In privinţa traseului urmat de Familia Sfăntă in Egipt, există doar tradiţii. Se pare că a urmat drumul caravanelor dintre Iudeea şi Egipt, pentru că ar fi fost mult mai in siguranţă pe această rută.
In privinţa traseului urmat de Familia Sfăntă in Egipt, există doar tradiţii. Se pare că a urmat drumul caravanelor dintre Iudeea şi Egipt, pentru că ar fi fost mult mai in siguranţă pe această rută.
Istoricii creştini spun că acest drum ar fi fost singurul care le-ar fi oferit hrană şi adăpost intr-un asemenea periplu. Se spune că Sfănta Familie ar fi fost insoţită de o fecioară (Salome) şi de trei tineri. Inainte ca Sfănta Familie să părăsească Bethleemul, a stat un timp intr-o peşteră situată la sud-vest de Biserica Naşterii. Locul, numit de arabi "Magharet as-Saiyidah", Peştera Doamnei, este primul sanctuar in care creştinii şi musulmanii laolaltă au venerat-o pe Maica Domnului. O legendă armeană spune că in drum spre Egipt, Sfănta Fecioară Maria s-a oprit pentru a-L alăpta pe Pruncul Divin. Căteva picături din laptele său au căzut pe o stăncă şi imediat aceasta s-a făcut albă. Şi astăzi, femeile cu pieptul sterp vin in acest loc sacru, iau căteva bucăţele din stănca foarte moale, pe care le pisează şi le beau cu apă sfinţită. Se spune că imediat pieptul se umple de lapte şi femeile işi pot alăpta pruncii.
"COMORILE". Sfănta Familie a intrat in Egipt pe vremea prefectului roman Gaius Turranius, trecănd peste podul Qantara, care separă lacurile Menzalah şi Balah, drum urmat căndva de insuşi părintele Avraam, de Iacob şi de fiii săi, prin provincia Goshen. In momentul trecerii Sfintei Familii prin acest loc, pe aici era un drum roman al-Qantara prin Faqus către Bilbais, unde spune tradiţia că Sfănta Familie a locuit o vreme. Este foarte probabil să fi locuit o altă perioadă de timp in nord, la Tanis, o zonă bilbică Zoan (menţionată in Psalmul 87:12,43), actualmente, San Al-Hagar. După toate probabilităţile, Sfănta Familie a străbătut o parte din Delta Nilului, prin Wadi Tumilat, păşind prin primele oraşe ale lui Faraon, prin Pithom sau Pi-tum, locuri construite de copiii lui Israel, pe care Moise i-a scos de sub tirania lui Ramses. Oraşul a fost construit de Faraon pentru a-şi putea păstra aici comorile. Cănd pruncul Iisus, purtat pe braţe de Sfănta Fecioară, călătorea pe aici, in acest loc nu mai erau decăt ruine.
ITINERARIU. Legendele sunt foarte bogate in ceea ce priveşte itinerariul Sfintei Familii. Memorabilă este aceea care spune că ea ar fi fost inainte in portul Ashkalon, un frumos şi puternic centru cultural al elenilor care se inchinau zeilor Drecetus şi Atargates. Irod cel Mare a imbogăţit oraşul cu somptuoase case şi făntăni, ale căror columne in stil corintian se păstrează şi astăzi. De aici, Sfănta Familie a luat-o spre Hebron, unde se presupune că Pruncul Iisus, alături de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif ar fi rămas circa şase luni. La doar 40 de kilometri de acest loc, spre vest, se afla Gaza (astăzi Khan Yunis), cel mai puternic fort al Canaanului. Dacă Familia Sfăntă ar fi folosit drumul caravanelor dintre Iudeea şi Egipt, inevitabil ar fi trebuit să treacă pe aici. Acesta este locul in care Samson a căzut in plasa Dalilei, dar aici se află şi mormintele parinţilor evrei Avraam, Isaac, Iacov, Sara, Rebeca şi Leah.
