Fregatele, a doua ţeapă

Flota militară romănească urmează un program de restructurare şi modernizare conceput să facă faţă misiunilor NATO. Cele două fregate tip 22, achiziţionate din Marea Britanie, Regele Ferdinand şi Regina Maria, sunt nave ce pot indeplini misiunile primite in cadrul Alianţei, inclusiv in afara Mării Negre.


Fără indoială, aceste nave erau o necesitate pentru ca marina militară să poată să ţină pasul cu flotele aliate, ce au aria de acţiune departe de bazele proprii. Preţul de achiziţie a acestor două fregate a fost de
116 milioane de lire sterline (180 de milioane de euro), sumă considerată mare pentru cele două nave second-hand. Decizia a fost una preponderent politică. Cu toate acestea, navele sunt cele mai moderne şi performante din flota noastră militară. Contractul s-a incheiat şi pentru că Guvernul Năstase primise garanţii din partea Cabinetului Blair că va fi susţinut in demersul de aderare a Romăniei la NATO. Acordul de achiziţie a fregatelor tip 22 a fost aprobat la nivelul guvernelor Romăniei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, reprezentate de Ministerele Apărării. In acest sens, Guvernul Romăniei a adoptat Hotărărea 1423, din 12 decembrie 2002. Ministerul britanic al Apărării a ales ca prim contractor compania BAE Systems pentru modernizarea navelor, iar Ministerul Apărării din Romănia a fost reprezentat in derularea acordului de Romtehnica SA. Modernizările ce trebuiau efectuate s-au derulat conform contractului. Prima navă, Regele Ferdinand, a intrat in serviciu in septembrie 2004, iar cea de-a doua, Regina Maria, a intrat in serviciu in aprilie 2005.


OFFSET IN OFFSIDE. Relaţia intre părţile contractante scărţăie in special din cauza programului de offset industrial stabilit iniţial, care a fost proiectat pentru o perioadă de cinci ani. Aranjamentul offset a fost stabilit la nivelul de 100% din valoarea acordului de achiziţie. Din acesta, 80% reprezintă offset indirect destinat industriei romăneşti. Cel mai mare beneficiar ar fi trebuit să fie industria de apărare, prin comenzi directe, participare la privatizare, investiţii. Restul mergea spre industria civilă. Prin acelaşi acord s-a mai stabilit ca 10%-20% din procentele de offset să fie direct atribuite atăt Ministerului Apărării, pentru activităţi de instruire şi documentaţie de mentenanţă, căt şi industriei, pentru activităţi de suport logistic şi proiectare. Mai exact, BAE Systems trebuia să cumpere de valoarea contractului, adică 116 milioane de lire sterline, produse şi servicii ale industriei civile şi de apărare romăneşti. Pănă la această dată, partea britanică nu şi-a onorat angajamentele decăt in proporţie de 7%, şi derularea colaborării a intrat in impas. După ce şi-au văzut banii in cont şi sacii in căruţă, britanicii ne-au dat o ţeapă cu aranjamentul offset.


Oficiali din Ministerul Economiei şi ai Ministerului Apărării sunt profund nemulţumiţi de atitudinea BAE Systems, mai ales din cauza nerespectării angajamentelor de investiţie in industria de apărare.


ŞICANE ŞI AMĂNĂRI. Pe de altă parte, programul de suport logistic iniţiat in 2004, care avea ca scop asigurarea pieselor de schimb pentru cele două fregate şi a serviciilor aferente programului de mentenanţă, nu se derulează nici pănă in prezent.

