Gulagul copiilor

Sistemul de protectie a copilului din judetul Arges pare ca pregateste oame-ni nu pentru o viata nor-mala, ci pentru un univers concentrationar, unde domneste legea fortei fi-zice. Adrian Macovei, directorul general al DASPC-ului judetean, a incercat sa se disculpe, folosindu-se de acte scrise de man

Ancheta despre abuzurile si ilegalitatile petrecute in sistemul pentru protectia copilului din judetul Arges, publicata saptamana trecuta, a declansat o furtuna mediatica. Trei televiziuni au preluat si ele cazul, o asociatie non-guvernamentala va monitoriza situatia, iar mai multe persoane care au avut sau au legatura cu cele intamplate s-au hotarat sa vorbeasca.

Adrian Macovei, directorul general al DASPC-ului judetean, institutia acuzata ca ar tolera ilegalitatile, ne-a invitat sa avem o discutie in biroul domniei sale. Cum el voia sa ne prezinte documente scrise, ne-am permis sa venim insotiti de documentele noastre vii: doctorita Alina Sendroiu, cea care a constatat violurile si maltratarile de la Rucar, asistenta sociala Monica Boboc, care ne-a povestit cele intamplate la Priboieni, si Marian Achim, baiatul de 23 de ani care a trecut prin cosmarul internarilor la psihiatrie, al constrangerilor si abuzurilor sexuale cat timp a fost internat in mai multe institutii asa-zis de protectie din Arges.

PERTRACTARI SI MACULATURA. Directorul Macovei, care ne astepta secondat de catre doua directoare de centru, isi propusese sa ne inhibe, inarmandu-se cu munti de dosare pline cu fituici, hartii si hartiute. Cum incepeam discutia unui subiect, din tabara adversa curgea o ploaie de "documente", unele dintre ele in totala neregula. In cazul lui Marian Achim ne-a fost prezentata o hartie de catre sectia de psihiatrie din Pitesti scrisa de cel putin doua maini diferite, lipsita de parafa si anexata la dosar fara vreun numar de inregistrare. Valoarea unui asemenea "document" este la fel de mare ca un decret de inaltare la rangul de baron, emis de un betiv care halucineaza, pe un servetel. Discutiile se impotmoleau in mod repetat atunci cand se pomenea despre date concrete, ajungeau intr-un punct mort cand se facea vorbire despre responsabilitati. In cazul Marian Achim, scuza era aceeasi: parte din fapte s-au petrecut inainte de infiintare din 1998 a DASCP, iar pe atunci minorul fusese scos din jurisdictia sistemului de ocrotire a copilului, unde a revenit, ca un caz nou, dupa ce Macovei a preluat institutia.

Vreme de trei ani, timp in care cosmarul psihiatric al baiatului a continuat, Marian s-a aflat sub tutela juridica a directiei lui Macovei. Acesta nu a putut sa ne explice coerent motivele pentru care Marian a fost plimbat prin toate colturile tarii, de la un spital la altul, desi existau institutii specializate si in Arges. Nu a avut un raspuns cand a fost intrebat de ce nu s-a interesat de tratamente aplicate minorului pe care-l avea in grija sau de competenta celor care l-au supus unor examinari psihiatrice. Si, nu in ultimul rand, Macovei a argumentat, mereu, ca a tratat punctual si nu evolutiv cazul Achim. Mai exact: a instrumentat dosarul doar de la momentul reincluderii sale in circuitul de ocrotire a copiilor institutionalizati. Directorul argesean nu a negat acest viciu de procedura psiho-pedagogica.

PLASAMENT. Presa locala a scris despre un viol petrecut in centrul din Trivale

CAZUL PAULICA, SEMNE DE INTREBARE. Doctorita Alina Sendroiu a sesizat cazul lui Paulica M., minorul de 12 ani din Rucar, care i-a povestit ca a fost abuzat sexual de un baiat mai mare. Din palaria de scamator a domnului Macovei a aparut un certificat medico-legal emis de medicul Ghenadie Chirita din Campulung Muscel, pe data de 8 decembrie 2005, adica la mai mult de noua luni de la presupusul viol. Medicul legist scria ca "nu s-au constatat leziuni sau modificari specifice actelor de inversiune sexuala anala". Un medic legist din Bucuresti ne-a explicat ca "si daca Elton John ar sta cuminte noua luni, nu s-ar mai putea constata daca a facut sex anal sau nu". Acelasi medic muscelean afirma ca l-a mai consultat, cu aceleasi rezultate, pe Paulica si pe 25.03.2005. Atata doar ca, la acea data, a omis sau s-a ferit sa emita un act constatator. Macovei nu a putut sa ne spuna de ce nu a cerut, in martie 2005, un asemenea document, si s-a multumit cu un diagnostic verbal.

