Guvernul României acoperă hoţia de la Krivoi Rog

PROSTIE SAU COMPLICITATE? ● Executivul finanţează furturile din Ucraina
Ministerul Economiei şi Finanţelor, întregul Guvern al României, la fel ca şi conducătorii de la Arcom, Arcif şi Uzinexport, închid ochii în faţa furturilor sistematice, de milioane de dolari, care au loc în ultimii ani la Krivoi Rog. În acest timp, paznicii corecţi de acolo, care încearcă să stopeze furturile, sunt ameninţaţi de şefii lor că-i vor da pe mîna rakeţilor ucraineni. România riscă să piardă aproape un miliard de dolari, cît a investit deja în această afacere ratată.

PROSTIE SAU COMPLICITATE? ● Executivul finanţează furturile din Ucraina
Ministerul Economiei şi Finanţelor, întregul Guvern al României, la fel ca şi conducătorii de la Arcom, Arcif şi Uzinexport, închid ochii în faţa furturilor sistematice, de milioane de dolari, care au loc în ultimii ani la Krivoi Rog. În acest timp, paznicii corecţi de acolo, care încearcă să stopeze furturile, sunt ameninţaţi de şefii lor că-i vor da pe mîna rakeţilor ucraineni. România riscă să piardă aproape un miliard de dolari, cît a investit deja în această afacere ratată.

În urma articolului "Jaful mileniului la Krivoi Rog", publicat recent, am primit la redacţie un comunicat de la Ministerul Economiei şi Finanţelor din care reiese că pe membrii Executivului îi doare-n cot de jaful inimaginabil care are loc la Combinatul pentru îmbunătăţirea minereurilor feroase de la Dolinska, din Ucraina (de fapt, în această localitate se află combinatul, atît cît a fost el construit; la Krivoi Rog s-a făcut proiectul acestei megainvestiţii, de aici şi denumirea combinatului, care s-a încetăţenit şi pe care o vom folosi şi noi în continuare-n.r.).

În legătură cu furturile comise de şefii filialelor Arcom, Uzinexport şi Arcif de la combinatul din Krivoi Rog, în comunicatul MEF nu se suflă nici măcar o vorbă. Cât despre vreun control făcut de reprezentanţii Guvernului la faţa locului, pentru a vedea ce se întâmplă cu utilajele, instalaţiile şi materialele de construcţii, în valoare de sute de milioane de dolari, nici atît. Din contră, referitor la o intrebare a noastră legată de concluziile unui control "complex" mai vechi, la care a participat şi un reprezentant al Guvernului, MEF precizează: "Referitor la controlul derulat la combinatul minier Krivoi Rog, despre care menţionaţi în solicitarea dumneavoastră, precizăm că, conform (sîc!) informaţiilor furnizate Biroului de presă de către departamentul de specialitate din cadrul MEF, nici o persoană din cadrul departamentului menţionat nu a participat la aceasta".

Păi, de ce să participe? De ce să vadă Guvernul ce se întâmplă cu cea mai mare investiţie la care a participat România vreodată? De ce să verifice cum se cheltuiesc milioanele de dolari pe care şi azi Guvernul le alocă celor de la Krivoi Rog, deşi întreg personalul aflat acolo aparţine unor firme private, ai căror patroni nu fac altceva decît să "patroneze" cu grijă jaful??

Unul dintre angajaţii Arcom de la Krivoi Rog, care ne-a rugat să-i păstrăm, deocamdată, anonimatul ("ăştia pun rakeţii pe mine şi pe familia mea dom’le"), ne-a furnizat o informaţie extrem de interesantă. Astfel, acesta susţine că sute de tiruri încărcate cu materiale de construcţii de la Krivoi Rog au fost trimise în România. "Am aflat ulterior că materialele erau preluate la graniţă şi duse prin diferite locuri din ţară, unde erau folosite la construcţia vilelor unor mahări" – ne-a declarat sursa citată. Dacă unii dintre aceşti "mahări" s-au aflat sau se află în Guvernul României, în Parlament, în fruntea unor partide etc, atunci se explică de ce autorităţilor de la Bucureşti "li se rupe-n paişpe" de pagubele de aproape un miliard de dolari pe care România le va suferi în urma acestui jaf de proporţii uriaşe.


ŞEFII, SALARII MARI, CEILALŢI, DE MIZERIE. Pe lîngă sumele frumoase pe care şi le însuşesc în urma jafului sistematic pe care-l practică, şefii de la Krivoi Rog – fie ei de la Arcom, Arcif sau Uzinexport – sunt retribuiţi regeşte de guvernul român, pe statul de plată. De exemplu, directorul general de la Arcom, Nicolae Ghirţoi primeşte lunar 1.300 de dolari diurnă şi 2.800 de lei salariu, iar directorul economic Vasile Roman are 1.200 de dolari diurnă şi 4.000 de lei salariu. Ceilalţi angajaţi, în schimb, de ani de zile sunt plătiţi cu sume de mizerie. De exemplu, paznicii cu o diurnă de 300 de dolari pe lună şi salariul minim pe economie, adică 500 de lei.

