inaugureze rubrica o dată cu stagiu­nea muzicală de toamnă. La fel, revine şi Cornel Dinu, ma­re spor­tiv şi gazetar de clasă. Cum aş putea să-l uit pe Nicu Ilie, că­ruia revista îi datorează ţinuta artistică. O publicaţie trebuie să atragă şi prin aspectul ei grafic... Semn de respect pentru cititori.

● Revista Cultura are câteva pagini consacrate politicii. Cum se vede politica din perspectiva dvs.?
● Nu facem politica vreunui partid, Doamne fereşte! Dar simţim nevoia să spunem ceea ce credem despre felul în care se face politică la noi, unde ideologiile nu contează, ci interesele unor grupuri. În fond, din banca mea se vede aceeaşi echipă care poartă, spre a deruta lumea, tricouri diferite. Dincolo de asta, ca scriitor şi ca om nu mă pot aşeza decât de partea celor care suferă. Şi de douăzeci de ani a dispărut cu desăvârşire zâmbetul, bucuria de a trăi. Dar şi performanţele din orice domeniu. Şi, mai ales, viitorul din preocupările noastre. Toate le vrem acum, imediat. Numai crispare, suspiciune şi ură. Nu trăim, ci supravieţuim. L-am întrebat odată pe un coleg, care ceruse cu mulţi ani în urmă azil politic într-o ţară din Occident, despre modul în care este organizată sănătatea acolo. "Simplu, mi-a răspuns. Jumătate psihiatri, jumătate nebuni."


● La noi nu există suficienţi psihiatri sau sunt prea mulţi nebuni?
● Avem o mulţime de paranoici şi de oligofreni. Şi de oameni nevrozaţi din cauza mizeriei. Acolo unde sărăcia-i mare nu poate fi vorba nici despre libertate, nici despre demnitate. Când un vot se cumpără cu doi mici şi o bere, vă daţi seama... Plus că nu mai scăpăm de nişte metehne pe care le târâm după noi de sute de ani. În ţara aceasta, observa un călător german, nu munceşte nimeni în afară de perceptori şi de insecte. Din preocupările noastre lipseşte cartea, spiritul. Avem mulţi "oameni politici" cu numeroase diplome, dar fără carte. Există o sectă a celor care au distrus mituri, au bagatelizat istoria şi numele mari care ne-au călăuzit prin timp. Am ajuns, cred, la punctul cel mai de jos al  traiectoriei noastre postrevoluţionare. Ori ne dăm seama de asta şi schimbăm accentele şi pe cei care s-au dovedit incapabili să ne conducă, ori vom deveni o mulţime oarecare, banali prestatori de servicii la curţile altora. Mă gândesc deseori la observaţia lui Caragiale cu care încerca să tempereze optimismul lui Eminescu: "Suntem cum am fost şi teamă mi-e ca nu cumva tot aşa să şi rămânem".
Citeşte mai multe despre:   special,   cultura,   interviu,   culturii,   augustin buzura,   revista

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cât costă câinele de pază al liberalilor

Cât costă câinele de pază al liberalilor
Galerie Foto Compania de pază a unui fost director adjunct din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, membru al Partidului Național Liberal, a primit de la instituțiile aflate în subordinea Ministerului de...

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”
Galerie Foto În marginea Bucureștiului există o zonă liberă de Covid. Aici, lumea nu poartă mască, de distanțare socială nici n-a auzit. Ba chiar, acum ceva zile, a fost paranghelie mare cu „dans și pupat în bot”....

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica
Galerie Foto Vaccinarea anti-Covid în mijlocul Bărăganului e o poveste cu intrigă şi suspans. De la Balamuci-Sitaru până la Dridu-Moldoveni, accentul se pune grav pe partea inghinală a istorisirii: bătrânii merg la...

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!
Galerie Foto O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de...
Serviciul de email marketing furnizat de