x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Generalul Milea: erou sau criminal?

0
Autor: Vasile Surcel 02 Iun 2008 - 00:00
Generalul Milea: erou sau criminal?


Moartea în condiţii neclare a generalului Vasile Milea, ul­ti­mul minstru comunist al Apă­rării Naţionale, a fost unul din­tre marile mistere ale Re­voluţiei. Ceauşescu l-a acu­zat de trădare şi a anunţat că s-ar fi sinucis. Sinucidere ori asasinat? Părerile sînt îm­păr­ţite chiar şi în ziua de azi.

 

Moartea în condiţii neclare a generalului Vasile Milea, ul­ti­mul minstru comunist al Apă­rării Naţionale, a fost unul din­tre marile mistere ale Re­voluţiei. Ceauşescu l-a acu­zat de trădare şi a anunţat că s-ar fi sinucis. Sinucidere ori asasinat? Părerile sînt îm­păr­ţite chiar şi în ziua de azi.


Campania “Dosarele Revo­lu­ţiei” a continuat la Jurnalul Naţional prin analizarea condiţiilor în care s-a produs moartea suspectă a generalului Vasile Milea. Studiul actelor incluse în primul dosar de anchetă a acestui eveniment tragic, precum şi anumite mărturii culese de redactorii noştri de la persoane foarte apropiate fostului ministru au adîncit misterul morţii lui Milea. Motiv pentru care ziarul nostru a solicitat Parchetului General să redeschidă “Dosarul Milea” şi să refacă ancheta. A fost cel de al doilea succes: procurorii Secţiei Parchetelor Militare au reluat cercetările penale, atît cît mai erau ele posibile, la aproape 15 ani de la moartea fostului ministru. Noua anchetă nu a contrazis varianta sinuciderii. În schimb, a creionat un portret cu mult mai nuanţat al căpeteniei militare care, în ultimele zile ale regimului comunist, a tîrît Armata într-un lanţ de acţiuni represive deosebit de dure.


SECRETUL “TRĂDĂRII”. Articolul care a marcat debutul campaniei de elucidare a împrejurărilor în care a murit generalul Vasile Mi­lea s-a numit “Secretul «trădării» generalului Vasile Milea” apărut la 24 martie 2004. “Informăm că mi­nis­trul Forţelor Armate a acţionat ca un tră­dător împotriva independenţei şi su­veranităţii României şi dîndu-şi sea­ma că este descoperit s-a sinucis.” Acesta a fost textul oficial prin care crai­nicii Televiziunii Române şi Ra­di­oului au anunţat la ora 10:45 a zilei de 22 Decembrie '89 moartea ministrului Apărării Naţionale. Anumite declaraţii oferite redactorilor noştri de oameni din Armată, dar şi din Securitate au adus o explicaţie plauzibilă a motivului pentru care ministrul Milea, care a executat prompt ordinele date de Ceauşescu a fost totuşi acuzat de acesta că ar fi trădat. Este vorba de un telefon pe care el l-ar fi dat “pe firul roşu”. Sursele noastre ne-au declarat că în noaptea de 21/22 Decembrie 1989 Mi­lea i-a dat telefon lui Ferenc Karpatyi, ministrul Apărării din Ungaria, pe care l-a întrebat dacă pregăteşte o invazie în România. În acea ul­timă convorbire, Karpatyi i-a spus că nu pregăteşte o invazie, dar şi-a luat măsuri de precauţie avînd în vedere evenimentele din România. Discuţia pe “firul roşu” se făcea întotdeauna autorizat. Dar, în acea noapte, Milea nu a cerut avizul. Tehnologia era sovietică, iar centra­la telefonică se afla la Kiev. Bine­­în­ţe­les că astfel de convorbiri de “grad 0” erau înregistrate de KGB. Bine­în­ţe­les, pe teritoriul Ro­mâ­niei ele erau “dublate” şi de inter­ce­ptările Securităţii. Ideea era că acest telefon, dat fără aprobările oficiale de ri­goa­re, a fost interpretat ca un act de trădare. A doua zi, la 25 mar­tie 2004, în ziarul nostru a apă­rut un articol incendiar: “Au dispărut probe din Dosarul Milea”. Era vorba des­pre primul dosar privitor la moartea lui Milea, cel întocmit de pro­cu­rorii mi­litari în anul 1990. Dosar în legătură cu care redactorii noştri au constatat că “din start a conţinut un ansamblu de probe incomplete, su­biective şi alterate de timp. Martorii pu­teau să fie chiar de bună credinţă, dar pur şi simplu haosul acelor zile să le fi alterat obiectivitatea. Oricît ar fi încercat apoi criminaliştii să stabilească ştiinţific mersul evenimen­telor, probele pierdute în aglo­meraţia din clipele care au urmat împuşcării nu vor mai putea fi găsite”.


