Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cesurile din expozitia de la Muzeul National de Istorie a Romaniei au masurat clipele fericite, dar si zilele dificile ale unor personalitati din istoria si cultura Romaniei. Astazi ii incanta pe vizitatori prin culori, desene si straluciri, dar si prin povestile firmelor elvetiene care le-au creat.
"Expozitia isi propune sa arate evolutia tehnicii, dar si sa arate gustul societatii. De exemplu, la 1840, se purtau ceasuri cu email si pietre pretioase. A fost o perioada in care erau preferate portretele de personalitati si avem ceasuri cu Napoleon Bonaparte, mitropolitul Veniamin Costache, domnitorul Mihail Sturdza. Alte ceasuri sunt ornate cu scene bucolice, romantice", explica Oana Ilie, curatorul expozitiei "Genio Helvetico.
Ceasuri istorice si cutii muzicale elvtiene din colectii muzeale romanesti". Ideea de a realiza aceasta expozitie a aparut anul trecut, cand la Muzeu a fost organizata o expozitie in colaborare cu Ministerul de Externe si Ambasada Elvetiei. La MNIR exista o colectie de 60 de ceasuri elvetiene, iar pentru expozitie au fost luate obiecte si din alte muzee de tara: Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" (Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Ploiesti); Muzeul National de Arta al Romaniei, Bucuresti; Muzeul National Peles, Sinaia; Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu" (Complexul Muzeal National "Moldova", Iasi); Muzeul National al Aviatiei Romane, Bucuresti; Muzeul Municipiului Bucuresti; Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti; Muzeul Brailei; Casa Memoriala "Panait Istrati" (Muzeul Brailei); Muzeul Judetean "Teohari Antonescu", Giurgiu; Muzeul "Vasile Parvan", Barlad; Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt (Complexul Muzeal Judetean Neamt); Muzeul Olteniei, Craiova si Muzeul Judetean Arges, Pitesti. Pot fi vazute 120 de ceasuri, noua cutii muzicale, un patefon de buzunar, un barometru. Pentru reconditionarea ceasurilor a fost adus un restaurator.
"Aproape toate ceasurile au mecanisme care inca functioneaza. Restauratorul le-a dat drumul intr-o zi la toate si incaperea s-a umplut de tic-tacuri", povesteste Oana Ilie.
Sunt expuse ceasuri ce au apartinut Regelui Carol I, Reginei Maria, lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu, Armand Calinescu, Aurel Vlaicu, Panait Istrati, Dimitrie Anghel, Gala Galaction, pilotului Nicolae Carra, capitanului aviator Mircea Bradulescu, Marianei Dragescu (femeie-pilot in Escadrila Alba, in timpul celui de al doilea razboi mondial), maiorului Dimitrie Giurescu (erou al Razboiului de Independenta), lui Nicolae Titulescu, Tudor Arghezi, maresalului Ion Antonescu, dar si ceasuri interesante prin alta prisma.
"Roskopf a facut ceasuri pentru oamenii de rand, cu un mecanism mai simplu. Pe acest ceas se poate citi, si in limba romana: 8 ore de munca, 8 ore de repaus, 8 ore pentru a ne instrui. Ele au prins si la lumea buna, la ofiterime. Atrag atentia si ceasurile atipice: bricheta, lornion, ceas de poseta, cel cu insemne masonice", spune curatorul expozitiei. Obiecte inedite sunt sticla muzicala, ce trebuie tinuta in mana ca sa cante, ceasurile cu cronograf, cele ultraplate, care iti arata pulsul.
Nu difera doar carcasele, ci si esapamentele, mecanisme care, in orologerie, au scopul de a intretine oscilatiile. Esapamentele au evoluat si ele, de la cele cu vergea la cele cu cilindru si cele cu ancora, folosite si astazi.
Unele dintre ceasurile din aceasta expozitie au fost realizate de firme mici, care erau afaceri de familie, si nu au supravietuit crizelor economice de la inceputul secolului al XX-lea. Aparitia ceasurilor electronice a dat apoi lovitura de gratie. In ultima perioada, firme elvetiene de ceasuri au trebuit sa se asocieze cu bancile, pentru a supravietui, iar altele au fost cumparate de companii din Hong Kong si Statele Unite. Alaturi de exponate se pot citi istoriile firmelor care le-au creat. Aflam, de exemplu, ca Movado, Solvil si Vulcain sunt firme apartinand celor trei frati Ditisheim. Existau firme care faceau doar mecanismul, altele care faceau doar carcasele, dar si unele care faceau totul.
Cel mai scump ceas din expozitie este un Patek Philippe, ce a apartinut Regelui Carol I. "M-am uitat pe internet la casele de licitatii internationale, pentru ca noi platim asigurari pentru obiectele pe care le imprumutam de la alte muzee. Asigurarea cu valoarea cea mai mare a fost pentru acest ceas, al lui Carol I", explica Oana Ilie. Valoarea ceasurilor este data de materialul din care este facuta carcasa, de numarul de rubine, de firma. La inceput erau folosite rubine naturale, ce au fost inlocuite in timp cu rubinele sintetice.
Expozitia poate fi vizitata pana la sfarsitul lunii august.
● Armand Calinescu (4 iunie 1893 – 21 septembrie 1939) a fost ministru al Sanatatii, al Educatiei Nationale si al Apararii Nationale, apoi, din 7 martie 1939, prim-ministru al Romaniei, numit de Regele Carol al II-lea. A fost asasinat in Bucuresti, pe 21 septembrie 1939, de legionari.
● Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884) a fost domnitor al Moldovei intre aprilie 1834 si iunie 1849.
● Veniamin Costachi (20 decembrie 1768 – 18 decembrie 1846), carturar roman, mitropolit in Moldova, este autorul unor lucrari precum: "Carte pastorala" (contra luxului in imbracaminte), 10 martie 1804; "Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu", Iasi, 1815; "Istoria Vechiului si a Noului Testament", Iasi 1824; "Dumnezeiestile liturghii", 1834; "Didahii sau cuvinte de invatatura", 1837.
Citește pe Antena3.ro
