Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ONG-ul va face recurs și va merge la CEDO, susținând că instanța a decis plata cheltuielilor de judecată în mod abuziv, pentru a intimida organizațiile neguvernamentale care dau statul în judecată. Anul trecut, Greenpeace a inițiat mai multe acțiuni în instanță împotriva României, pentru a bloca proiectul Neptun Deep, invocând mai multe nereguli juridice privind avizele de mediu, care ar fi fost date prin viciu de procedură. În afară de avizul de Mediu, a fost atacat și un aviz dat de Ministerul Culturii care le-ar anula și pe cele date pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Tribunalul Bucureşti a decis că organizaţia trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare totală de peste 340.000 de lei către companiile Romgaz şi OMV Petrom, după ce, inițial fusese stabilită la numai 80.000 de lei.
Suma pe care instanța a decis că trebuie să o plătească organizația Greenpeace pentru procesul pierdut în acțiunea de blocare a proiectului Neptun Deep este considerată exorbitantă de ONG. Greenpeace susține că o astfel de decizie impusă unei organizaţii non-guvernamentale care a acţionat în interes public are scopul de a descuraja ONG-urile. Organizația spune că a contestat legalitatea unui proiect despre care susține că ar avea un impact climatic uriaş şi efecte toxice ireversibile asupra ecosistemului marin.
ONG-ul a acuzat Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a emis avizul de mediu fără a respecta complet procedurile necesare și a înaintat instanțelor de judecată cererea de suspendare a Acordului de mediu nr. 14/28.06.2024 pentru proiectul strategic de securitate energetică al țării noastre. Tribunalul București a respins acțiunea prin care Greenpeace a cerut suspendarea proiectului, pe fond, constatând că viciul de procedură invocat de reclamant nu a existat, apoi a respins și recursul organizației.
După judecarea pe fond a cauzei, Greenpeace a susținut că judecătorii au respins acțiunea fără a ține cont de avizul de mediu. Acesta nu este singurul proces pe care Greenpeace îl are împotriva României, pentru a bloca proiectul „Neptun Deep”. Tot anul trecut, la scurt timp după ce a deschis procesul pentru avizul de mediu, Greenpeace a mai încercat să blocheze proiectul în instanță, dând în judecată și Ministerul Culturii. ONG-ul a invocat existența unui sit arheologic de o valoare inestimabilă în adâncurile Mării Negre, însă acțiunea a fost doar pentru că avizul s-ar fi dat fără a se cere declasarea prealabilă a zonei respective din lista siturilor arheologice subacvatice - adică pentru alt viciu de procedură.
Documentele se aflau, de fapt, la Direcția de Cultură Constanța, însă ONG-ul nici măcar nu a făcut o minimă investigație înainte de a depune cererea de chemare în judecată. Greenpeace a solicitat instanţei de judecată suspendarea şi anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic pe care se construiește proiectul „Neptun Deep” (CT-I-s-A-02561), situat în Platforma continentală a Mării Negre, îşi pierde statutul de monument istoric, după ce, inițial, acționase în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, pentru a bloca proiectul „Neptun Deep”.
Niciun aviz nu ar fi corect
Greenpeace susține că niciun aviz nu a fost dat corect. „Modul în care s-au eliberat şi se eliberează avizele pentru exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep, adică pe repede-înainte şi fără respectarea prevederilor legale, ne arată că instituţiile statului, de la un capăt la celălalt, sunt captive unui grup de interese bine instrumentat”, explica Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie, Greenpeace România, după prima decizie a Tribunalului București.
Acum, ONG-ul a anunțat că va face recurs şi va formula plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la problema cheltuielilor de judecată în valoare totală de peste 340.000 de lei către companiile Romgaz şi OMV Petrom.
„Semnalele pe care le primim sunt clare! Vor să ne închidă gura cu orice preţ. Prin dizolvare, prin poprire conturi, prin cheltuieli de judecată exorbitante. Considerăm absurd ca două companii fosile cu profituri uriaşe să ceară peste 340.000 de lei unei organizaţii care acţionează în interes public. Statul român trebuie de urgenţă să impună un prag pentru astfel de situaţii, un prag care să nu sufoce activitatea celor care îndrăznesc să-şi exercite dreptul la acţiune în justiţie în probleme de mediu şi nu numai. OMV şi Romgaz se folosesc de aceste lacune legislative, care permit cheltuieli de judecată disproporţionate, pentru a ne sufoca activitatea şi a se asigura că nu mai există opoziţie activă împotriva Neptun Deep”, este explicația lui Vlad Cătună, citat într-un nou comunicat al organizaţiei.
Acesta mai spune că ONG-ul nu a cerut decât ca proiectul Neptun Deep să respecte legislaţia de mediu şi să îşi asume impactul climatic real. „E cu atât mai îngrijorător cu cât această decizie vine în contradicţie clară cu decizia EFTA, care obligă la evaluarea completă a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv a celor rezultate din exploatare”, spune reprezentantul Greenpeace.