ULTIMUL TELEFON?
A doua zi, Jurnalul Naţional a publicat o mărturie zguduitoare, care părea să aducă o altă lumină asupra morţii lui Milea. La 26 mai 2004, ziarul nostru titra “Cine este asasinul ge­neralului Milea?”. Articolul conţinea o declaraţie zguduitoare: declaraţia dată în faţa redactorilor noştri de către Nicoleta Milea, soţia defunctului ministru al Apărării Naţionale. Atunci, la aproape 15 ani de la moar­tea soţului său, doamna a relatat că ministrul ar fi fost împuşcat chiar în timp ce vorbea cu ea la telefon, iar zgomotul armei de foc s-a auzit în receptorul aparatului. Concret, doamna Milea a spus atunci:

“Era pe la nouă fară ceva, dimi­neaţa. Eu eram tot la Predeal. Bă­nuiesc ca era soţul meu, nu am auzit nici o voce în telefon. El era cu siguranţă, pentru că îl cunoşteam după respiraţie. Respira foarte greu. Eu ţipam la telefon disperată, nu ştiam ce se întîmplă. Am întrebat: “Val, tu eşti?”. Apoi a fost un moment de linişte, pe urmă o luptă şi un zgomot de lovituri. După care s-a auzit o îm­puş­cătură. Pînă la urmă, cineva a preluat telefonul şi mi-a spus: “Doam­nă, staţi liniştită, zgomotele şi împuşcătura s-au auzit din stradă”. Şi a închis telefonul. N-am apucat să spun nimic, eram şocată. Şi nici nu am recunoscut vocea aceea. Am auzit moartea soţului meu la telefon”.


“DEZGROPAŢI DO­SA­RUL MILEA!”. Analiza dosarului în­toc­mit în anul 1990 a demonstrat că prima cercetăre penală a morţii ge­neralului Vasile Milea s-a făcut într-un mod deosebit de superficial. În concluziile depuse la încheierea acelei anchete, procurorul militar Va­sile Pantea recunoştea senin că nu făcuse mai nimic pentru elucida­rea cazului. Pusă alături de mărtu­riile dramatice obţinute de redacto­rii noştri această situaţie ne-a determinat să solicităm Parchetul Gene­ral redeschiderea “Dosarului Milea” şi refacerea anchetei privitoare la împrejurările morţii fostului minis­tru al Apărării Naţionale. Conside­rentele pentru care noi am solicitat acest demers juridic au fost concentrate în 16 întrebări la care cerce­ta­rea efectuată în anul 1990 nu oferise un răspuns cît de cît credibil: “Cine a sunat-o în dimineaţa zilei de 22 decembrie pe soţia generalului Milea?”, “Unde este înregistrarea convorbirii lui Milea cu ministrul ungar al Apărării, Ferenc Karpatyi, în noaptea de 21 spre 22 decembrie?”, “Unde sînt carnetelele genera­lului ridicate din biroul său şi ce conţineau ele?”, “De ce nu au fost ridicate amprente de pe pistolul Carpaţi găsit la faţa locului?”


