"Gardianul averilor" îşi bate joc de banii publici

Sedii luxoase închiriate pe mii de euro pe lună fără ca măcar să fie folosite, maşini peste maşini garate în parcarea instituţiei, sporuri de conducere plătite fără drept angajaţilor, achiziţii publice dezavantajoase pentru instituţie şi lista ar putea continua. Toate se găsesc în "curtea" Agenţiei Naţionale de Integritate şi au fost constatate de un control făcut de Curtea de Conturi.

Agenţia Naţională de Integritate, instituţia creată pentru a veghea asupra "integrităţii financiare" a demnitarilor dă dovadă de o risipă greu de crezut în cheltuirea banului public. Sunt aspecte relevate de un raport al Curţii de Conturi, care a efectuat un control la Agenţie, raport obţinut în exclusi­vitate de Jurnalul Naţional. Vârful icebergului în privinţa neregulilor constatate la ANI îl reprezintă aruncarea pe fereastră a peste 23.000 de euro pentru închirierea unui apartament pe care Agenţia nu l-a folosit niciodată.


CHIRIE DE 7.691 EURO/ LUNĂ
Agenţia Naţională de Integritate a primit în 2007, prin Hotărâre de Guvern, un sediu în suprafaţă de 1.429,4 mp pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15. Înainte de recepţie, clădirea a fost realibilitată de către RAAPPS, la decizia Executivului, în acest sens alocându-se de la buget suma de 534.000 de lei. Cu toate acestea, în luna noiembrie 2008, conducerea ANI a încheiat un contract de închiriere pentru un apartament cu destinaţia de birou pentru care a plătit nu mai puţin de 7.691 euro pe lună.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, este vorba despre un apartament duplex în suprafaţă de 203 mp, situat în Bulevardul Aviatorilor nr. 63, contractul fiind încheiat pe o perioadă de trei luni pentru suma de 85.832 de lei, adică 23.073 de euro (la cursul de 3,72 lei pe un euro valabil la data de 7 noiembrie, când a fost încheiat contractul).

Culmea este că, potrivit raportului Curţii, apartamentul nici măcar nu a fost folosit pe toată perioada derulării contractului, iar preţul chiriei pe metru pătrat, raportat la preţul zonei, este cel puţin dublu. "Chiria lunară prevăzută în contract se situează aproape de valoarea maximă, achiziţia s-a făcut la preţ dublu faţă de cel real.

Astfel, prin contract s-a stabilit contravaloarea chiriei la 41 euro/mp, iar preţul pieţei era pentru zonă 10-20 euro/mp. (...) Nu se justifica necesitatea şi oportunitatea închirierii apartamentului şi efectuarea plăţilor din cheltuieli bugetare", concluzionează raportul Curţii de Conturi. Închirierea apartamentului respectiv nu a fost singurul contract de achiziţii păgubos pentru bugetul instituţiei făcut de conducerea ANI.

O situaţie similară a găsit Curtea de Conturi şi în privinţa unui contract de închiriere de sisteme informatice. Este vorba despre 30 de calculatoare, care au fost închiriate la preţul de 2.474 de euro fără TVA pe lună, timp de 4 luni. Per total, preţul plătit de ANI a fost de 11.777 de euro, plătiţi la cursul de la data încheierii contractului, 1.07.2008.

Raportul notează că anterior acestui contract, în martie 2008, ANI achiziţionase alte echipamente informatice, care aveau caracteristici aproximativ similare şi care erau oarecum identice celor închiriate în august. Preţul unitar pentru această achiziţie a fost de 669,96 euro/echipament.

"Prin contractul nr. 25/01.07.2008 au închiriat echipamente la o chirie lunară de 98,14 euro/lună per bucată x 4 luni - conduce la o valoare/echipament a chiriei de 392,56 euro/lună (TVA inclus) ceea ce relevă faptul că în 4 luni ANI a achitat sub formă de chirie 58,7% din valoarea echipamentelor care puteau fi achiziţionate. (...)

