Guvernul are de ales: ori reforma, ori adio FMI

Ministerul Agriculturii nu a trimis, inca, la Ministerul Finantelor Publice lista cu persoanele care vor fi disponibilizate in perioada urmatoare, insa numarul posturilor care urmeaza sa fie reduse este de 20, a declarat, ieri de dimineata, Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii (MAPDR). "Nu ne-am ocupat de aceasta problema pana in prezent, intrucat am avut alte prioritati", a precizat Flutur. Cel mai probabil, pe lista se vor regasi persoanele cu varsta apropiata de perioada de pensionare, dar si unii angajati care au dat dovada de lipsa de profesionalism in exercitarea functiei. Pe de alta parte, Flutur a afirmat ca trebuie facute angajari la Agentia de Plati, care se va ocupa, din 2007, de gestionarea sumelor primite de la UE, dar si la Agentia Piscicola, institutie infiintata de curand. Flutur a precizat ca personalul Agentiei de Plati va fi marit pana in momentul aderarii cu circa 2.000 de angajati.
In prezent, numarul posturilor prevazute in organigrama Ministerului Agriculturii este de 402, la care se adauga cele de demnitari si personalul aferent cabinetelor acestora. Tot ieri, dar ceva mai tarziu, de la biroul de presa al MAPDR am aflat ca, de fapt, nu oficialii din ministere stabilesc cati functionari publici vor fi concediati. Printr-o alta circulara, Ionel Popescu a cerut celorlalti ministri o situatie cu numarul de posturi corespunzatoare functionarilor publici din ministere si din unitatile subordonate acestora.

Ministerul Justitiei a transmis ieri un refuz hotarat celor de la Finante in legatura cu cererea de disponibilizare a 4% din bugetarii angajati in Justitie. Ministerul considera ca astfel de masuri sunt imposibil de luat in conditiile in care la nivel national exista mii de posturi neocupate, iar activitatea intregului aparat judiciar este si asa extrem de dificila din cauza lipsei de personal. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a comunicat ieri ca, in contextul integrarii in Uniunea Europeana, o astfel de masura ar avea numai efecte negative. "Fata de situatia posturilor la nivelul datei de 31 decembrie 2004, orice eventuala reducere a numarului lor ar afecta in mod iremediabil procedura de ocupare a locurilor vacante din sistemul judiciar", se sustine in documentul transmis Ministerului Finantelor. Si ca raspunsul sa fie complet, Finantele sunt informate ca la data de 19 martie va avea loc un concurs pentru ocuparea a 370 de posturi de judecatori. Nici aparatul propriu al Ministerului Justitiei, deja redus prin pierderea unor atributii, nu mai poate fi supus unor disponibilizari, sustine ministerul. "In masura aplicarii acestor reduceri in plin proces de aderare, activitatea aparatului judiciar va fi afectata", se sustine la finalul documentului. (Miruna Pasa)

Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va proceda la o reducere a personalului cu 24 de posturi, ceea ce inseamna 3,6% din totalul de 667 de angajati (exclusiv demnitarii), potrivit purtatoarei de cuvant a MEC, Mirela Radu. Totalul nu-i include pe cei 110 atasati comerciali, a caror soarta era incerta, ei aflandu-se in reteaua diplomatica. Anterior, ministrul Codrut Seres a declarat ca forta de munca din minister "va fi improspatata cu oameni tineri, energici si competenti, care nu au fost invatati sa-si linguseasca sefii si care nu vizeaza posturi caldute". Declaratia a provocat satisfactia unor tineri functionari publici "satui de dinozauri", dupa expresia unuia dintre ei. Pana la ora inchiderii editiei inca nu se definitivase lista celor 24 de disponibilizati de la MEC si nici agentiile din subordinea ministerului sau din domeniile coordonate de minister nu-si comunicasera decizia. ( Adrian N. Ionescu)

Proiectul de ordonanta a Guvernului privind disponibilizarea a 4% din functionarii publici nu vizeaza si Ministerul Administratiei si Internelor. Purtatorul de cuvant al MAI, Marius Tache, ne-a declarat ca Internele nu numai ca nu vor face disponibilizari, ci, mai mult, se vor face angajari, avand in vedere ca in momentul de fata ministerul are un deficit de oameni in schema organizatorica. "Ministerului i s-a solicitat doar o parere cu privire la acest aspect al disponibilizarilor, neimpunandu-i-se nimic in acest sens", a precizat Tache.

