Gloanţele şi cuvintele, aceeaşi viteză

Pare greu de crezut, dar gloanţele sunt egalate, în privinţa vitezei cu care circulă şi uneori chiar a efectelor produse, doar de cuvinte. Prin urmare, nimic surprinzător în faptul că, într-o dimineaţă rece de noiembrie, mai mulţi ziarişti au pus mâna pe pistoale. Mai întâi pe Carpaţi, apoi pe Glock şi au tras la ţintă.

Ce trebuie ştiut despre gloanţe? Că atunci când sunt trase cu pistolul ţâşnesc cu viteza de 300 de metri pe secundă, ceea ce înseamnă 1.500 de metri parcurşi în numai cinci secunde. Cam aceasta este distanţa la care gloanţele mor, în sensul că-şi pierd traiectoria şi cad inerte la pământ. Însă, înăuntrul celor 1.500 de metri şi al celor cinci secunde, gloanţele omoară, înainte să moară chiar ele. De aceea, armele de foc sunt privite cu teamă şi respect. Respectul pentru ele înseamnă respectul faţă de reguli, mai precis, faţă de regulile de utilizare a lor.

Colonelul Daniel Stanciu, instructor de tragere la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", nu s-a abătut niciodată de la reguli. Ar fi putut s-o facă. A avut mii de ocazii, deoarece a tras de mii de ori cu tot felul de arme. Ar fi avut şi motive să fie sigur pe sine, sărind câteodată peste vreuna sau alta dintre reguli. Doar e campion, multiplu campion. Tocmai pentru că este campion, Daniel Stanciu nu-şi îngăduie luxul de a se abate de la reguli. Armele de foc sunt în custodia dracului, nu a lui Dumnezeu, iar dracul stă tot timpul la pândă, aşteptând să greşeşti. E lucru dovedit că nu poţi greşi decât o singură dată, aşa că...

Reluăm... Într-o dimineaţă rece de noiembrie, mai mulţi ziarişti au pus mâna pe pistoale şi au tras la ţintă, sub supravegherea atentă a colonelului Stanciu, după o repriză lungă de dârdâit. Din cauza frigului, nu a fricii, deoarece instructorul n-a dat comanda "foc" până ce n-a fost sigur că novicii au băgat bine la cap regulile de folosire a "jucăriilor" dracului. Domnii şi domnişoarele din presă (surpriză de proporţii!) nu numai c-au tras în direcţia bună, dar au şi nimerit ţintele. De exemplu, Dan Marinescu de la Jurnalul Naţional pare să fie un veritabil trăgător de elită, din 100 de puncte posibile obţinând... 91. Ramona Alexandrescu, de la Radio Actualităţi, s-a dovedit a fi cea mai bună dintre fete, cumulând 68 de puncte, ceea ce uneori nu li se întâmplă nici măcar profesioniştilor.

De câştigat au câştigat însă toţi participanţii. Organizatorii, cei de la Academia de Poliţie, n-au pierdut nici ei. Ceva s-a pierdut totuşi. Linia de miră, asupra careia chestorul Luca Iamandi, rectorul instituţiei, i-a avertizat pe jurnalişti la plecarea spre poligon, pentru a constata la întoarcere că nu s-a obosit nici unul dintre ei să o găsească.

Gloanţele şi cuvintele, aceeaşi viteză. Şi acelaşi pericol atunci când încap pe mâna cui nu trebuie. Se mai cuvine ştiut despre gloanţe că este cu desăvârşire interzis să încerci să le pozezi din faţă. Cât despre cuvinte, colonelul Stanciu le spune întotdeauna viitorilor poliţişti să apese cu încredere pe trăgaciul lor în lupta cu infractorii. El aşa a făcut mereu şi-a câştigat. O singură dată s-a aflat în situaţia de atrage asupra unui om, dar până la urmă n-a făcut-o. I-au sărit în ajutor ele, cuvintele. Drept pentru care nu ezită niciodată să le mulţumească.