"Hai cu noi, ca este Revolutie in oras!"

Ziua de 14 decembrie 1989. Desi exista cateva marturii care vorbesc despre formarea primului grup de manifestanti inca din seara de 14 decembrie, probabil ca este vorba de o confuzie, cei in cauza neobservand de la distanta altceva decat prezenta catorva enoriasi care frecventau locul in mod curent..

TIMISOARA LIBERA. Orasul de pe Bega era la curent cu schimbarile de ultim moment din blocul socialist

De cele mai multe ori este vorba de o confuzie de data. Pentru data de 14 decembrie avem o prima marturie, cea a lui Constantin Jinga, care afirma ca, in jurul orei 16:00, a fost abordat de o colega sub pretextul ca "e Revolutie in oras" si ca in fata Bisericii Reformate este lume adunata. Aceasta marturie are toate valentele ciudateniei. Nu poate fi o eroare de datare, deoarece in marturia sa Constantin Jinga da un reper precis, inconfundabil: face precizarea ca era joi, 14 decembrie, si avea cursuri de la ora 16:00. In aceste conditii, nu se intelege pe ce se intemeia afirmatia colegei ca "este Revolutie in oras", in ziua de 14 decembrie (!), cand era liniste, nici macar enoriasii nu erau adunati, iar "Revolutie" va fi din 16 decembrie. Este posibil ca Jinga Constantin sa fi avut de-a face cu o persoana care stia mult mai multe decat el, decat fortele de ordine si decat Tökes insusi.

AGENTUL. De altfel, in lista marturiilor stranse de Marius Mioc si de Titus Suciu se afla mai multe cazuri de persoane care anunta direct sau - ca si la Iasi - telefonic existenta unei manifestatii in Piata Maria. Printre ele sunt anunturi anterioare declansarii manifestatiei propriu-zise din locul precis Piata Maria, insa nu este exclus ca numele acelui loc sa fi fost folosit ca punct de reper, din obisnuinta, asa cum si bucurestenii spun Piata Romana, chiar daca e vorba de strazi adiacente. Tot in ziua de 14 decembrie, un cetatean roman de nationalitate maghiara - identificat de autor cu numele Varga (Lajos) Ladislau - , aflat sub supravegherea UM 0110 (contrainformatii tari socialiste), este semnalat Securitatii Timisoara ca devenit dintr-o data activ, comunicand direct si neacoperit diplomatului-ofiter cu care avea legatura la Ambasada Ungariei din Bucuresti. "Mesajul se referea la derularea evenimentelor din "jurul lui Tökes Laszlo", dar in acelasi timp obiectivul se simtea in pericol si solicita o intalnire cu diplomatul-ofiter." Mesajul inregistrat pe caseta a fost descifrat de Securitate in 15 decembrie, astfel ca au stiut cine este cu precizie. Cunoscut ca agent din anturajul lui Tökes, lui Varga Ladislau i se inscenase cu putin timp in urma o perchezitie cu subiect valutar. Probabil ca, retinut si cercetat, Varga simte ca a fost descoperit si, speriat de consecinte, face eroarea sa-si caute legatura pe linie de spionaj, dezvaluind astfel si una dintre legaturile lui Tökes cu spionajul maghiar.