Echipamentele nu au fost închiriate pentru o lucrare anumită sau pentru necesităţi de maximă urgenţă, ci pentru activitatea permanentă a instituţiei, ceea ce înseamnă o închiriere dezavantajoasă pentru bugetul statului", se arată în raport.  
MAŞINI LA DISCREŢIE
Şi cum obrazul subţire cu cheltuială se ţine, conducerea ANI nu a încălcat această zicală nici la capitolul autotu­risme. Deşi exista încă din 2001 o ordonanţă care stabilea clar numărul de autoturisme pe care o instituţie, respectiv un demnitar, le pot deţine, ANI nu a ţinut cont de prevederile acesteia.

În anul 2008, ANI folosea şase autoturisme, iar în parcul propriu avea cinci autoturisme plus unul primit de la MAI, notează raportul Curţii. ANI a încălcat astfel prevederile Ordonanţei 80/2001, potrivit căreia instituţia putea deţine în parcul propriu, raportat la numărul de personal, numai două autoturisme, în timp ce preşedintele (care are rang de secretar de stat)  avea dreptul la un autoturism, iar secretarul general la încă unul.


200 DE MILIOANE ILEGAL PENTRU SECRETARUL GENERAL  
Neregulile constatate în activitatea Agenţiei de inspectorii Curţii de Conturi se referă şi la acordarea în mod greşit a unor indemnizaţii din bugetul instituţiei. În acest caz este secretarul general al instituţiei, Horia Georgescu, care, deşi fusese delegat de Ministerul Justiţiei să facă parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost plătit din bugetul ANI.

Este vorba, pe tot anul 2008, de suma de 21.194 de lei care au reprezentat indemnizaţia de şedinţă primită de Georgescu pentru participarea la şedinţele respectivei Comisii. Astfel, deşi legea stabileşte că indemnizaţia respectivă se plăteşte din bugetul instituţiei care face desemnarea în comisie, totuşi banii i-au fost plătiţi lui Horia Georgescu din bugetul Agenţiei de Integritate, şi nu din cel al Ministerului Justiţiei.

Mai mult, deşi banii au fost luaţi din puşculiţa ANI, calculul indemnizaţiei (care este 50% din salariu) a fost făcut prin raportare la salariul pe care Horia Georgescu îl avea la Ministerul Justiţiei, după cum optase acesta.

"De această indemnizaţie Horia Georgescu a beneficiat din bugetul ANI şi după data de 20.11.2008, când prin Decizia Primului Ministru nr. 238 a fost numit secretar general ANI, fiind în continuare şi membru în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor ca reprezentant al Ministerului Justiţiei", notează raportul Curţii de Conturi.


SPORURI PLĂTITE ILEGAL
Nereguli au fost identificate de Curtea de Conturi şi în ceea ce primeşte sporurile acordate unor angajaţi. Astfel, printr-un ordin semnat la 19 februarie 2008, şeful ANI a aprobat două funcţii, de director şi director general adjunct, care nu se regăseau în anexa bugetului aprobat al instituţiei.

Prin urmare, doi angajaţi au primit nelegal indemnizaţia de conducere de 55% aferentă funcţiei de director general adjunct. În plus, şi alţi angajaţi au primit ilegal indemnizaţia de conducere de 30% aferentă funcţiei de şef de serviciu. În acest caz se află între doi-patru angajaţi, căci faţă de cele şapte posturi de şef de serviciu aprobate prin Legea bugetului de stat, raportul Curţii de Conturi arată că un număr curpins între 9 şi 11 angajaţi au primit acest spor.
INFLAŢIE DE PERSONAL LA CABINETUL LUI MACOVEI
O altă neregulă sesizată de raportul Curţii de Conturi se regăseşte în privinţa organizării cabinetului preşedintelui Macovei. Timp de aproape 4 luni, în perioada ianuarie-14 aprilie 2008, Macovei a ocupat postul de vice­preşe­dinte. Cu toate acestea, în această perioadă, deşi postul de preşedinte al instituţiei era vacant, cabinetul preşedintelui a funcţionat, existând personal încadrat aici care şi-a primit salariile.