ÎN RELUARE. Campania dusă atunci de Jurnalul Naţional s-a încheiat cu un succes. În prima zi a lunii aprilie 2004, ziarul nostru a avut ocazia să anunţe: “Decizie is­to­ri­că: s-a redeschis Dosarul «Milea»“. Cu o zi înainte, procurorul general, Ilie Botoş, ne-a informat, printr-o adresă oficială: “Avînd în vedere as­pec­tele evidenţiate în articolele apă­ru­te în ziarul dumnea­voastră, am dispus redeschiderea anchetei, ur­mînd ca Secţia Parchetelor Militare să procedeze la reaudierea unor martori, identificarea şi audierea altor persoane care cunosc împrejurări ce interesează cauza, efectuarea şi a altor activităţi de urmărire pe­nală necesare pentru stabilirea ade­vărului, astfel încît toate aspec­te­le cazului să fie pe deplin lămurite. Vă mul­ţu­mim pentru cele semna­la­te”. Cu toată modestia cuvenită, pu­tem consideră că, la fel ca şi în ca­­zul re­des­chi­derii Dosarului 97/P/1990, relua­rea anchetei penale a morţii gene­ra­­lului Milea poate fi con­siderată un succes al ziarului nostru. Dar, spre deosebire de primul dosar, rămas în suspensie datorită “jo­cului de competenţe”, “cazul Mi­lea” a fost rean­che­tat cu minuţiozita­te şi a fost soluţionat printr-o rezoluţie care, cel puţin pentru istorie, va fi cea cu adevărat de­fi­nitivă.


O ANCHETĂ LABORIOA­SĂ. În perioada următoare, ziarul nostru a urmărit, pas cu pas, “mersul” noii anchete.
Derulată la 15 ani de la moartea lui Milea şi la 14 ani de la prima soluţionare a dosarului, această nouă cercetare penală i-a pus pe procurorii militari într-o situaţie asemănătoare cu cea a unor arheologi, care trebuie să pună cap la cap şi să reasambleze cioburile unei amfore sparte, pentru a reface imaginea unui trecut îndepărtat. Efectuată de procurorii militari Stanca şi Oancea, de la Secţia Parchetelor Militare, noua anchetă a durat cam un an şi ju­mă­tate. O perioadă lungă, în cursul că­re­ia rezultatele cercetării s-au adu­nat într-un dosar extrem de complex, format din peste 3.000 de pagini, legate în nouă tomuri groase.

Re­lua­rea anchetei a însemnat, prin­tre altele, reaudierea a peste 150 de martori, dintre care aproape 100 nu mai fuseseră chestionaţi niciodată. Punctul forte al noii anchete a constat într-o expertiză complexă medico-legală şi criminalistică, în cursul căreia s-au utilizat cele mai noi mijloace tehnico-ştiinţifice existente în acel moment. Inclusiv expertiza ADN, făcută pe rămăşiţele pămînteşti identificate după deshumarea fostului ministru.