COLINDUL. Este de asemenea posibil ca unii enoriasi sa fi venit la casa parohiala, nestiind sau neintelegand prea bine care erau procedurile juridice de evacuare, astfel incat sa fi incercat sa se intereseze sau chiar sa se plaseze acolo din timp. Pentru aceeasi zi insa exista o marturie extrem de interesanta, mai ales pentru ca vine de la un revolutionar, si nu din partea autoritatilor. Simion Popescu, muncitor la IJTL Timisoara, ii va relata lui Miodrag Milin urmatoarea scena, petrecuta in seara de joi, 14 decembrie: "La iesirea din bloc, pe la ora 22:00, intorcandu-se spre casa, pe mijlocul strazii Negoi a observat trei cetateni; veneau dinspre tramvai, cantand romaneste si ungureste. Unul canta "O ce veste minunata". Ajungand in dreptul lor, i-au spus raspicat: "Domnule, dumneata nu colinzi cu noi?". Le-a raspuns: "Inca nu e timpul de colindat". S-au oprit din drum si au venit catre el, spre trotuar. L-au mai intrebat "D-ta cand o sa colinzi?". Le-a raspuns: "La noi se colinda de Craciun". Unul l-a intrebat din nou: "Unde la voi?". I-a zis (fiind clujean): "La noi, la Cluj". Atunci un altul l-a mai intrebat: "Tud magyarul?". I-a zis: "Stiu, dar nu prea bine!". Cineva dintre ei a venit atunci cu remarca: "Lasa-l, mai, ca asta-i de-al lui Ceausescu!". Omul nostru a ras, ca sa calmeze spiritele. Intrand, totusi, in vorba, i-a intrebat de unde sunt de bastina? Aceia i-ar fi zis ca-s din partea Simleului Silvaniei. Apoi, de unde vin asa de veseli, la acea ora? I-au raspuns: "De maine, si cat de repede, vom vedea un lucru mare, de ce sunt in stare ardelenii! (?) Daca esti de aici de atat timp, chiar nu stii nimic?". Raspunsul a fost: "stiu foarte multe, dar nu stiu ce stiti dumneavoastra!". (Aveau si sticle in mana si erau cam amenintatori). Unul a rostit, pana la urma: "Hai, ma, sa mergem, nu vezi ca asta-i strain, iar noi avem treburile noastre". Faptul l-a facut curios. Ce naiba o fi? Le-a cerut: "Spuneti-mi totusi despre ce este vorba?". Au raspuns: "Du-te maine-seara la Maria si ai sa vezi!""

GEAMUL SPART. Scena este mai valoroasa astazi decat in 1990, pentru ca astazi stim ca numerosi indivizi din grupurile de diversionisti si incitatori proveneau din alte localitati decat Timisoara, ca fusesera pregatiti pentru a produce incidentele si ca actionau pe baza unui plan. Asa cum se prezinta marturia, Simion Popescu surprinsese cu o seara inainte un mic grup pregatit sa actioneze in oras, impreuna cu alte astfel de grupuri, pentru a produce dezordinile cunoscute. Filajul consemna in perioada 11-15 decembrie prezenta unui numar relativ mic de enoriasi, care veneau si plecau interesandu-se de situatia pastorului, intrarea in imobilul unde Tökes locuia ilegal fiind in permanenta supravegheata de cel putin doi adepti. In acest context, se produce un fapt aparent minor, ba chiar ridicol: cineva, o persoana necunoscuta, sparge geamul apartamentului cu o piatra. Tökes va protesta, afirmand ca Securitatea i-a spart geamul ca sa i se faca frig in casa, insa enoriasii prezenti la intrare nu denunta pe nimeni, declara autoritatilor ca n-au vazut nimic. Fara ca Tökes si grupul lui sa stie, Securitatea primeste ordin sa cerceteze cine i-a spart geamul. Ofiterii ajung la concluzia ca a fost o inscenare, dar atat Tökes, cat si grupul lui de adepti anunta in continuare zgomotos ca "a fost atacat de Securitate". In fata acestei atitudini, generate de spargerea unui geam, Securitatea Timis hotaraste sa nu-si mai piarda timpul cu toate fleacurile.