Pe de altă parte, oamenii nu sunt plătiţi pentru orele suplimentare pe care le fac – ore de noapte, zilele nelucrătoare de sîmbătă şi duminică, zilele de sărbătoare etc. Practic, ei sunt pontaţi în fals cîte 8 ore pe zi, doar de luni pînă vineri, deşi lucrează şi noaptea, inclusiv sîmbăta şi duminica, cumulînd cîte 240 de ore pe lună. Nici măcar sporul de vechime nu li se plăteşte, deşi acesta este prevăzut în mod expres în contractul colectiv de muncă.

Recent, conducerea Arcom, după multe insistenţe ale angajaţilor de la Krivoi Rog, a operat o majorare a salariului în lei, de la 500 la 1.000 de lei. Dar nici această sumă nu acoperă sporurile legale – de noapte, de vechime etc. – care li se cuvin salariaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare.


PUMNU-N GURĂ. Orice încercare a unor angajaţi de la Arcom de a sesiza conducerea societăţii de la Bucureşti despre ilegalităţile comise la Krivoi Rog se sancţionează aspru de directorul general Mihai Oprea. De exemplu, recent, Oprea a refuzat să-i prelungească contractul unui angajat – Păun Milu, pentru că acesta a cerut pur şi simplu să i se plătească sporurile care i se cuvin legal – de vechime, de noapte etc. "Nu am făcut altceva decît să-mi cer drepturile care mi se cuvin legal. Am 57 de ani şi neacordarea acestor sporuri, încadrarea cu salariul minim pe economie atîţia ani îmi afectează pensia, care va fi una de mizerie. În loc să aplice legea, să-mi acorde drepturile care mi se cuvin, domnul Oprea l-a sunat pe şeful meu şi i-a zis să-mi desfacă contractul de muncă" – ne-a declarat dl Păun Milu.

Pentru că la conducerea societăţii nu au găsit înţelegere, oamenii s-au adresat autorităţilor, inclusiv Poliţiei, Parchetului şi Departamentului Naţional Anticorupţie.


TARTORII HOŢILOR. Nici Conducerea de la celelalte societăţi nu reacţionează mai bine. Unul dintre angajaţii de la Uzinexport ne-a declarat: "Am transmis un fax la Bucureşti, în care am explicat amănunţit jaful comis aici la Krivoi Rog. De exemplu, arătam că Şuşnea Costică – directorul filialei şi Mincu Ilie – contabilul şef sunt tartorii jafului, ajutaţi de "locotenenţii" lor, care au falsificat procesele verbale de predare la montaj către Arcom, au falsificat semnăturile de primire şi au antedatat procesele verbale pe 1992-1997, cînd încă mai erau brigăzile asociate ale ARCOM în şantier. Dar nu s-a luat nici o măsură. Dimpotrivă, au fost ameninţaţi cei care sesizau furturile, paznicii care voiau să controleze maşinile care ieşeau din şantier etc".

Incompetenţă – numele tău e Varujan Vosganian

În legătură cu viitorul acestei controversate investiţii, cu şansele României de a-şi mai recupera vreodată sumele imense pe care le-a alocat pînă în prezent – circa un miliard de dolari – răspunsul ministrului Economiei Varujan Vosganian (foto) este uluitor. El dă de înţeles că guvernul mai speră că investiţia va fi finalizată şi că România îşi va recupera sumele investite: "În anul 1998, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate din cauza lipsei surselor de finanţare, în primul rînd din partea Ucrainei. Prin Convenţia din 1986 se prevedea începerea rambursării creditului prin livrări de pelete după punerea în funcţiune a Combinatului. Prin Protocolul interguvernamental romano-ucrainean de la 5 mai 1994, partea ucraineană s-a angajat să livreze în avans, în anii 1994-1996, cantitatea de 7,5 milioane tone pelete. Din această cantitate s-au livrat în România doar 159 mii tone" – precizează comunicatul MEF. Legat de "soluţiile" pe care guvernul le preconizează, comunicatul spune: "În anul 2006, partea ucraineană decide constituirea unei societăţi pe acţiuni, care să evalueze starea fizică şi valoarea de piaţă a părţilor componente ale combinatului CIM Krivoi Rog. În această societate, participarea statului ucrainean urma să nu fie mai mică de 50% +1. Guvernul român a fost informat de aceste demersuri şi a solicitat includerea unor specialişti români în grupul de experţi care ar urma să participe la această evaluare. Pînă în prezent nu s-a primit nici o reacţie de la partenerii ucraineni". Fără comentarii.
În fine, MEF mai precizează: "Problematica Krivoi Rog a constituit unul dintre subiectele Comisiei Mixte Prezidenţiale româno-ucrainene, care a avut loc anul trecut la Bucureşti. Cu această ocazie s-a convenit necesitatea continuării negocierilor pentru soluţionarea problemelor referitoare la construirea Combinatului de la Krivoi Rog. De asemenea, s-a decis crearea unui Grup Comun de lucru care să analizeze stadiul actual şi posibilităţile de soluţionare a problemelor(...). Rezultatele analizei urmează să fie prezentate Comisiei Mixte Prezidenţiale romano-ucrainene".
Aşadar, demersuri formale, fără nici un rezultat. Furtul secolului continuă cu binecuvîntarea Guvernului!