In decembrie 1911, opozitia s-a retras din Parlament. Parlamentarii opozitiei de azi doar ameninta s-o faca. In ianuarie 1912, delegatii 'opozitiei unite', veniti din toata tara la un mare miting, au fost antrenati in lupte de strada, sedii de magazine si de partide au fost devastate, manifestantii au ajuns in beciurile Politiei sau la spital. Vi se pare cunoscut?
In esenta, este insa vorba despre proteste provocate de scumpirea vietii si incalcarea principiilor statului de drept. Despre motivele pentru care liderii opozitiei – Ion I.C. Bratianu (Partidul National Liberal) si Take Ionescu (Partidul Conservator Democrat) – au decis retragerea din Parlament, in 16 decembrie 1911, am mai scris. Ei i-au chemat atunci pe membrii de partid si pe simpatizanti la un mare miting in Capitala.
Nu ne vom opri asupra discursurilor tinute, pe 8 ianuarie 1912, in sala Bailor Eforiei, de capii opozitiei. Nici asupra a ceea ce s-a intamplat dincolo de usile inchise. Vom ramane 'in strada', in Piata Teatrului National unde multimea este respinsa cu baionetele, se trag focuri de revolver, oamenii sunt raniti sau arestati.
Multimea, care inainta pe Calea Victoriei, este oprita inainte de a ajunge in dreptul palatului regal. 'Soldatii incepura sa respinga lumea cu baionetele', scriu ziarele, prima victima fiind insa... capitanul sergentilor de oras, care e lovit la cap in invalmaseala. Al doilea incident are loc la sediul Partidului Conservator (de guvernamant), unde manifestantii sparg geamurile, iar... un membru conservator arunca asupra multimii o cutie cu vax (ceara). 'Scandalul din fata clubului conservator a durat aproape o ora, spargandu-se toate geamurile clubului si ale magazinelor din parter. (…) Luand arma la mana, cu baioneta intinsa, jandarmii inaintara incet doi pasi (…) apoi deodata incepura o sarja repede si violenta.' Lumea intra in panica, unii sunt loviti cu baioneta sau cu patul pustii, altii sunt calcati in picioare de multimea inspaimantata, se sparg capete, iar in cazurile grave intervine ambulanta 'Salvarii'. 'Dar panica a devenit si mai grozava cand la spatele multimii s-au auzit focuri.'
Manifestantii au fost goniti pana in dreptul cofetariei Capsa. Cei retrasi pe stradela Teatrului sunt incoltiti de jandarmi si de o ceata de batausi 'fara sa se tie socoteala ca lumea care se refugiase era inofensiva'. Se fac si primele arestari. Incep anchetele. Unul dintre cei arestati e acuzat ca ar fi tras cu revolverul in jandarmi, de la o fereastra a hotelului Continental. Acesta, sustine generalul Popovici, secretarul general al Ministerului de Razboi, a fost si motivul pentru care, 'surescitati', soldatii ar fi incarcat – 'fara ordin!' – pustile si unul dintre ei ar fi tras un glonte Manlicher nu spre multime, ci spre cel din fereastra... In vremea asta, manifestantii sunt batuti crunt in mai multe puncte din centrul Capitalei. Presa scrie despre 'incaierarea din strada Academiei', in care au fost implicati 'mai multi agenti si batausi angajati de govern', care i-au batut pe cetateni 'sub protectia jandarmilor' (adica jandarmii au avut grija ca batausii sa nu pateasca ceva...). Multi sunt grav raniti, iar un delegat craiovean moare.
Cum a reactionat Regele Carol I?
Regele Carol I nu s-a multumit cu versiunea oficiala asupra manifestatiilor din 8 ianuarie 1912, respectiv ca au fost raniti 25 de manifestanti, 10 jandarmi, 8 sergenti de oras si doi agenti de politie, ca un comisar ar fi fost crunt batut si lovit cu ciomagul in cap, iar un capitan al sergentilor de oras lovit cu baioneta, din greseala, de un soldat (presa scrie ca s-a intamplat asta pentru ca acesta era imbracat civil si amestecat in multime, soldatul nerecunoscandu-l). Directorul prefecturii Politiei Capitalei a fost si el 'lovit cu un baston in cap, rupandu-i-se palaria'. In ce-l priveste pe braileanul care a tras in jandarmi, in dosarul ajuns la voda martorii sunt... procurorul general si generalul Desliu. Nu le poti contesta credibilitatea (!).