MEDITERANA. Sfănta Familie a mers apoi paralel cu Marea Mediterană, ajungănd după circa două ore la Wadi Gaza. Cel de-al doilea oraş va fi fost Raphia (Rafah) la frontiera dintre Gaza şi Egipt. După alţi 44 de km, Familia Sfăntă a trecut Răul Egiptului (nu este vorba de Nil), Wadi al-âArish, care a fost de-a lungul timpului o fronteră intre Egipt şi Palestina, sosind la Rhinocolura, actualmente al-âArish. Aici erau trimişi pentru a fi pedepsiţi cei găsiţi vinovaţi pentru crime sau inaltă trădare, prin tăierea nasului. Primul oraş după Rhinocolura, a fost Ostrakini, in vecinătatea al-âArish, locul de baştină al Episcopului Avraam de Ostrakini, participant la Sinodul Ecumenic din Efes, de la 431. Vine răndul oraşului Pelusium (Farama), metropola provinciei Augustamnica, poartă de intrare in Egipt, prin Marea Mediterana, inainte de intrarea in Delta Nilului. Tot in această zonă se crede că ar fi poposit şi la Brathra.
SCRIERI. Călugărul grec Epifanie, vieţuitor in secolul al nouălea, menţionează in scrierile sale, că Sfănta Familie ar fi vizitat şi oraşul Tamnis indreptăndu-se spre Faramea, unde se află o biserică inchinată Sfintei Fecioare Maria. In oraş erau imbarcaţi pe cămile cei ce traversau drumul dintre Egipt şi Iudeea, o astfel de călătorie durănd cam şase zile. După răspăndirea invăţăturii Fiului lui Dumnezeu, s-au construit foarte multe biserici şi mănăstiri creştine, insă ele au fost distruse de către arabi şi perşi, cel mai fioros dintre aceşti cuceritori fiind Amr ibn El Ass.
BISERICA FECIOAREI. In capitala Egiptului se găsesc grupate cele mai vechi biserici copte datănd din secolul al V-lea. Majoritatea sunt inchinate Fecioarei Maria, amintind de asemenea de trecerea Familiei Sfinte prin aceste locuri. Al Muallaqa, Biserica dedicată Fecioarei Maria, denumită şi Biserica Suspendată, este construită deasupra porţii de intrare in Babylon. Vechimea Bisericii este declarată de creştinii copţi ca fiind din secolul al IV-lea, dar clădirea actuală datează din secolul al VII-lea. Bisericile ce amintesc de fuga Familiei Sfinte in Egipt sunt locuri foarte importante din istoria Egiptului, căt mai ales a creştinismului, ce se ridică simbolic spre cer. Un pelerinaj aici ne va oferi momente de remarcabilă emoţie pentru că nici Cairo, considerat cel mai vechi oraş islamic din lume, nu a fost exclus din itinerariul Sfintei Familii. Aşadar, cartierul vechiul Cairo poate fi considerat o parte interesantă a acestui mare oraş, căpătănd puteri expresive. Aici, unde sunt admirate ruinele romane ale Babylonului, pot fi vizitate unele dintre cele mai vechi Biserici creştine bunăoară Biserica Fecioarei Maria, Biserica grecească Sf. George, Biserica Sf. Sergiu, Biserica Sf. Barbara, Bisericile copte şi Muzeul Copt. Biserica Fecioarei Maria din El Zeitoun a fost construită după ce Fecioara Maria i s-a arătat Paşei Khalil Ibrahim cerăndu-i să construiască o biserică. Maica Domnului i-a promis că işi va face apariţia in acel loc timp de 50 de ani, promisiune care a fost ţinută odată cu prima apariţie in 1968. Mai există o biserică a Fecioarei Maria, numită El Muallaka sau Biserica Suspendată, aproape de ea fiind şi Biserica Sfăntul Gheorghe, unde se găsesc moaştele Sfăntului şi uneltele cu care a fost martirizat. De asemenea, Biserica Sfăntul Serghie cu moaştele acestuia şi ale Sfinţilor Vah şi Bashnouna. La baza acestei biserici se găseşte peştera care a adăpostit Sfănta Familie. Tradiţia spune că la locul numit Maadi a poposit Sfănta Familie, acolo aflăndu-se acum o biserică.