CONSULATUL. Iata insa ca peste numai o zi, in presa budapestana apare stirea ca Tökes a fost atacat in casa lui de catre Securitate, fapt care pune Securitatea Timis din nou in actiune, cu scopul de a depista sursa. In felul acesta, pornind de la un fapt banal, Securitatea descopera unul dintre traseele activitatilor de agentura din Timisoara: "Pentru a crea senzatia ca intr-adevar este in pericol Tökes Laszlo, agentii sub acoperire de la consulatul iugoslav au transmis la un moment dat ca a fost atacata de Securitate locuinta pastorului. Televiziunea iugoslava nu a dat nimic, dar informatia a aparut imediat la Radioteleviziunea din Budapesta. Era clar pe ce canal actionau spionii de la Consulatul Iugoslaviei". Centrul de spionaj de la Consulatul Iugoslaviei - precizarea este absolut necesara - nu actiona ca atare in folosul serviciilor de informatii iugoslave, ci in interiorul unei retele de spionaj maghiare, lucrand pentru Ungaria. Acest fapt este confirmat oficial de SRI.

ENORIASII. In dimineata zilei de 15 decembrie, in jurul orei 08:00 - se pare ca este ora la care si-au dat intalnire enoriasii - in apropierea imobilului apar fidelii pastorului, in majoritate oameni in varsta si femei. Acestia insa, observand prezenta militianului de paza, nu au curajul sa se apropie si, dupa cum explica foarte bine Gazda Arpad, "se plimbau prin zona, intrau in farmacie, ieseau, intrau in alimentara, ieseau". In marturia lui Sandu Hanus exista mai multe contradictii si informatii aproximative, generate de faptul ca nu a fost martor direct decat din seara zilei de 15 decembrie. Totusi el afirma ca a vazut 40-50 de insi stransi in fata casei lui Tökes inca de la ora 06:30 dimineata. Nimeni nu confirma aceasta informatie, si ea are toate trasaturile unei confuzii. Chiar si martorul Gazda Arpad da de inteles ca a ajuns la imobilul lui Tökes dupa-amiaza. Pana la acest moment el povesteste din auzite, insa probabil de la martori oculari. Acestia i-au relatat ca Militia nu dadea voie nimanui sa se apropie si, in consecinta, enoriasii nu s-au putut aduna in fata imobilului. In acest moment intervin in derularea neasteptat de calma a evenimentelor doi factori: 1. Enoriasii nu inteleg un fapt, sunt derutati de realitatea imediata ca hotararea judecatoreasca de evacuare nu se aplica, ca la casa lui Tökes, desi acolo exista un militian, nu vine ordinul de evacuare, nu apare executorul judecatoresc; masura pare a fi amanata, fapt ce permite pierderea diminetii. In realitate, nimeni nu avea de gand sa trimita acolo executorul judecatoresc. 2. Pe directia Bulevardului 6 Martie se prezinta secretarul II al Ambasadei SUA, Denis Curry, insotit de o corespondenta de presa de la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti.