Aceaşi situaţie s-a înre­gistrat la cabinetul vicepreşedintelui, după ce această funcţie a fost vacantă, o dată cu trecerea lui Macovei pe postul de preşedinte. În consecinţă, aceste cabinete au funcţionat ilegal în perioada în care funcţiile aferente au fost vacante.
Mai mult, în aceeaşi perioadă de la începutul anului 2008 în care funcţia de preşedinte era vacantă, la cabinetul preşedintelui au fost ocupate două posturi de consilier personal, în loc de unul.


BUGETUL ANI, MĂRIT ÎN 2008 CU APROAPE UN MILION DE EURO
În 2008, prin Legea bugetului de stat, ANI a primit un buget iniţial de 7.831.000 de lei. Numai că ulterior preşedintele ANI a cerut mărirea sumei alocate la prima rectificare bugetară. Informaţia este pre­zen­tată chiar în raportul de activitate pe care şeful ANI l-a postat pe site-ul Agen­ţiei, iar motivarea cererii de suplimentare de fonduri este dată de necesitatea "operaţionalizării Agenţiei".

Suplimentarea, preciza Macovei, a fost cerută pentru următoarele linii bugetare: cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi active nefinanciare, adică exact capitolele la care raportul Curţii de Conturi relevă încălcări ale legilor. Suma solicitată în plus de Agenţie era de 5 milioane de euro, după cum arată în raport preşedintele ANI. La rectificarea bugetară însă, ANI a primit numai 3 milioane de lei. Potrivit organigramei publicate pe site-ul ANI, instituţia are 200 de posturi, inclusiv demnitari.

Preşedintele Cătălin Macovei a primit pe tot anul 2008 de la Agenţie un salariu de 97.522 de lei şi 6.945 de lei diurnă de deplasare. Secretarul general Horia Georgescu a obţinut postul de secretar general definitiv în noiembrie 2008, dar din aprilie fusese delegat ca interimar de la Ministerul Justiţiei pe această funcţie. El a declarat venituri de la ANI de 7.422 de lei, de la Ministerul Justiţiei de 119.593 de lei, iar de la DNA de 8.275 de lei.
SUSPECTAŢI DE NUMIRE ILEGALĂ
Atât secretarul general Horia Georgescu, cât şi preşedintele Cătălin Macovei fac subiectul unei anchete a Consiliului Naţional de Integritate, fiind acuzaţi că au fost numiţi la conducerea Agenţiei fără să îndeplinească criteriile de eligibilitate.

În cazul lui Macovei, este vorba despre faptul că la data numirii ar fi fost administrator al unei firme familiale, ceea ce îl făcea incompatibil pentru postul de preşedinte al ANI. În fapt, Macovei spune că se retrăsese din această funcţie, dar schimbarea nu fusese operată la Registrul Comerţului. Dacă CNI stabileşte că această incompatibilitate exista la data numirii lui Macovei, poate cere Senatului revocarea acestuia.

În ceea ce-l priveşte pe Georgescu, acesta este acuzat că, la data delegării pentru postul de secretar general, aprilie 2008, nu îndeplinea condiţiile specifice funcţiei, respectiv studii juridice şi vechimea de specialitate de cinci ani şi nu făcea parte din categoria înalţilor funcţionari pu­blici. Din această cauză, secretarul general al ANI este anchetat şi de DNA.

Astfel, Georgescu ar fi obţinut diploma de licenţă pentru studii juridice abia în 2007, la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, a cărei filială braşoveană este condusă de tatăl său. În privinţa vechimii, aceasta era la momentul desemnării de 4 ani şi 8 luni, dar în domeniul economic. Totuşi, Georgescu a obţinut avizul ANFP, semnat de Eugen Coifan, a cărui soţie a căştigat o lună mai târziu un post de director al Direcţiei Generale de resurse umane din ANI.

Soţia lui Coifan a fost singurul candidat pentru post, iar din comisia de evaluare a făcut parte şi Horia Georgescu. O şedinţă a CNI care să delege comisia de evaluare să analizeze cazurile Macovei şi Georgescu ar putea avea loc marţi sau miercuri, potrivit membrului CNI Codru Vrabie.