Sfăntul Evanghelist Matei ne spune că, după ce s-a născut Iisus, dreptul Iosif a fost inştiinţat in vis de un inger al Domnului să ia Pruncul şi pe mama Lui şi să fugă in Egipt, căci Irod a hotărăt să ia viaţa Pruncului. Iosif s-a supus fără impotrivire, adeverindu-se Cuvăntul Domnului spus prin prooroc: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu" (cf. Matei 2,13-15). Sfănta Scriptură este foarte săracă in informaţii in ceea ce priveşte locul in care Sfănta Familie a stat in toată această perioadă. Se ştie doar că Irod, crudul impărat, a murit in cele mai groaznice chinuri, la patru ani după Naşterea Domnului. După mărturiile unor sfinţi, dar şi ale unor istorici, Irod ar fi domnit insă 13 ani. Chiar şi aşa, pentru evrei Egiptul este pămăntul pe care a călcat Moise, iar pentru creştini este locul care a oferit adăpost Fecioarei Maria, Dreptului Iosif şi Pruncului Iisus. Tradiţia a păstrat mai multe variante ale călătoriei in Egipt a Familiei Sfinte, in urmă cu mai bine de 2000 de ani, călătorie care fost de fapt o fugă din calea măniei lui Irod.
Istoricii creştini spun că acest drum ar fi fost singurul care le-ar fi oferit hrană şi adăpost intr-un asemenea periplu. Se spune că Sfănta Familie ar fi fost insoţită de o fecioară (Salome) şi de trei tineri. Inainte ca Sfănta Familie să părăsească Bethleemul, a stat un timp intr-o peşteră situată la sud-vest de Biserica Naşterii. Locul, numit de arabi "Magharet as-Saiyidah", Peştera Doamnei, este primul sanctuar in care creştinii şi musulmanii laolaltă au venerat-o pe Maica Domnului. O legendă armeană spune că in drum spre Egipt, Sfănta Fecioară Maria s-a oprit pentru a-L alăpta pe Pruncul Divin. Căteva picături din laptele său au căzut pe o stăncă şi imediat aceasta s-a făcut albă. Şi astăzi, femeile cu pieptul sterp vin in acest loc sacru, iau căteva bucăţele din stănca foarte moale, pe care le pisează şi le beau cu apă sfinţită. Se spune că imediat pieptul se umple de lapte şi femeile işi pot alăpta pruncii.
"COMORILE". Sfănta Familie a intrat in Egipt pe vremea prefectului roman Gaius Turranius, trecănd peste podul Qantara, care separă lacurile Menzalah şi Balah, drum urmat căndva de insuşi părintele Avraam, de Iacob şi de fiii săi, prin provincia Goshen. In momentul trecerii Sfintei Familii prin acest loc, pe aici era un drum roman al-Qantara prin Faqus către Bilbais, unde spune tradiţia că Sfănta Familie a locuit o vreme. Este foarte probabil să fi locuit o altă perioadă de timp in nord, la Tanis, o zonă bilbică Zoan (menţionată in Psalmul 87:12,43), actualmente, San Al-Hagar. După toate probabilităţile, Sfănta Familie a străbătut o parte din Delta Nilului, prin Wadi Tumilat, păşind prin primele oraşe ale lui Faraon, prin Pithom sau Pi-tum, locuri construite de copiii lui Israel, pe care Moise i-a scos de sub tirania lui Ramses. Oraşul a fost construit de Faraon pentru a-şi putea păstra aici comorile. Cănd pruncul Iisus, purtat pe braţe de Sfănta Fecioară, călătorea pe aici, in acest loc nu mai erau decăt ruine.
