Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de reformă în administraţia publică, ce prevede, printre altele, reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Dezvoltării. Cea de-a treia „Ordonanță trenuleț”, propusă acum de Guvern, va fi adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament, cel mai probabil săptămâna viitoare. Autorităţile estimează că va duce la reducerea cheltuielilor statului cu peste trei miliarde de lei anul acesta şi cu aproape șase miliarde anual după 2026. Diminuarea cheltuielilor se va face prin tăieri de posturi şi de sporuri. De asemenea, proiectul introduce o serie de sancţiuni pentru cei care nu-şi plătesc taxele, impozitele și amenzile. Guvernul se grăbește cu adoptarea noii „Ordonanțe trenuleț” pentru că de ea depinde adoptarea bugetului de stat pe anul în curs, dar socoteala lui cu siguranță nu se va potrivi cu cea a parlamentarilor din opoziție. Actul normativ va fi contestat la Curtea Constituțională pentru că are multe prevederi discutabile din punct de vedere legal, iar acest lucru va duce la declararea unor prevederi ca fiind neconstituționale, ceea ce va însemna întârzierea termenului pentru adoptarea sa.
Funcționarii publici vor fi testați o dată la 4 ani
În ceea ce privește funcționarii publici, proiectul prevede ca indicatorii de performanță utilizați în evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale să includă cel puțin următorii indicatori, a căror pondere cumulată să reprezinte cel puțin 50% din ponderea alocată fiecărui obiectiv, respectiv:
a) gradul de complexitate a lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
b) gradul de implicare în realizarea lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
c) număr de lucrări sau sarcini efectuate anual raportat la numărul zilelor lucrătoare din anul pentru care se face evaluarea.
- evaluarea fiecăruia dintre indicatorii prevăzuți urmează a se realiza pe baza unei grile de notare prin acordarea unei note de la 1 la 5.
- se are în vedere introducerea la un interval de 4 ani a verificării cunoștințelor funcționarilor publici privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat, necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor, ca parte integrantă a procesului de evaluare.
Prin excepție, conducătorul autorității sau instituției publice poată să dispună verificarea anuală a cunoștințelor privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat.
Dispar 6.102 consilieri personali de la cabinetele demnitarilor
Pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de lege propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.
„Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei” se precizează în proiectul publicat de Ministerul Dezvoltării.
Cum vor arăta cabinetele demnitarilor
În proiectul supus dezbaterii publice este prevăzut şi numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului demnitarilor:
* 5 posturi pentru Cabinetul prim-ministrului;
* 5 posturi pentru Cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
* 3 posturi pentru Cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
* 3 posturi pentru Cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Prim-Ministrului;
* 3 posturi pentru Cabinetul ministrului delegat;
* 1 post pentru Cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat;
* 1 post pentru Cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat.
Se reglementează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea, fie prin disponibilizări, fie prin reduceri salariale.
Se taie din organigrama prefecturilor și se limitează salariile
În plus, salariul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, instituție din subordinea Ministerului Dezvoltării, va fi plafonat și el nu va putea depăși 0,9 din indemnizația ministrului Dezvoltării. Astfel, reducerea anuală a cheltuielilor este estimată la aproximativ 190.812 lei brut prin limitarea salariului președintelui A.N.R.S.C. De asemenea, salariile din instituţiile subordonate acestui minister vor fi limitate prin grile de salarizare. Tot pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului se propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, iar ministerul coordonator al activității prefectului va emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului în 15 zile de la adoptarea prezentului act normativ. Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În plus, va fi redus numărul de membri ai consiliului de administraţie pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum şi pentru Agenţia Naţională pentru Locuinţe de la 9 la 5, respectiv de la 7 la 5. Economia anuală rezultată determinată de reducerea membrilor din consiliile de administrație de la cele două agenții este de 410.444 lei.
Pentru mijloacele de transport achiziționate, înmatriculate și vândute în același an calendaristic, se stabilește un singur termen de plată a impozitului, respectiv data înstrăinării.
Majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile ilegale
Proiectul reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.
În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.
În esență, aceste modificări urmăresc să clarifice modul de calcul al impozitului pentru construcții, încurajând respectarea legii și oferind o metodă clară de stabilire a impozitului pentru lucrările ilegale, precum și o penalizare pentru acestea.