Presiunea pe ONG-uri invocată cu referire la plângerea pe care Greenpeace o va face la CEDO se referă, de fapt la un proiect de modificare a legislației, în concordanță cu o directivă europeană care are ca scop descurajarea instanțelor de judecată ale căror decizii defavorabile societății civile sunt date pentru a descuraja organizațiile să acționeze împotriva statului. Dar legea este încă în lucru și nefiind adoptată în România, nu poate fi invocată nici la CEDO, astfel încât Greenpeace are și aici slabe șanse de câștig.
Directivă europeană care nu a fost transpusă în legislația noastră
Este vorba despre legea anti-SLAPP - „Litigiilor Strategice Împotriva Participării Publice” („Strategic Lawsuit Against Public Participation”), procese menite să cenzureze și să intimideze cetățenii, jurnaliștii sau ONG-urile.
Comisia Europeană a dat o Directivă împotriva acestui tip de hărțuire a statului împotriva cetățenilor, pornind de la probleme transfrontaliere. Forma pe care reprezentanții Ministerului Justiției au prezentat-o, în primăvara acestui an, exclude exact situațiile cele mai importante, respectiv cauzele judecate în contencios administrativ și în penal. Greenpeace a pierdut un proces în Contencios administrativ, iar legea nici măcar nu există, în România, iar pe directiva europeană nu se poate baza ONG-ul, neexistând o prevedere similară în legislația românească.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în martie 2024, o directivă prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii sau simplii cetățeni vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP). Persoanele vizate de SLAPP, în general jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului, vor beneficia de o serie de măsuri şi salvgardări procedurale. În România se va referi doar la cauzele civile. Noua lege la care lucrează Ministerul Justiției prevede inclusiv diminuarea cheltuielilor de judecată ale celor vizați de SLAPP.
„Decizia instanţei de a acorda în întregime cheltuielile de judecată solicitate de OMV Petrom şi Romgaz încalcă flagrant hotărârile obligatorii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Mai precis, instanţa trebuie să ţină cont de Convenţia de la Aarhus care prevede cheltuieli de judecată rezonabile pentru organizaţiile care acţionează în interes public. Principiul proporţionalităţii şi rezonabilităţii cheltuielilor este esenţial pentru a asigura accesul efectiv la justiţie şi pentru a evita împiedicarea sau descurajarea ONG-urilor sau a cetăţenilor de a contesta acte administrative sau proiecte cu impact asupra mediului”, a declarat Mihaela Maravela, avocata care reprezintă Greenpeace România în proces.
Cheltuielile de judecată „rezonabile” încă nu au fost stabilite în legislația românească, pentru a proteja ONG-urile de eventualele abuzuri ale statului, în astfel de cazuri, iar într-o astfel de situație este foarte posibil ca organizația să nu poată câștiga procesul la CEDO împotriva României.
Romgaz a cerut dizolvarea Greenpeace, apoi a renunțat la proces
Războiul dintre Greenpeace și statul român a ajuns până la cererea formulată în instanță de compania Romgaz pentru dizolvarea Fundaţiei Greenpeace România. Ulterior, Romgaz a decis să renunţe la cererea de dizolvare a Fundaţiei, după ce a determinat ONG-ul să îşi corecteze şi să-și completeze datele de identificare reale în toate dosarele în care Greenpeace a atacat, în justiţie, proiectul Neptun Deep.
Demersul iniţial al Romgaz a fost motivat de neîndeplinirea de către Greenpeace a obligaţiei de plată a unor cheltuieli de judecată în valoare de 150.000 de lei, acordate companiei cu capital majoritar de stat. Romgaz a invocat faptul că executarea silită a acestei datorii a fost împiedicată de o strategie deliberată a Greenpeace de a crea confuzie şi de a se sustrage de la executare, susţine compania. Fundația ar fi „omis” să indice în documentele procesuale contul bancar şi numărul de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor şi a continuat să indice o adresă a unui sediu vechi chiar şi după înregistrarea modificării acestuia. Indicarea datelor respective - CIF, sediu, cont bancar, număr de înregistrare - în cuprinsul cererilor adresate instanţei este obligatorie, conform legii.
Romgaz a mai invocat faptul că „timp de peste un an, în toate cele şase acţiuni în instanţă formulate de Fundaţia Greenpeace împotriva Proiectului Neptun Deep în contradictoriu cu titularii proiectului şi diverse autorităţi publice centrale şi locale, precum şi în toate actele procesuale subsecvente (cereri modificatoare, note de şedinţă, concluzii scrise etc.), Greenpeace a indicat în mod sistematic codul de înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare în locul codului de identificare fiscală sub care îşi desfăşoară activitatea”.
Citește pe Antena3.ro