Deficitul porneste si de la cererile numeroase de pensionare la nivelul unor institutii-cheie din subordinea ministerului condus de Vasile Blaga. In cursul acestei luni, vor avea loc concursuri pentru functiile de sefi la 15 inspectorate judetene de Politie, precum si pentru ocuparea functiei de adjunct al inspectorului general. Ce-i drept, examenele pe care le vor sustine candidatii se anunta a fi extrem de exigente. Vasile Blaga a adresat invitatia de a se prezenta la concurs doar politistilor care considera ca indeplinesc criteriile profesionale necesare. Saptamana aceasta, IGPR a demarat procedurile pentru organizarea de concursuri pentru posturile de sefi ai inspectoratelor Alba, Arad, Brasov, Braila, Constanta, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Neamt, Sibiu, Teleorman, Prahova, Hunedoara, Vrancea si Bacau. In paralel, o data cu trecerea la Politia de ordine publica a 1.700 de jandarmi, Inspectoratul National al Jandarmeriei va angaja, pe baza de contract, 2.000 de ofiteri profesionisti. (Ion Alexandru)

"Vom gasi formula optima in asa fel, incat functionarea ministerului sa nu fie perturbata, tinand cont de decizia Guvernului. Consideram foarte importanta decizia Guvernului", ne-au declarat reprezentantii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI). Numarul maxim de posturi in aceasta institutie este de 130, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului. Reprezentantii ministerului spun ca, in prezent, numarul de angajati al MCTI este mai mic de 70 de persoane. La data de 7 martie, MCTI anunta ca scoate la concurs 35 de posturi, pentru completarea organigramei. Conform comunicatului oficial, prima proba a concursului ar urma sa aiba loc la 5 aprilie. Pana la inchiderea editiei, MCTI nu anuntase nimic legat de contramandarea concursului pentru cele 35 de posturi. Organigrama MCTI a fost modificata ultima data la 4 noiembrie 2004, prin Hotararea nr. 1899 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 744/ 2003 privind organizarea si functionarea MCTI. Cu putin timp inainte de alegerile generale de la 28 noiembrie. (Cristian Ionita)

Zambetul prezidential a mai palit spre seara, cand Traian Basescu (foto) a iesit de la discutiile cu directorul general al Fondului Monetar International, Rodrigo Rato, pe care se pare ca nu a reusit sa-l induplece sa mai pasuiasca Romania in materie de deficit bugetar. Intentia presedintelui era de a obtine un deficit bugetar mai mare, de circa 0,7-1% si nu de 0,4%, cat ar dori Fondul. Desi a argumentat ca Romania are nevoie de investitii mai mari, in vederea aderarii la Uniunea Europeana, Basescu n-a obtinut nimic palpabil din partea FMI. A mai ramas de asteptat venirea la Bucuresti a reprezentantilor Fondului. Si niste zile mai calde si mai prietenoase si la Washington si la Bucuresti.
La randul sau, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care a participat la intalnire, a declarat ca partile nu au convenit inca asupra efectelor masurilor propuse de autoritatile romane, FMI fiind "mai pesimist" decat Guvernul de la Bucuresti. El si-a exprimat convingerea ca ambele parti vor ajunge la un compromis. "Avem categoric si noi temerile noastre si dansii temerile lor. Reforma fiscala care s-a facut in Romania este o reforma majora si aici apar multe incertitudini legate de modul in care va reactiona economia", a spus guvernatorul BNR. Isarescu a mentionat ca majorarea veniturilor colectate la buget in primele doua luni ale acestui an reprezinta un semn pozitiv, dar tendintele de consolidare a acestei evolutii vor putea fi observate peste o perioada de una sau doua luni. Una din preocuparile FMI se refera la supraincalzirea economiei, care ar putea determina cresterea deficitului extern pana la niveluri necontrolabile. (Marina Constantinoiu)

Cota unica a devenit marul discordiei dintre reprezentantii Fondului Monetar International si Guvernul roman. Deficitul creat prin introducerea cotei unice de 16% de impozitare a veniturilor si profitului ar putea chiar intrerupe acordul dintre Fondul Monetar International si Guvernul roman. "In cazul in care cele doua parti nu ajung la un compromis, este posibil ca acordul cu FMI sa nu mai fie continuat. Trebuie sa determinam FMI sa accepte un deficit bugetar de 0,7% sau chiar 1% din PIB, pentru a putea fi facute investitii, mai ales cele prin proiecte cu finantare din partea Uniunii Europene, care presupun si o contributie financiara autohtona", au declarat surse apropiate discutiilor.
Prin urmare, acordul cu FMI atarna de o singura conditie: reducerea deficitului bugetar, care s-a umflat nepermis in urma introducerii cotei unice. Golul adus de aceasta masura se ridica la 31.000-32.000 de miliarde de lei, conform estimarilor finantistilor. "Reducerea de impozit de la 25% la 16% pentru profitul firmelor si de la 18%-40% la 16% pentru veniturile persoanelor fizice vor determina scaderea veniturilor bugetului de stat cu 31.000-32.000 de miliarde de lei, din care 24.000 de miliarde de lei la impozitul pe venit", a declarat la inceputul anului Ionel Popescu, ministrul Finantelor Publice. Restul golului bugetar este dat de reducerea impozitului pe profitul companiilor cu noua puncte procentuale.
Reprezentantii Fondului Monetar International sunt ingrijorati de efectele introducerii cotei unice si au amanat semnarea unui acord cu Romania pana ce Guvernul nu va demonstra ca poate face din deficitul bugetar o ancora pentru inflatie. Temerile lor sunt legate de alunecarea pe o spirala inflationista si de liberalizarea contului de capital. (Daniela Ivan)