Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii. Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare.
Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii, pe principiul "daca modelul nu-i si la altii, ce ne trebuie noua?". Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare. |
Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii, pe principiul "daca modelul nu-i si la altii, ce ne trebuie noua?". Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare. Jurnalul National a demarat la inceputul acestui an o campanie menita a permite accesul publicului la toate documentele care au fost elaborate sau au apartinut regimului comunist. Pentru ca presa nu are drept de initiativa legislativa, proiectul de lege elaborat de JN a fost preluat si depus la Parlament la sfarsitul lunii martie de deputatii Lavinia Sandru si Cozmin Gusa. Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a avizat negativ insa acest proiect de lege, una din motivatiile oferite de executiv facand trimitere la faptul ca trecerea in subordinea Parlamentului a institutiei insarcinate cu detinerea arhivelor ar insemna "politizare excesiva". Explicatia oferita de guvern ridica o intrebare legitima: cum ramane cu celelalte institutii importante in stat care se afla tot in subordinea Parlamentului, singurul for democratic desemnat prin vot popular: CNSAS, SRI, SIE, CNA, BNR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului etc.? Si ele sunt "politizate excesiv"?
NECESAR
| ||
|
Jocul cu trecutul e profitabil
Jurnalul National: De ce este necesara aceasta modificare a Legii Arhivelor?
Lavinia Betea: Din campania Jurnalului National, pe tema arhivelor comunismului romanesc, au reiesit cateva aspecte generale de o anume gravitate. Coroborate cu manipularile "revolutiei romane" din 1989 si "democratia originala" care a urmat, ar conduce la concluzia normalizarii situatiei prin adoptarea unei legi care sa permita cercetatorului si cetateanului accesul la arhivele comunismului. Arhivele comunismului nu inseamna doar arhivele create la nivel national de fosta Securitate, singurele arhive aflate in ultimii ani in dezbatere publica pentru a caror punere in circuit a fost creata institutia CNSAS. Arhive ale comunismului sunt si cele produse de conducerea PCR - mai importante inca pentru istorici si cercetatori din socio-uman decat cele ale Securitatii, care era o institutie subordonata politicului - , de ministerele regimului comunist, precum si de structurile locale de nivel judetean, respectiv regional. Aceasta ar fi o "rezolvare" in mod clar democratic a trecutului comunist. Aceasta era ideea fundamentala promovata prin proiectul de lege propus de Jurnalul National si sustinut in Parlament de deputatii Lavinia Sandru si Cozmin Guse.
Ce anume din situatia actuala a arhivelor ar indreptati o asemenea masura radicala?
Faptul ca au disparut creatorii de fond ai respectivelor arhive, adica institutiile comuniste. Partidul si Securitatea si-au declarat public decesul in decembrie 1989. Faptul ca au fost sechestrate in afara oricarei legi de catre Armata, plimbate fara reglementari dintr-o parte intr-alta, ca s-au comis sustrageri si distrugeri care vor continua daca nu se adopta o legislatie unitara in privinta lor. Se risipeste apoi o mare cantitate de energie, resurse financiare si nu in ultimul rand se creeaza conflicte sterile din dezbateri a caror finalitate este impiedicata de accesul la dovezi.
Ar folosi aceasta noua lege pentru aplicarea, odata adoptata, a Legii Lustratiei?
Nici "condamnarea comunismului" in care s-a angajat presedintele Basescu, nici vreo alta decizie a politicului cu conotatii etice si morale nu pot avea credibilitate si consistenta in afara cunoasterii adevarului. Or, adevarul asupra trecutului nu poate fi stiut atata vreme cat zeci de kilometri de documente (am spus corect, "zeci de kilometri") din arhiva conducerii partidului nu sunt accesibile istoricului. Pe baza a ce condamni, cu ce probe emiti judecati de valoare?
Cum comentati raspunsul primit de la Guvern privind respingerea proiectului de lege?
Sub semnatura primului-ministru Tariceanu se afla o argumentatie care omite voit esentialul proiectului nostru de modificare a Legii Arhivelor - democratizarea informatiei, accesul la trecutul comunist. Prin urmare, "jocul cu trecutul" se dovedeste in continuare profitabil.