Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reutilizarea vizează și industria textilă care va produce mai puțin, pentru că europenii vor trebui să se îmbrace tot mai mult cu haine reciclate, celebrele second-hand. Măsura va fi în curând inclusă și în legislația românească, odată cu aprobarea Planului de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară inițiat de Secretariatul General al Guvernului. Odată cu aplicarea lui, va trebui scoasă de la vaselină mașina de cusut a bunicii pentru a ne cârpi pantalonii, rochile, după caz. Francezii deja au trecut la pasul următor și au anunțat că de luna viitoare vor stimula financiar repararea hainelor.
„Crearea unui sistem național de colectare, sortare și valorificare a textilelor și îmbrăcămintei uzate care să acorde prioritate reutilizării în detrimentul reciclării cât mai mult timp posibil, și care să se bazeze pe soluții tehnice avansate de sortare și reciclare”, este una dintre măsurile incluse în planul menționat. Gestionarea deșeurilor textile nu este dezvoltată suficient în România, subliniază Executivul, iar gestionarea acestora trebuie să se asigure păstrarea textilelor în economie cât mai mult timp posibil, reducând astfel și dependența de „materiile prime virgine”. Sistemul de colectare și reciclare are termen de pus la punct până în 2030. În paralel, consumatorii vor fi încurajați să-și repare singuri hainele pentru a le folosi cât mai mult timp. Sistemul pe care Executivul vrea să-l introducă la scară națională din motive ecologice este utilizat de foarte mulți români de zeci de ani, dar din cu totul alt motiv și anume cel al sărăciei.
Cumpărarea hainelor, înlocuită cu închirierea lor
În plus, românii vor fi încurajați să renunțe la conceptul de proprietate a hainelor și să apeleze la varianta închirierii lor. „Pentru a întrerupe traseul liniar actual al îmbrăcămintei, este nevoie să fie create noi modele de acces și întreținere a acesteia, care nu sunt centrate pe proprietate, pentru a răspunde nevoilor și stilurilor care se schimbă rapid. Un astfel de model este închirierea hainelor”, se arată în proiectul Guvernului, care precizează că măsura are termen de implementare intervalul 2024-2031.
„Dezvoltarea unui sistem de colectare separată pentru produsele textile scoase din uz/aruncate ar permite posibilitatea de a reutiliza articolele colectate și, prin urmare, de a reduce cantitatea de deșeuri în zonele de depozitare, inclusiv în depozitele de deșeuri. Sistemul de colectare a produselor textile trebuie să completeze infrastructura existentă de colectare a deșeurilor, după modelul altor țări și/sau de colectarea separată a altor tipuri de produse aruncate la gunoi. Școlile, cartierele de locuințe, magazinele trebuie să fie dotate cu containere speciale pentru textile în zone accesibile”.
Planul de acțiune pentru promovarea economiei circulare
Mafia din spatele importurilor second-hand
Afacerile magazinelor second-hand merg bine de ani de zile pe fondul unei sărăcii tot mai mari. Vând haine și pantofi la kg la prețuri derizorii și nu duc lipsă de clienți. Oamenii fără resurse financiare apreciază acest gen de comerț pentru că, spun ei, îi ajută să supraviețuiască. În spatele acestor magazine s-a dezvoltat însă de-a lungul anilor o adevărată mafie. Hainele second-hand murdare și rupte au invadat țara, transformând România lada de gunoi a Europei. Nu de puține ori controalele ANPC au scos la lumină faptul că hainele second-hand aduse cu TIR-urile de Austria, Germania, Elveția și de prin alte țări ale Europei, erau, de fapt, deșeuri, asta deși legislația prevede că ele trebuie să intre în ţară igienizate, dezinfectate şi sortate. Una din principalele porți de intrare în țară a deșeurilor textile rămâne Portul Constanța, deși în ultima perioadă controalele făcute aici au scăzut în intensitate.
În România intră anual sute de mii de tone de deșeuri textile, dar ele sunt trecute în acte ca fiind haine second-hand. Hainele second-hand când intră în țară trebuie să fie igienizate, dezinfectate şi sortate, conform prevederilor legale, dar acest lucru nu se întâmplă mereu. Vin containere cu haine murdare, cu viermi. Hainele sunt sortate și spălate la noi, iar restul sunt aruncate la groapa de gunoi. Acum, ANPC are un proiect prin care vrea să facă ordine în importul de haine second-hand.
Teodor Niță, procuror specializat în combaterea infracțiunilor de mediu
Ce spune planul
Vom avea sisteme de sortare automată
Pentru a îmbunătăți sortarea și preprocesarea, Guvernul anunță că se va trece la dezvoltarea unor sisteme de sortare automată de mare viteză, capabile să identifice rapid compoziția fibrelor și să separe textilele în funcție de caracteristicile dorite. De asemenea, este necesară dezvoltarea unor metode de separare pentru fibrele mixte, precum și pentru componentele multimateriale. În ceea ce privește tehnologiile de reciclare, este necesar ca acestea să devină mai eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru a se asigura fezabilitatea economică a transformării hainelor uzate în materii prime.