SCUT VIU. "Guvernul din balconul Operei" protejat de mii de timisoreni

DIPLOMATII. Cei doi fusesera preluati de organele de filaj ale judetului Timis inca de dimineata si se cunostea cu ce scop au venit acolo. S-au plimbat prin oras, pentru a da senzatia ca sunt turisti interesati de cladirile vechi ale Timisoarei, apoi au trecut de mai multe ori prin dreptul imobilului din Timotei Cipariu. Linistea din fata casei i-a contrariat, crezand ca pastorul a fost deja evacuat. La un moment dat au incercat sa intre in cladire, dar militianul de la intrare i-a legitimat, astfel ca au renuntat. Dupa-amiaza au facut rost de o masina si au revenit intr-un moment in care incepusera sa se adune cativa enoriasi. Cei doi agenti occidentali "au stationat cat sa-l poata vedea pe Tökes, apoi s-au retras si au mers pe cai ocolite, pentru a scapa de noi, la telefoane". In realitate, au fost goniti. In momentul in care masina acestora ajunge in dreptul podului peste Bega, filajul il anunta pe Radu Tinu. Acesta da ordin militianului de la imobilul lui Tökes sa iasa din dispozitiv, sa se deplaseze dupa colt si sa opreasca circulatia autovehiculelor in Piata Maria. Agentul va legitima cativa trecatori si va directiona circulatia pana la aparitia celor doi straini. Ei au incercat sa patrunda pe Strada Timotei Cipariu, dar au fost opriti de militian, acesta informandu-i ca accesul este oprit pentru ca in zona se efectueaza cercetari asupra unui accident. "Intrucat D(enis) C(urry) si insotitoarea sa nu voiau sa renunte - relateaza maiorul Radu Tinu - , am intervenit eu, direct, dandu-i de inteles ca nu are ce cauta in zona". Tinu s-a prezentat mai intai ca un cetatean oarecare de pe strada, enervat de situatie: "Nu vezi, dom’le, ca nu ne da voie militianul?". Relatarea maiorului Tinu continua de aici: "Cu toate acestea, cei doi nu renunta, ocolesc doua-trei strazi si revin din cu totul alta directie. Filajul, care-i preluase de la aeroport, mi-a raportat si, contrar uzantelor, le-am iesit in fata, dandu-le de inteles ca nu au nici o sansa sa ajunga in Str. Timotei Cipariu". Radu Tinu le-a batut obrazul, le-a facut semn sa treaca Bega si le-a strigat in zeflemea: "Dincolo de Potomac!". "Dupa circa 40 de minute, de la un telefon public, D.C. raporta la Ambasada: "L-am vazut, totul este in regula, lucrurile se desfasoara normal.""

TELEFONUL. Conform Comisiei senatoriale, mesajul transmis la Ambasada SUA ar fi fost: "Actiunea continua", ceea ce nu este acelasi lucru. In versiunea ofiterului de Securitate, textul este dezincriminant pentru agentul CIA. "Lucrurile se desfasoara normal" - anunta el. Nu se desfasura nimic altceva decat ca Tökes statea in casa, era bine-mersi, iar comisia de evacuare lipsea. Pe mesajul "actiunea continua" lucrurile stau cu totul altfel, fiindca, in absenta unor evenimente in fata imobilului, "actiunea" nu putea fi decat cea de folosire a momentului evacuarii pentru declansarea unor incidente. Persoana cea mai aproape de adevar este insa Niculae Mavru, fostul sef al serviciului de filaj-investigatii al Securitatii judetului Timis, care a urmarit indeaproape desfasurarea intregului incident. El va reproduce convorbirea telefonica a secretarului II al Ambasadei americane in forma inregistrata pe banda: "Am fost, l-am vazut, totul decurge conform planului". Reconstituirea facuta de autor la fata locului arata ca a fost oprit la aproximativ 100 m distanta de imobilul in care locuia ilegal Tökes si ca a fost nevoit sa se intoarca pe o strada paralela si mai indepartata de Timotei Cipariu. De altfel, incercarea lui de a ocoli si reveni pe alt traseu dovedeste ca nu-si indeplinise misiunea. Probabil ca finalizarea misiunii viza un contact informativ cu Tökes, nu numai unul vizual.

DIALOGUL. De exemplu, Gazda Arpad afirma ca, la un moment dat, a iesit Laslo Tökes la usa: "Cei doi militieni stateau la usa, in fata lor era Denis Curry, in spatele lor Laszlo Tökes, si au discutat asa in engleza, in prezenta militienilor". Scena a creat oarecare confuzie, deoarece marturiile sefului filajului si ale adjunctului sefului Securitatii Timis se contrazic, insa este vorba de doua secvente distincte, petrecute la ore diferite: dimineata Curry l-a vazut pe Tökes, iar dupa-amiaza, cand a vrut sa-si continuie misiunea, a fost impiedicat de Radu Tinu. Scena este insa foarte importanta dintr-un cu totul alt motiv: in absenta militianului, in fata casei lui Tökes se strang patru enoriasi in varsta, doi barbati si doua femei, care profita de acel incident pentru a se putea apropia. Maiorul Tinu mai ia decizia de a retrage definitiv militianul din fata intrarii imobilului. Dupa acest moment, in relatarea martorului Gazda Arpad apare un detaliu care este confirmat chiar de Laszlo Tökes. Gazda Arpad afirma: "... militia a fost retrasa din poarta - ca urmare a vizitei diplomatului american". Iar Tökes povesteste: "... in mod surprinzator, au disparut securistii. E exact cum va spun. In 15 (decembrie, n.a.) au disparut si militarii si securistii care pazisera atatea zile usa casei mele". Si in continuare, Tökes face o apreciere fundamentala: "Atunci am fost aprovizionat cu de toate, nu se mai temea nimeni, nu avea de cine (...)". Ora aproximativa la care s-a produs contactul vizual cu Denis Curry a fost 11:15.