Proiectul clarifică și se extinde cadrul legal privind impozitul pe clădiri, în special în ceea ce privește situațiile în care o clădire este edificată și utilizată fără respectarea integrală a procedurilor de autorizare. Astfel, se stabilește că impozitul se datorează nu doar pentru clădirile cu autorizație valabilă, ci și pentru cele construite cu autorizație expirată (dacă nu s-a solicitat prelungirea), precum și pentru cele edificate fără autorizație, dacă acestea sunt constatate de autorități până la 31 decembrie a anului anterior. Aceasta asigură o mai bună evidență și fiscalizare a clădirilor, chiar și în cazul construcțiilor ilegale sau incomplete, contribuind la creșterea conformității fiscale și urbanistice. Proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
Lista rușinii va fi extinsă
Se vor modifica prevederile privind publicarea listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante. Proiectul extinde obligația organelor fiscale de a publica pe site-ul propriu atât listele debitorilor persoane juridice, cât și pe cele ale persoanelor fizice, care au obligații fiscale restante și cuantumul acestora, promovând transparența fiscală. La nivelul organelor fiscale centrale, lista se publică conform ordinului președintelui ANAF, iar în cazul organelor fiscale locale, aceasta se publică prin hotărâre a consiliului local. În lista publicată sunt menționate persoanele fizice, cu date precum numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal, pentru a asigura o transparență mai mare.
Este restrânsă lista informațiilor protejate de secretul fiscal
Proiectul vine și cu o serie de măsuri de completare și modificare a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, se elimină din lista de informații considerate a fi secret fiscal informațiile referitoare la datele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, precum și alte detalii despre venituri, bunuri, plăți, conturi, transferuri de numerar etc. Lista de elemente considerate secret fiscal devine mai restrictivă, concentrându-se doar pe plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net și orice informații din declarații sau documente.
Indemnizațiile persoanelor cu handicap vor putea fi executate
În domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap sunt introduse reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi. Astfel, din 2026 indemnizația poate fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale datorate titularilor. Același lucru se va întâmpla și în cazul venitului minim de incluziune.
Când se reduce perioada de suspendare a carnetului de șofer
Proiectul vine cu o serie de modificări și completări la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea vizând următoarele:
a) prin intermediul platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situația fiscală atât a vânzătorilor, cât cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul. Această situație este valabilă și în situația în care un contribuabil radiază din circulație un mijloc de transport.
b) perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce. În cazul în care titularul permisului de conducere nu are domiciliul în România, acesta prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.
Totodată, sunt aduse clarificări și completări referitoare la reglementările privind verificarea cunoștințelor despre regulile de circulație, suspendarea dreptului de a conduce și procedurile legate de acestea.
De asemenea, sunt aduse modificări la condițiile de reluare a dreptului de a conduce după suspendare, astfel, conducătorii auto pot relua dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie, cu excepția cazurilor în care dreptul a fost suspendat de o autoritate locală din motive legate de neplata amenzilor contravenționale. În cazul în care titularul permisului de conducere nu are domiciliul în România, acesta prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce. Aceasta înseamnă că neachitarea amenzilor poate duce la suspendarea temporară a dreptului de a conduce, ca măsură de presiune pentru recuperarea creanțelor.
Modificările aduse clarifică procedura și condițiile pentru susținerea testului de verificare a cunoștințelor despre reguli, precum și pentru suspendarea și reluarea dreptului de a conduce în funcție de plata amenzilor. Acestea sunt menite să asigure o mai bună aplicare a legii și să încurajeze plata amenzilor contravenționale, legat de condițiile de conducere pe drumurile publice.
Cresc penalizările pentru amenzile neplătite
Guvernul vine cu noi reguli și în ceea ce privește majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale:
- o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.
- se permite organelor fiscale locale cesionarea creanțelor fiscale rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru recuperarea sumelor, inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli și profit, iar detaliile cesiunii trebuie consemnate într-un contract. Aceste modificări vizează consolidarea măsurilor de recuperare a amenzilor neachitate și sporirea eficienței în colectare.
Cum se taie posturile de către prefecți
Prin propunerile de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare, se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate.
În termen de 20 de zile de la publicarea legii prefecții comunică numărului maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială. Prin aceste măsuri se creează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât și a resurselor bugetare ale autorităților administrației publice locale.
În același timp, având în vedere că numărul de locuitori din unele comune din România a depășit cu mult numărul de 20.000 se introduc două noi grupe: între 20.000 - 50.000 și peste 50.000 locuitori, care va permite acestora să aibă un număr mai mare de posturi care să deservească cetățenii ce locuiesc pe raza administrativ-teritorială a acestora.
Se reglementează numărul polițiștilor locali
De asemenea, se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ-teritoriale. Astfel, se prevede:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maximum 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean.
Autoritățile locale vor primi atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc. Apare posibilitatea ca ele să introducă taxe locale suplimentare pentru aceste activități.
Citește pe Antena3.ro