ITINERARIU. Legendele sunt foarte bogate in ceea ce priveşte itinerariul Sfintei Familii. Memorabilă este aceea care spune că ea ar fi fost inainte in portul Ashkalon, un frumos şi puternic centru cultural al elenilor care se inchinau zeilor Drecetus şi Atargates. Irod cel Mare a imbogăţit oraşul cu somptuoase case şi făntăni, ale căror columne in stil corintian se păstrează şi astăzi. De aici, Sfănta Familie a luat-o spre Hebron, unde se presupune că Pruncul Iisus, alături de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif ar fi rămas circa şase luni. La doar 40 de kilometri de acest loc, spre vest, se afla Gaza (astăzi Khan Yunis), cel mai puternic fort al Canaanului. Dacă Familia Sfăntă ar fi folosit drumul caravanelor dintre Iudeea şi Egipt, inevitabil ar fi trebuit să treacă pe aici. Acesta este locul in care Samson a căzut in plasa Dalilei, dar aici se află şi mormintele parinţilor evrei Avraam, Isaac, Iacov, Sara, Rebeca şi Leah.
MEDITERANA. Sfănta Familie a mers apoi paralel cu Marea Mediterană, ajungănd după circa două ore la Wadi Gaza. Cel de-al doilea oraş va fi fost Raphia (Rafah) la frontiera dintre Gaza şi Egipt. După alţi 44 de km, Familia Sfăntă a trecut Răul Egiptului (nu este vorba de Nil), Wadi al-âArish, care a fost de-a lungul timpului o fronteră intre Egipt şi Palestina, sosind la Rhinocolura, actualmente al-âArish. Aici erau trimişi pentru a fi pedepsiţi cei găsiţi vinovaţi pentru crime sau inaltă trădare, prin tăierea nasului. Primul oraş după Rhinocolura, a fost Ostrakini, in vecinătatea al-âArish, locul de baştină al Episcopului Avraam de Ostrakini, participant la Sinodul Ecumenic din Efes, de la 431. Vine răndul oraşului Pelusium (Farama), metropola provinciei Augustamnica, poartă de intrare in Egipt, prin Marea Mediterana, inainte de intrarea in Delta Nilului. Tot in această zonă se crede că ar fi poposit şi la Brathra.
SCRIERI. Călugărul grec Epifanie, vieţuitor in secolul al nouălea, menţionează in scrierile sale, că Sfănta Familie ar fi vizitat şi oraşul Tamnis indreptăndu-se spre Faramea, unde se află o biserică inchinată Sfintei Fecioare Maria. In oraş erau imbarcaţi pe cămile cei ce traversau drumul dintre Egipt şi Iudeea, o astfel de călătorie durănd cam şase zile. După răspăndirea invăţăturii Fiului lui Dumnezeu, s-au construit foarte multe biserici şi mănăstiri creştine, insă ele au fost distruse de către arabi şi perşi, cel mai fioros dintre aceşti cuceritori fiind Amr ibn El Ass.
 |
 Făntăna din care a băut apă Sfănta Familie |
Sfăntul Evanghelist Matei ne spune că, după ce s-a născut Iisus, dreptul Iosif a fost inştiinţat in vis de un inger al Domnului să ia Pruncul şi pe mama Lui şi să fugă in Egipt, căci Irod a hotărăt să ia viaţa Pruncului. Iosif s-a supus fără impotrivire, adeverindu-se Cuvăntul Domnului spus prin prooroc: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu" (cf. Matei 2,13-15). Sfănta Scriptură este foarte săracă in informaţii in ceea ce priveşte locul in care Sfănta Familie a stat in toată această perioadă. Se ştie doar că Irod, crudul impărat, a murit in cele mai groaznice chinuri, la patru ani după Naşterea Domnului. După mărturiile unor sfinţi, dar şi ale unor istorici, Irod ar fi domnit insă 13 ani. Chiar şi aşa, pentru evrei Egiptul este pămăntul pe care a călcat Moise, iar pentru creştini este locul care a oferit adăpost Fecioarei Maria, Dreptului Iosif şi Pruncului Iisus. Tradiţia a păstrat mai multe variante ale călătoriei in Egipt a Familiei Sfinte, in urmă cu mai bine de 2000 de ani, călătorie care fost de fapt o fugă din calea măniei lui Irod.
Citește pe Antena3.ro