MĂRTURII CONTRADICTORII. Au existat şi cazuri în care unii martori au depus anumite mărturii, care apoi le-au retractat. Este şi cazul lui Sergiu Nicolaescu. În primăvara anului 2004, la scurt timp după reluarea anchetei, pro­curorii Stanca şi Oancea au primit un indiciu preţios, care părea să cla­rifice atît problema glonţului, cît şi a traiectoriei sale, traiectorie începută în arma ucigaşă, continuată prin corpul generalului Milea şi încheiată undeva, în peretele biroului ocupat cîndva de fostul şef al Gărzilor Patriotice, col. Părcă­lă­bescu. Nesperatul ajutor a venit în timpul unei ope­ra-ţiu­ni pe care procurorul Pantea a con­siderat-o inutilă: cercetarea la faţa locului. Cu acea ocazie, pro­cu­ro­rii militari au mers în fostul sediu al CC al PCR, unde, la aproape 16 ani de la moar­tea generalului Milea, au fă­cut măs­u­r­ă­­torile şi verificările pe care ar fi trebuit să le facă şi primul anc­hetator. După cum cere legea, la această fază a cercetării au participat şi doi mar­to­ri. Unul dintre aceş­tia a fost sena­to­rul Sergiu Nicolaescu. Mărturia sa era cu atît mai im­por­tantă cu cît, în 1991, în calitatea sa de iniţiator al Co­misiei Senatoriale “Decembrie 1989”, cercetase în­că­perea în care Mi­lea şi-a petrecut ul­timele clipe de viaţă. Spre bucuria pro­curorilor, Sergiu Nicolaescu le-a oferit informaţii privitoare la glon­ţul ucigaş. Informaţie înscrisă în pro­cesul-verbal al cercetării: “În con­ti­nuare, parlamentarul ne-a precizat că în cursul investigaţiilor între­prin­se de Comisia Senatorială «De­cem­brie 1989» a găsit un glonţ în tencu­ia­la peretelui din dreapta uşii de ac­ces. Solicitîndu-i domnului senator să ne pună la dispoziţie glon­ţul, acesta a afirmat că nu mai ştie ce s-a întîmplat cu proiectilul găsit”. La data consemnării, Sergiu Nicolaescu nu a avut absolut nimic de contestat în legătură cu acest aspect. Mai mult decît atît, el şi-a ma­nifestat acordul punîndu-şi sem­nă­tura alături de celălat martor şi de pro­curorii an­che­ta­tori. Chiar şi aşa, în absenţa glon­ţu­lui, această informaţie a fost considerată de­o­se­bit de importantă, iar locul indicat de senator a fost luat ca reper de bază în expertizele balistice efectuate ulterior. Această certitudine a fost răsturnată însă cu puţin înaintea finalizării noii anchete, o dată cu audierea ca martor a lui Sergiu Ni­colaescu. În de­cla­ra­ţia dată atunci, Sergiu Nicolaescu a negat vehement că ar fi găsit vreodată vreun glonţ înfipt în peretele bi­roului în care s-a produs îm­puş­ca­rea lui Milea. În fapt, această d­e­cla­ra­ţie a senatorului răsturna tot ceea ce el spusese la începutul anchetei. “În jurul orelor 16:00, în amurg, după ce am pătruns în sediul CC al PCR, am intrat în biroul 621 de la et. 6 al CC în care se produsese rănirea prin împuşcare a fostului ministru. Eram însoţit de mai multe persoane pe care nu le pot nominaliza şi am observat în biroul descris mai sus o masă cu şase scaune, un birou şi o canapea. Nu pot descrie cu maximă exactitate dispoziţia fiecărui obiect, dar afirm că în peretele aflat în partea dreaptă în raport cu intrarea în acel birou, la cica 50 cm era un orificiu produs de un glonţ. Nu am făcut demersuri pentru extragerea glon­ţului, dar, potrivit cunoştinţelor mele în materie, afirm cu certitudine că în acea locaţie se putea afla un glonţ tras de Milea”. Nu am intrat în po­se­sia nici unui bun din acel birou şi nu am constatat alte elemente care să aibă legătură cu evenimentul morţii fostului ministru”. Chiar şi aşa, presupusa poziţie a unui ipotetic orificiu de glonţ a avut însă un rol deosebit în concluziile anchetei. Ancheta care, la finalul ei, a confirmat cele spuse cîndva chiar de Ceauşescu atunci cînd a anunţat membrilor CPEx: Vasile Milea s-a sinucis.


REZOLUŢIA. În cursul acelei noi anchete, au fost identificate obiecte şi documente pe care prima cercetare nici măcar nu le-a pomenit. Puse una peste alta, a fost o anchetă laborioasă. Dacă cea făcută la fel de minuţios în 1990, cînd memoria tuturor celor implicaţi era proaspătă, iar probele materiale erau încă la îndemînă, ar fi adus, poate, o cu totul altă imagine asupra morţii lui Milea. Reluată practic de la zero, ancheta procurorilor Stanca şi Oancea a fost efectuată într-o perioadă în care amintirile martorilor nu mai erau la fel de precise. Motiv pentru care este foarte greu să-ţi dai seama dacă ei au ralatat ceea ce au văzut cu ochii lor sau ceea ce au aflat, de atunci şi pînă acum, din presă ori din alte surse. Asta ca să nu mai spunem că, dacă moartea lui Milea a fost cauzată totuşi de o mînă criminală, ipoteticul autor a avut tot timpul din lume să şteargă orice urmă. Iar în cazul în care a fost audiat şi el printre martori, a avut cum să-şi “ajusteze” declaraţiile punîndu-le în acord cu informaţiile între timp.

