
În timp ce Guvernul vrea să taie indemnizațiile de milioane de lei anual încasate de membrii Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), conducerea asociației vine cu propria variantă de reformă financiară. Într-o scrisoare adresată președinților consiliilor județene din țară, asociația, care este condusă de generalul de brigadă în rezervă Doru Dumitrescu, solicită stabilirea unei indemnizații uniforme la nivel național de 5% din salariul președintelui de consiliu județean, adică între 900 și 1.100 de lei net pe lună. „Fără indemnizații, ATOP devine o formalitate lipsită de substanță”, se arată în scrisoarea Asociației Naționale a Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP).
„Adoptarea unei norme care prevede neremunerarea sau stabilirea unei indemnizații simbolice (exemplu 1 leu) riscă să transforme activitatea într-o formalitate lipsită de substanță, contrar principiului remunerării echitabile, fundamental în dreptul muncii. Ne-am afla într-o situație de causa jocandi (doar pentru distracție), iar contractul dintre consiliul județean și autoritatea teritorială de ordine publică va fi încheiat mai degrabă într-o manieră ludică”, se arată în scrisoarea asociației, care atrage atenția că această măsură ar putea fi un prim pas către desființarea ATOP.
„Dacă mâine se desființează ATOP, nu se va întâmpla absolut nimic”.
premierul Ilie Bolojan
ATOP: o abordare „neprofesionistă și nefundamentată”
Conducerea ANATOP consideră că nota de fundamentare a proiectului Ministerului Dezvoltării prin care se propune anularea indemnizațiilor membrilor din comisiile ATOP este „neprofesionistă și nefundamentată” și lipsită de o analiză obiectivă sau un studiu de impact. În aceste condiții, conducerea asociației propune constituirea unei comisii care să evalueze activitatea ATOP la nivel național și să analizeze performanța membrilor în funcție de realitățile locale. De asemenea, a fost convocată și o adunare generală a asociației pentru a discuta despre urmările generate de propunerea Ministerului Dezvoltării.
După cum a scris în această săptămână cotidianul Jurnalul, începând cu 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP nu va mai fi remunerată. Măsura este prevăzută într-un proiect de act normativ lansat în consultare publică de Ministerul Dezvoltării. Eliminarea acestor indemnizații ar însemna o economie anuală de 22 de milioane de lei, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent. ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, ce se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, având ca scop asigurarea bunei desfășurări și sporirea eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Ce spune Guvernul
Tăierea indemnizațiilor este justificată și prin faptul că mulți membri sunt consilieri județeni sau persoane cu funcții deja remunerate în alte instituții publice, iar prezența lor în ATOP este văzută ca o recompensă politică, nu ca o necesitate administrativă, se arată în proiectul pregătit de Ministerul Dezvoltării. „ATOP are un rol pur consultativ, fără putere de decizie sau impact direct asupra siguranței publice, iar activitatea practică se rezumă adesea la citirea unor rapoarte și discuții formale care nu produc rezultate concrete pentru comunitate”, potrivit proiectului de ordonanță, iar față de membrii săi există suspiciunea că desfășoară o activitate mai mult formală. În plus, nu există o raportare clară și transparentă a activității ATOP, iar justificarea pentru sumele plătite este adesea insuficientă sau inexistentă”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Cine sunt membrii ATOP
Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Autoritatea teritorială de ordine publică este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică și care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul de a asigura buna desfășurare și sporirea eficienței serviciului polițienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.
Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din șeful Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau al inspectoratului de poliție județean, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, subprefect, 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliul județean, 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean, șeful Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București sau al inspectoratului județean, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean, șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz, șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.