Haine cu pașaport digital
De asemenea, într-un interval de timp scurt se va introduce pașaportul digital al produselor textile care va furniza date despre:
-Compoziția fibrelor, pentru a facilita sortarea de înaltă puritate în vederea reciclării, deoarece lipsa acestei informații impune în prezent limitări;
-Ponderea materialelor reciclate, ca un imbold pentru creșterea ponderii consumatorilor preocupați de mediu;
-Consumul consolidat de apă și/sau de energie și al emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul ciclului de viață a produsului, în special pentru consumatorii preocupați de mediu.
La nivelul Uniunii Europene este în curs de elaborare Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor durabile (COM (2022) 142), prin care vor fi cerințe obligatorii de proiectare ecologică specifice pentru fiecare produs în parte.
Durabile, reparabile, reutilizabile și reciclabile
România va trebui să-și propună obiective ambițioase de reutilizare, acordând prioritate reutilizării locale. „Acestea trebuie să nu se limiteze la îmbrăcăminte și încălțăminte, ci să includă textilele de uz casnic, covoarele, saltelele și alte tipuri de textile”, se menționează în proiectul amintit. Pentru a impulsiona producția de textile ecologice, se are în vedere și introducerea unor taxe pentru producători. Ele trebuie să varieze în funcție de criterii specifice legate de performanța ecologică a produsului, produsele „mai ecologice” fiind taxate la o rată mai mică pentru a stimula proiectarea ecologică. De asemenea, performanța poate fi stimulată și prin introducerea unor scheme de bonus/malus care să reflecte performanțele de circularitate, cum ar fi durabilitatea, reutilizarea/adaptabilitatea, reparabilitatea/reversibilitatea și
conținutul de material reciclat.
Cum vor fi reutilizate textilele
Potrivit proiectului, hainele aproape noi sau fără defecte mari vor fi transmise serviciilor sociale municipale și ONG-urilor care se ocupă de programe de ajutor destinate cetățenilor; articolele din lână și amestecuri de lână, bumbac, celuloză, sintetice și covoare ar trebui să fie transmise la reciclarea textilelor în materii prime secundare, iar restul deșeurilor textile, fie contaminate, fie fără nicio soluție de reciclare, vor fi livrate pentru valorificarea energetică. Pentru a pune în aplicare colectarea și sortarea hainelor uzate și a altor produse textile și pentru a stabili un sistem de reciclare al acestora, este necesar sprijinul financiar al actorilor publici și privați.
Suntem praf la economia circulară
Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară prin acțiunile propuse se aliniază la obiectivul de protecție a mediului al Uniunii Europene privind atingerea neutralității climatice până în 2050, subliniază Guvernul. Adoptarea acestui plan reprezintă jalonul 44 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Performanța României în ceea ce privește indicatorii economiei circulare, cum ar fi productivitatea resurselor, ecoinovarea, generarea de deșeuri relativ la produsul intern brut, tratarea deșeurilor și (re)utilizarea materialelor reciclate în economie (1,4% în 2021 conform Eurostat), este sub media UE (11,7% în 2021). În ceea ce privește productivitatea resurselor, să spunem că România consumă 323 kg de materiale pentru a produce 100 de euro din PIB, în timp ce țări precum Luxemburg și Olanda consumă sub 30 kg.
Un mic comitet și pentru economia circulară
Cum în România pentru orice se înființează un comitet special de coordonare și supraveghere, nici strategia pentru o economie circulară nu a ratat prilejul. În decembrie anul trecut a fost înființat și „Comitetul de coordonare pentru economia circulară a României”. El este format din reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul economiei circulare, precum și de reprezentanți ai Administraţiei Prezidenţiale, Cancelariei Prim-Ministrului, Secretariatului General al Guvernului şi ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. El va trebui să analizeze periodic evoluţia gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite în Planul de acţiune privind economia circulară şi centralizează, de la fiecare instituţie responsabilă, datele pentru indicatorii planului. De asemenea, va propune autorităților diverse proiecte, va facilita comunicarea între instituțiile implicate și va raporta periodic premierului stadiul proiectelor.
Franța acordă stimulente financiare
Francezii vor primi, începând cu luna octombrie 2023, între 6 şi 25 euro ca reducere a costului pentru fiecare reparaţie la croitorie sau cizmărie, relatează BBC. Executivul de la Paris va finanţa programul cu 154 de milioane de euro în următorii cinci ani.
Autorităţile au decis să ofere acest stimulent întrucât 700.000 de tone de haine sunt aruncate în fiecare an în Franţa, a declarat Berangere Couillard, ministrul-adjunct al Mediului, care a făcut apel la toate atelierele de croitorie şi de reparaţii încălţăminte să intre în sistem.
Conform programului, se oferă o reducere de 7 euro din preţul aplicării unui toc nou şi 10-25 de euro pentru schimbarea căptuşelii unei jachete, fuste sau a altui articol vestimentar. Obiectivul este sprijinirea sectorului de reparaţii şi crearea de noi locuri de muncă. Franţa este al patrulea exportator de modă din Uniunea Europeană, însă acest sector a intrat în declin în ultimii ani. Conform Fashion United, în 2020 francezii au cheltuit în medie 430 de euro pe articole vestimentare, sub media UE.