 

Adevăratul Milea: Un ministru fidel regimului Ceauşescu

Generalul Vasile Milea a fost inclus, încă din ultimele zile ale lui decembrie 1989, în galeria eroilor neamului, ca victimă a regimului comunist. Reluarea anchetei privitoare la îm­pre­ju­ră­rile morţii sale a avut însă şi un rezultat cu totul neaşteptat: l-a arătat aşa cum a fost el în realitate: un militar obtuz care, executînd cu promptitudine ordinele “Măreţului Cîrmaci”, a asmuţit armata asupra poporului român. Bazată pe mărturiile inedite ale unora dintre martorii audiaţi, rezoluţia de finalizare a anchetei morţii sale a scos la lumină zilei un adevăr cumplit, adeseori bănuit, dar niciodată exprimat cu glas tare: ministrul Milea nu a fost un erou în sensul care se acordă de obicei acestui cuvînt. La 25 ianuarie 2006, în ziarul nostru a apărut articolul “Milea, un militar devotat lui Ceauşescu” în care, pornind de la declaraţiile oamenilor care au participat la acele evenimente, redactorii noştri au surprins exact acest aspect ale personalităţii fostului ministru. Iar asta după ce, la 20 ianuarie 2006, în articolul “Ministrul şi baricada de la Inter”, tot noi am dezvăluit rolul jucat de Milea în represiunea dură a protestatarilor bucureşteni din noaptea de 21/22 Decembrie ’89. De fapt, Milea a devenit un personaj dramatic doar prin modul şi momentul în care a murit. Este însă clar că, în ultimele zile de viaţă, ultimul ministru comunist al Apărării Naţionale a fost doar un executant fidel şi eficient al ordinelor primite de la şeful său politic, concret, de la Nicolae Ceauşescu. Iar sub comanda sa, Armata a fost, alături de Ministerul de Interne, principala forţă de represiune care a semănat moartea prin toată ţara. Dispariţia lui Milea, despre care în primele ore de după căderea regimului Ceauşescu s-a spus că ar fi pierit în urma unui asasinat, a fost factorul decisiv care a adus Armatei simpatia unei populaţii care, aflată parcă sub puterea unui maestru hipnotizator, a uitat brusc de morţii de la Timişoara sau de cei din Bucureşti şi a început să scandeze pe străzi, bezmetic şi fără nici o noimă, “Armata e cu noi”.


Devoţiune

“Milea era dedicat lui Cea­u­şescu, avea chiar un cult pentru acesta, motiv pentru care avea în sufrageria lo­cu­inţei un portret al acestuia şi probabil că acu­zaţiile venite din partea lui au determinat gestul de suicid. Consider că gen. Milea s-a simţit lovit în soartă, în credinţa sa şi nu a acceptat calificarea de trădător care i-a fost atribuită de Ceauşescu”
gen. V.A. Stănculescu

 

Baricada de la inter

“Milea s-a implicat activ şi a dat ordine pentru inter­venţia în forţă a tancurilor, care au înlăturat o barieră organizată acolo de manifestanţi. Acolo erau organiza­te dispozitive constituite din forţe MApN, ministrul Milea dînd ordine privitoare la mo­dul în care acestea să acţi­o­ne­ze şi să împrăştie pro­tes­ta­tarii aflaţi pe bariere”
Virgil Gheorghe, martor


Nu rataţi!
În numărul de mîine al ziarului nos­tru vă prezentăm jurnalul lui Ma­rijane Ion, răpită în Irak


DEZVĂLUIRI Mărturii despre evenimentele dramatice care au însîngerat Capitala
Culisele Revoluţiei din Decembrie 1989
Primăvara anului 2004 a fost “sezonul” în care Jurnalul Naţional a început să se preocupe constant de elucidarea unor momente fierbinţi ale Revoluţiei. Interviuri cu persoanele implicate, du­bla­te de analiza unor dosare vechi, deja uitate prin fişetele Parchetului, au fost “materia primă” din care s-a decantat o imagine complexă a acelor evenimente dramatice.


CAMPANIE ● Ziarul nostru s-a implicat, constant, în elucidarea celor mai dramatice evenimente din istoria recentă a României
Dosarele Revoluţiei din decembrie 1989

Elucidarea unor episoade neştiute ale Revoluţiei din Decembrie ’89, a fost urmărită cu atenţie de redactorii noştri. Documente de arhivă, unele necercetate nici măcar de justiţie, interviuri cu personalităţi aflate cîndva în mijlocul evenimentelor, toate la un loc au adus clarificări nesperate ale unei istorii recente care a schimbat radical soarta României.
Citeşte mai multe despre:   special,   vasile,   decembrie,   ministru,   telefon,   ceausescu,   ministrul,   milea,   Sergiu Nicolaescu,   moartea,   mortii,   vasile milea,   ziarul,   fostului

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de