Pe la 4 si jumatate, Carol I si-a trimis aghiotantii regali si functionarii superiori de la Palat sa observe situatia si sa-l informeze. A doua zi, la orele 6 seara, i-a primit in audienta pe sefii opozitiei, Ion I.C. Bratianu si Take Ionescu, care i-au prezentat motiunea votata la intalnirea de la Eforie. Imediat dupa plecarea lor, la palat a sosit Titu Maiorescu, pe care Regele l-a rugat sa ajunga la un consens cu opozitia. Care sunt urmarile acestor audiente la Rege? Dupa ce, in martie 1912, tribunalul declara neconstitutionala Legea tramvaielor (cea care fusese scanteia actiunilor opozitiei), P.P. Carp isi da demisia, iar Titu Maiorescu e desemnat prim-ministru.
Opozitia revine in Parlament tot in martie (un amanunt picant: la prima sedinta de revalidare a parlamentarilor liberali si conservator-democrati, Take Ionescu nu e validat, fiind nevoie de inca un vot, a doua zi). Pana in toamna, Maiorescu si Take Ionescu tot negociaza, iar in noiembrie 'takistii' intra oficial la guvernare, alaturi de conservatori. Liberalii raman in opozitie. (Tudor Cires)
Provincia, in Capitala
In dimineata zilei de 8 ianuarie, trenurile cu delegati sosesc in Gara de nord. Presa ('Universul', 'Dimineata', 'Epoca' s.a.) constata ca pe unele dintre liniile de cale ferata delegatii sunt opriti in drum din pricina unor accidente neasteptate. La ora mitingului de la Sala Eforie sunt atat de multi delegati, incat nici macar un sfert dintre ei nu incap inantru. 'De pe la 10 si jumatate, aglomeratia devine din ce in ce mai mare (…), in majoritate figuri noi, provinciali, care mergeau in grupuri compacte'.
Ajunse in dreptul Palatului Regal, scandeaza: 'Ura! Traiasca Regele! Traiasca opozitia unita! Jos Guvernul!'. In epoca, in ciuda nemultumirilor populatiei pe spatele careia se puneau taxe noi, in pofida disensiunilor politice exista un factor de echilibru, la care toti priveau cu speranta, si acela era Regele Carol I.
Masuri de forta
Centrul Bucurestiului era mai plin ca la 10 mai. Si nu erau doar contestatari, ci si forte de ordine: 'S-au luat strasnice masuri de paza. (…) In Strada Sf. Ionica, in dreptul cladirii Muntelui de pietate si la intersectia cu Strada Campineanu era postat un dublu cordon de gardisti si de soldati din regimentul 6 Mihai Viteazul. Curtea Bisericii Cretulescu era plina de gardisti si de o companie din batalionul 5 vanatori. Strada din dosul palatului unde sunt grajdurile regale era intesata de gardisti, jandarmi si soldati. In Calea Victoriei, pe trotuarul cafenelei High-Life si pe trotuarul de peste drum se afla postat un dublu cordon de jandarmi rurali cu baionetele la carabina. In Strada C.A. Rosetti (Clementei) (…) se aflau de asemenea soldati si gardisti. In Strada Vienei (…) un dublu cordon de gardisti si de vanatori. In fata Ministerului de Interne se aflau vreo 200 de jandarmi rurali cu baionetele la carabina'... Avem cordoane de jandarmi, plutoane, batalioane si regimente de soldati, gata sa intervina, in vreme ce Parchetul civil, cu toti capii lui, isi muta sediul, provizoriu, cat mai aproape de miezul posibilelor evenimente: 'Acolo se aflau, pentru orice eventualitate, procurorul general, primul procuror si procurorul de serviciu'...
Balurile puterii
Pana catre orele 5 si jumatate, revolta era stinsa, iar escadroanele de cavalerie defilau prin oras. Pe seara, cei care se adunau la gradini si cinematografe au fost trimisi acasa. Puterea incepuse sa sufle si-n iaurt: daca din lumea de celuloid ar fi sarit scanteia altei revolte! Apropo... ce facea partidul de guvernamant in vremea asta? Tinea primele baluri ale conservatorilor, pe 1912, in orasele din tara. Cel mai mare a fost balul de la Dorohoi, unde au dansat mai toti conservatorii de vaza...