ACUZATII CONFIRMATE. Alexandru Zanoaga are 22 de ani si a fost si el institutionalizat la Rucar. A confirmat, in mare, spusele lui Marian Achim. In mare parte si nu in totalitate pentru ca unele dintre acuzatiile aduse de Achim, afirma Alexandru, s-au petrecut inainte ca el sa ajunga la Rucar. Ne-a confirmat insa ca acolo domnea legea pumnului, cei mai mari chinuindu-i pe cei mai mici. Pedeapsa cu "spalatul sosetelor de zece ori" era o "pedeapsa" comuna. Organizarea interna era ca la puscarie, iar majoritatea educatorilor fie nu stiau ce se intampla, fie priveau cu indiferenta sau neputinciosi la acest fenomen. A confirmat ca si el a muncit la negru, ba chiar a spus ca o parte dintre "institutionalizati" prestau munca fortata prin gospodariile personalului. Macovei a contracarat, fluturandu-ne un alt dosar cuprinzand declaratii ce atesta ca minorii se duceau benevol la munci agricole sau in constructii si erau platiti pentru asta de "angajatori". Directorul s-a considerat, astfel, disculpat. Copiii au vrut bani si i-au obtinut, fara sa fure, fara sa dea cuiva in cap. Concluzia: nu se impune declansarea unei urmariri penale. Dar legea ar trebui sa protejeze copiii, mai ales pe cei institutionalizati, iar Macovei ar trebui sa vegheze la aplicarea legii. Domnia sa se dovedeste insa protectorul angajatilor din institutiile de profil si a considerat cazul incheiat cand a putut demonstra ca nimeni nu i-a fortat pe copii sa purceada la munca.

Marea problema a sistemului de protectie a copilului, cel putin in Arges, este de abordare. Acesta poate pregati oameni nu pentru o viata normala, ci pentru un univers concetrationar, unde domneste legea fortei fizice. Atunci cand Alina Sendroiu a pomenit despre cazurile frecvente de copii batuti care-i parveneau, directoarea centrului de la Rucar, Rodica Arsene, prezenta la discutia de la Pitesti, a ripostat: "Da’ spuneti si despre ala cu capul spart care a venit pe vremea directoarei Sandru, cu care erati prietena!" Acest interes pentru "capra vecinului" dovedeste, o data in plus, ca sistemul functioneaza defectuos, Rodica Arsene confirmand, implicit, ca exista violente.

REPLICA
"Da’ spuneti si despre ala cu capul spart care a venit pe vremea directoarei Sandru, cu care erati prietena!" - Rodica Arsene, directoarea Centrului de la Rucar

IMPLICARE PARLAMENTARA

Deputatul PNL Cristian Boureanu este cel mai tanar parlamentar de Arges. Si lui i s-a parut ca e ceva putred la DASPC. A trimis o scrisoare la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului in care cerea oarece explicatii. Secretarul de stat Bogdan Panait a dat cazul, insa, in lucru la structura teritoriala din Arges. Adica tocmai celor incriminati. Boureanu persevereaza, insa, si este hotarat sa-i acorde asistenta juridica lui Marian Achim, daca acesta se va hotari sa ceara daune morale institutiilor vinovate. Dincolo de cazul Achim, ne-a declarat deputatul, va face uz de intregul sistem de parghii legislative pentru reformarea sistemului de protectie a copilului din judetul pe care-l reprezinta.

CAZUL ROXANA A.

Presupusului viol la care ar fi fost supus Roxana A. in perioada in care s-a aflat in Centrul de Plasament Trivale a fost si el discutat cu responsabilii argeseni. Cazul a fost clasat in urma anchetei declansate, din lipsa de probe. Minora povestise unei colege despre un abuz sexual iar colega a impartasit cele aflate responsabililor Centrului. Intr-o prima discutie, Roxana A. confirmase, cu jumatate de gura, dupa care, in decursul anchetei, a negat totul. E posibil ca povestea spusa colegei sa fi fost doar o tentativa de a iesi in evidenta asamblata pe baza unui context familial denaturat. Dar, la fel de posibil, este ca minora sa isi fi deschis sufletul in fata colegei pentru ca, apoi, in intalnirile cu reprezentantii institutiilor, sa manifeste retineri, deloc nefiresti, dat fiind contextul nu foarte calduros din mediul in care copiii din centrele de plasament traiesc. Singurele certitudini sunt rezultatele analizelor efectuate, la interval de un an (interval in care s-ar fi putut petrece violul), de doi psihologi distincti si care au confirmat ca Roxana nu are nici o reticenta fata de presupusii agresori.