Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu o suta de ani in urma, Sarbatoarea Invierii a avut loc foarte devreme. Romania inca se tinea dupa calendarul cel vechi (iulian) si, in vreme ce prin alte parti ale lumii era 8 aprilie (dupa calendarul gregorian), noi ne aflam pe 25 martie, adica... sarbatoream si Pastele si Bunavestire, deodata.
Cum as caracteriza zilele acelea de Pasti? Cu numai doua cuvinte: vreme rea! Si-n atmosfera, si-n societate, si-n politica... Dar pana sa vorbim de “cele rele', sa ne spalam o lecuta sufletul cu “cele bune'. Mai ales ca, la Mitropolie, de fata la serviciul religios, tinut de mitropolitul-primat Konon Aramescul-Donici, au fost si Principele Ferdinand cu Principesa Maria si “printisorii' Carol si Elisabeta (cum li se spunea in popor pruncilor princiari). Regele Carol si Regina Elisabeta se aflau, in acea zi (si noapte) la Sinaia.
De Pasti, demisia premierului
Mitropolitul primat a fost inconjurat de un sobor de preoti, replicile cantarilor fiind date de corul Mitropoliei, condus de maestrul Banulescu.
De fata la slujba de la catedrala mitropolitana au fost si cativa dintre ministri: C.C. Arion, Misu Cantacuzino, Titu Maiorescu, Barbu Stefanescu Delavrancea, N. Filipescu, D. Nenitescu, I. Lahovary.
Primul ministru, P.P. Carp, era in schimb la Sinaia, unde regele il chemase anume, pentru a discuta demisia acestuia. Conflictul intre Putere si Opozitie dura de mai mult de trei luni. Iar pentru ca, pe de o parte, premierul il atacase sub centura pe liberalul Bratianu, scotandu-i prea mult in fata pacatele personale, si pentru ca pe de alta parte conflictul cu celalalt sef al opozitiei parlamentare, conservator-democratulTake Ionescu, escaladase si el, Regele Carol e fortat sa decida impotriva lui Carp. In ziua urmatoare e chemat la Sinaia si Titu Maiorescu, caruia i se cere sa preia functia de presedinte al Consiliului de Ministri si sa formeze un nou cabinet. Oficial, demisia lui Carp si numirea lui Maiorescu au fost anuntate pe 28 martie, miercuri, dupa Pasti.
Vreme rea, vreme buna
Dar sa ne intoarcem in Capitala. Ca sa-si arate natura de femeiusca plina de capricii, primavara lasase repede uitarii frumoasa, insorita sarbatoare de Florii si se pornise cu ploaie, inghet si furtuna. Cladirea Creditului Rural, din strada Coltei, a ramas fara tigle, numai din loc in loc, se mai zarea cate un olan, ciobit, hait, ca dintii rupti dintr-o gura stirba. Prin mahalale, acoperisurile au fost smulse cu totul. Firele telefonice s-au rupt si peste 2000 de posturi telefonice (din vreo 6500) au fost, vremelnic, inchise... Mai bine ca n-au functionat liniile de telefon, caci altfel bucurestenii ar fi primit vesti nu tocmai placute despre intamplarile din tara: intr-un sat ilfovean, doi veri s-au certat in biserica in Vinerea Mare, unul dintre ei injunghiindu-l de moarte pe celalalt, in vreme ce intr-un sat din Neamt de la o lumanare, in Noaptea de Inviere a ars biserica pe de-a-ntregul.
Curajul bucurestenilor a reusit insa sa faca in ciuda vantoaselor. Obisnuiti sa iasa la plimbare in Duminica Invierii, la Sosea si pe Calea Victoriei, locuitorii Capitalei nu au renuntat la nevinovata lor placere. Doar ca furtuna avea sa provoace scene nostime. Vantul ameninta palariile barbatilor, care si le protejau tinandu-le cu mainile si bastoanele. Femeile credeau ca spelcile si agrafele de par vor reusi sa tina palarii, toci si voalete, dar se inselau, furtuna nebuna luandu-le pe sus, cu tot cu mesele si parul fals.
Toate s-au linistit insa luni, cand vremea a devenit de-a dreptul prietenoasa marti. Asa se face ca, dupa datina veche, mahalagiii, burghezii si protipendada au iesit la iarba verde, unde s-au infruptat din bunataturile aflate in cosuri: oua rosii, cozonac, friptura de miel si vin. Pe seara au fost luate cu asalt parcurile orasului, restaurantele si teatrele, iar strada s-a umplut cu trasuri ducand domni eleganti si cucoane parfumate...
Cronica neagra spre gri
Incendii in Bucuresti
Indemnul pascal “Veniti de luati lumina' avea sa cunoasca si o “implinire' fara nici o legatura cu sarbatoarea crestina. Furtuna care s-a abatut asupra Bucurestiului in prima zi de Pasti a anului 1912 a provocat trei inceputuri de incendii. Din fericire, pompierii Capitalei au actionat prompt. Primul foc s-a aprins la depozitul de carbuni pentru fiare de calcat din strada Inchinata No. 4 (dupa cum vedeti, si numele strazii are ceva religios, de parca, in cer, cineva a ales anume locul acela pentru a provoca un incendiu). Depozitul se afla nu departe de calea ferata, iar vantul a adus cateva scantei de la o locomotiva care excuta niste manevre pe linie. Scanteile au aprins sacii de carbuni, dar pompierii au reusit sa izoleze repede focul, paguba ridicandu-se numai la 500 de lei. Un alt foc, izbucnit intr-o gospodarie de pe strada Carutasi, a fost stins de pompierii de la postul Cometa (alta ironie involuntara!), in vreme ce cel de-al treilea incendiu al zilei s-a pornit la gropile de gunoi de pe campul Plesoianu, fiind izolat si stins de asemenea cu repeziciune.
Ciclonul din Moldova
Abia se terminase serviciul de Inviere si fusese inaltata strigarea de “Hristos a Inviat!' cand, in localitatile din nordul Moldovei, s-a starnit un adevarat ciclon. De vreo patru-cinci zile temperatura scazuse foarte mult, se lasase cu ploaie, lapovita si ninsoare, dar nimeni nu se mai astepta ca tocmai de Pasti sa se porneasca un viscol mai abitir ca-n toiul iernii. Acoperisul de pe sute de case a fost smuls, iar unele cladiri, facute din paianta si chirpici, au fost chiar daramate de vantoasa. Uraganul a trantit la pamant felinarele, a rupt firele de telegraf ori stalpii de telefon, comunicatiile fiind intrerupte, pe unele tronsoane, chiar si pentru doua-trei zile. La Botosani, cartiere si strazi intregi au capatat “infatisarea unor ruine si prezinta un aspect sinistru' (scria “Universul'), enumerand, pe lista celor mai afectate, strazile... Fulgerului si Morii de Foc. Nici macar sediul Politiei locale si cel al unitatii de pompieri nu au fost ocolite, acoperisurile fiindu-le smulse si zidurile distruse. La Iasi au suferit pagube pana si palatele ori ditamai fabrica Zimbrul. Cartierul Pacurari a fost insa cel mai afectat de “teribilul ciclon din Moldova', cum l-a numit presa vremii.
