Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii. Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare.

Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii, pe principiul "daca modelul nu-i si la altii, ce ne trebuie noua?". Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare.

Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu nu este de acord cu scoaterea la lumina a arhivelor fostului PCR si ale Securitatii, pe principiul "daca modelul nu-i si la altii, ce ne trebuie noua?". Fara a putea insa cerceta arhivele comunismului, orice lege impotriva implicarii in politica a fostilor nomenclaturisti ramane fara aplicare.

Jurnalul National a demarat la inceputul acestui an o campanie menita a permite accesul publicului la toate documentele care au fost elaborate sau au apartinut regimului comunist. Pentru ca presa nu are drept de initiativa legislativa, proiectul de lege elaborat de JN a fost preluat si depus la Parlament la sfarsitul lunii martie de deputatii Lavinia Sandru si Cozmin Gusa. Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a avizat negativ insa acest proiect de lege, una din motivatiile oferite de executiv facand trimitere la faptul ca trecerea in subordinea Parlamentului a institutiei insarcinate cu detinerea arhivelor ar insemna "politizare excesiva". Explicatia oferita de guvern ridica o intrebare legitima: cum ramane cu celelalte institutii importante in stat care se afla tot in subordinea Parlamentului, singurul for democratic desemnat prin vot popular: CNSAS, SRI, SIE, CNA, BNR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului etc.? Si ele sunt "politizate excesiv"?

PREVEDERI. Conform proiectului, documentele emise de Comitetul Central al PCR, de CC al UTC, precum si de structurile centrale si teritoriale ale Securitatii statului pana in momentul desfiintarii acestora, cu exceptia celor prevazute a se preda CNSAS, vor fi predate Arhivelor Nationale pana la 31 decembrie 2006. Aceste documente vor fi puse in circuitul public pentru cercetare imediata, fara restrictia de timp de 30 de ani de la emitere. Restrictii de timp vor fi acceptate, diferentiat, pentru documentele referitoare la siguranta nationala, la politica externa, cele cu caracter fiscal, dosarele personale si cele privind viata privata a persoanei.

CONTROL PARLAMENTAR. Singura institutie menita a administra toate aceste arhive va avea un buget propriu prevazut in bugetul de stat, un nou sistem de conducere si va fi trecuta de sub conducerea Ministerului de Interne sub aceea a Parlamentului. Conform initiativei legislative, institutia Arhivele Nationale va fi condusa de un Consiliu stiintific numit de Parlament format din 11 membri, cu mandat de 5 ani. Presedintele Consiliului stiintific va fi directorul general al Arhivelor Nationale, iar pentru primirea calitatii de membru se cer studii superioare, inalta competenta profesionala, o buna reputatie si cel putin 15 ani vechime in activitati desfasurate in arhivistica, cercetare, documentare sau in alte domenii.

"HIBE". Aceasta modalitate de desemnare a membrilor Consiliului stiintific de catre Parlament nu este insa acceptata de Guvern, pe motiv ca astfel nu s-ar ajunge la "crestere calitativa a managementului Arhivelor Nationale, in prezent aceste posturi fiind ocupate pe baza de concurs organizat de MAI". In plus, mai spune Guvernul, alegerea membrilor Consiliului de catre Parlament ar duce la politizarea activitatii arhivistice. Or, in proiect se prevede clar ca membrii Consiliului vor fi desemnati avand in vedere "inalta competenta profesionala, buna reputatie si minimum 15 ani de experienta". O alta "critica" adusa de Executiv face referire la faptul ca termenul de 31 decembrie 2006, prevazut in proiect pentru preluarea de Arhivele Nationale a tuturor documentelor regimului comunist, este "unul nerealist". Motivul este insuficient pentru a motiva respingerea proiectului, aceasta "hiba" putand fi corectata simplu printr-un amendament care sa prevada prelungirea acestui termen.

EXISTA PROIECT. AL GUVERNULUI NASTASE! Finalul motivatiei guvernamentale puncteaza un alt aspect: "In prezent se afla in procedura parlamentara un proiect al Legii Arhivelor Nationale, initiat de Guvern in 2004. In plus, conform programului legislativ al Guvernului pentru 2006, Ministerul Culturii si Cultelor si MAI trebuie sa elaboreze pana in decembrie acest an un proiect de lege care sa vizeze constituirea, administrarea, protectia si folosirea in interes public a documentelor de arhiva, in concordanta cu teoria si practica arhivistica internationala".

Proiectul aflat in procedura parlamentara nu apartine insa cabinetului Tariceanu. Semnatura de pe document este a lui Adrian Nastase.

NECESAR

Deputatul Lavinia Sandru (foto), semnatar al proiectului de lege, spune ca este absolut necesar sa se permita accesul la toate documentele comunismului, caci numai asa se vor putea cunoaste responsabilii atrocitatilor comise atunci. "Responsabilii de atrocitatile comise in timpul regimului comunist nu sunt cei pe care ii verifica acum CNSAS. CNSAS are acces la arhivele fostei Securitati, ii verifica pe cei care au fost niste executanti, iar forta politica conducatoare in perioada comunista a fost PCR. Noi trebuie sa avem acces la arhivele PCR in primul rand pentru a vedea dosarele acestor nomenclaturisti. Ei sunt cei care au dat dispozitii inclusiv in ceea ce priveste actiunile de politie politica, si nu cei care au executat niste ordine si care probabil s-au ocupat in perioada respectiva de siguranta nationala.", spune Sandru. In cazul in care o lege a accesului la arhive nu va exista, orice lege antinomenclatura sau a lustratiei nu va putea fi aplicata.

Jocul cu trecutul e profitabil

Psihosociologul Lavinia Betea (foto), coordonatorul campaniei initiata de JN pentru scoaterea la lumina a arhivelor regimului comunist, spune ca accesul neingradit al publicului la aceste dosare ar putea fi o "rezolvare" democratica a trecutului comunist.