Britanicii au purtat discuţii cu Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, şi acestea au fost finalizate in noiembrie 2005. O lună mai tărziu, părţile s-au pus de acord asupra unei forme de contract ce trebuia doar semnată. In paralel, britanicii aveau in derulare o acţiune de analiză a contractului, care s-a prelungit din motive independente de partea romănă pănă in martie 2006. Din cauza acestui audit al părţii britanice, graficele de livrări şi plăţile din primul contract au fost depăşite, şi cererea pentru cele două nave era alta. Negocierile au continuat, iar in mai 2006, partea romănă a reuşit să schimbe termenii iniţiali propuşi. La inceput, britanicii erau dispuşi să ofere 33,6% din valoarea totală servicii şi produse (piese de schimb şi alte materiale) şi 66,4% consultanţă şi management. In mai 2006 s-a schimbat echipa de negociere. In urma discuţiilor, partea romănă a reuşit să schimbe acest procent, 70% din contract servicii plus produse şi restul consultanţă şi management. Termenii erau mulţumitori pentru partea romănă. Au fost obţinute de fapt echipamente, plus servicii care să asigure mentenanţa tehnică pe durata de viaţă a navelor. Acest contract are o durată de 40 de luni şi va intra in vigoare imediat după semnare. Din păcate, părţile incă mai discută, şi contractul nu este incă semnat. Surse avizate afirmă că britanicii prelungesc negocierile pentru semnarea contractului de mentenanţă, forţănd măna părţii romăne, care are nevoie de piese pentru a menţine navele operaţionale. Sursele menţionează că preţul cerut de BAE Systems pentru mentenanţă este exagerat şi va seca bugetul Forţelor Navale pentru mulţi ani. Alte zeci de milioane de euro trebuie alocate la cererea britanicilor, deşi s-ar putea găsi oferte de mentenanţă mai ieftine şi chiar mai bune.


SE POATE RENUNŢA LA BAE. Această situaţie poate afecta starea tehnică a fregatelor. Pănă in prezent, echipajele au reuşit să menţină navele in stare de funcţiune şi operative. Deja conducerea Statului Major al Forţelor Navale a reuşit să găsească soluţii pentru asigurarea pieselor de schimb. Fregata Regele Ferdinand urmează să participe din nou la Operaţiunea Active Endeavour din Marea Mediterană.

Piesele de schimb necesare pentru indeplinirea misiunii au fost achiziţionate din alte surse decăt BAE Systems. Contractul de mentenanţă este incă nesemnat şi englezii se cramponează, se pare, de cel de offset, deşi in ambele cazuri ei poartă vina principală. Surse autorizate din Ministerul Apărării afirmă că BAE Systems joacă la cacealma şi o va face şi pe viitor. "Problema care a dus la intărzierea dotării fregatelor a fost maniera de redactare a contractului de cumpărare, acesta avănd o interpretare juridică, ceea ce a pus statul romăn in dificultatea de a le moderniza. Ultimul termen primit pentru finalizarea contractului este sfărşitul anului in curs, dacă nu vom reuşi să ajungem la o inţelegere, va trebui să ne găndim la o altă variantă şi la trimiterea in judecată a companiei BAE System", a declarat ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, cu ocazia Zilei Marinei. El a concluzionat că, in ciuda modului interpretabil de redactare a contractului, procesul de dotare a fregatelor a continuat. In curănd, una dintre acestea urmează să deţină primul elicopter naval marca IAR 330 Puma.

BAE Systems - corupţie pe toată linia

De la incheierea contractului de furnizare a celor două fregate de tip 22, compania BAE Systems a fost implicată in repetate scandaluri de corupţie. Diferite contracte de furnizare de echipamente militare au intrat in atenţia Departamentului de Justiţie al SUA, care a cerut extrădarea la Washington, pentru anchetarea unor responsabili ai BAE Systems. Şi britanicii au demarat o anchetă, derulată de Serious Fraud Office (SFO) in cooperare cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din Romănia, pentru un presupus comision in afacerea fregatelor achiziţionate de Forţele Navale Romăne. Un alt caz de corupţie este in vizorul autorităţilor britanice, in legătură cu furnizarea de armament şi tehnică militară unor ţări arabe, in schimbul unor comisioane consistente şi ilegale.