OAMENII DE LA PARTID. Conform Comisiei senatoriale, in dupa-amiaza aceea la fata locului a sosit primul secretar Radu Balan "pentru a vedea cu propriii ochi ce se intampla acolo. In jurul orei 16:00 numarul persoanelor ce stationau in zona trecea peste 100". Mai multe marturii arata ca primul secretar al judetului Timis i-a agresat verbal, i-a injurat pe cetatenii adunati acolo si i-a amenintat cu interventia fortelor de ordine. Radu Balan nu a confirmat aceasta atitudine, in schimb a mentionat cu ocazia cercetarii penale interventia sa din ziua aceea: "In data de 15 decembrie 1989, la ora 16:00, secretarul cu probleme de propaganda, Bolog Vasile, mi-a comunicat ca din datele ce le poseda, in fata locuintei pastorului Laszlo Tökes sunt adunate 70-100 de persoane, care nu se manifestau sub nici o forma". Vasile Bolog va explica situatia in cursul procesului: "In seara de 15 decembrie 1989, in jurul orei 19:00, ajungand acasa, de la membrii familiei mele, am aflat ca in Piata Maria, in dreptul locuintei pastorului Laszlo Tökes, erau adunati vreo 200 de cetateni. L-am sunat pe Radu Balan, care mi-a cerut sa ma deplasez personal in acel loc si sa-l informez cu ce s-a intamplat. Asa am facut, acolo gasind vreo 200 de persoane cu lumanari aprinse, care erau pasnice si care, am inteles, se opuneau unei eventuale evacuari a pastorului. Informandu-l pe Radu Balan, acesta l-a trimis pe primarul Mot, care a dat asigurari ca pastorul nu va fi evacuat. In consecinta, oamenii s-au retras". In privinta acestui moment, la Muzeul Revolutiei din Timisoara exista o fotografie care ii prezinta pe Mot si pe Tökes impreuna la fereastra. In continuare, Radu Balan a aratat ca "in seara aceleiasi zile m-am deplasat si eu in Piata Maria, unde isi avea acel pastor locuinta si am constatat ca persoanele adunate acolo erau pasnice. In scopul prevenirii unei situatii explozive si cu aprobarea mea, primarul municipiului, Mot Petru, i-a dat in scris pastorului asigurarea ca nu va fi evacuat. Drept urmare, la miezul noptii, acele persoane care stateau in Piata Maria s-au retras la casele lor, fara cel mai mic incident. Precizez ca anterior, la ora 22:30 din aceeasi seara de 15 decembrie 1989, l-am pus in tema cu situatia creata in Piata Maria pe Bobu Emil. Acesta mi-a indicat sa iau masuri ca oamenii sa plece acasa, fara sa le concretizeze".

Fragment din volumul "Istoria loviturilor de stat in Romania - o tragedie romaneasca" de Alex Mihai Stoenescu, Editura RAO - 2004.

Nu ratati!

In numerele viitoare puteti citi o alta analiza a lui Alex Mihai Stoenescu despre evenimentele din decembrie 1989.