Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autor al unei opere monumentale, Parintele Dumitru Staniloae era un om de o modestie impresionanta. Este considerat unul dintre cei mai mari teologi ai veacului trecut, insa nu concepea teologia altfel decat ca pe o intalnire vie a oamenilor obisnuiti cu Dumnezeu cel viu.
Parintele Staniloae "n-avea nimic dintr-un idol mediatic, nimic spectaculos, regizat. Totul - firesc", ne spune Dan Ciachir, scriitorul si publicistul pe care l-am rugat sa ne fie calauza in aceasta evocare. Tot ce se poate povesti despre marele preot ganditor vorbeste de smerenia autentica a unui om a carui blandete, discretie si naturalete impun un respect coplesitor, chiar si celor care nu mai pot decat sa asculte marturii.
Invatatura despre respect
Ne-am intrebat calauza care este primul lucru pe care si-l aminteste despre Parinte? "Bucuria modesta cu care a primit un dar." Era pe vremea marilor geruri din anii ‘80, cand in case abia daca erau cateva grade Celsius. Episcopul Emilian i-a trimis de la Alba-Iulia un calorifer electric, iar Parintele Staniloae a spus: "Uite draga, am si eu caldura". "Sau felul in care iti multumea", continua Dan Ciachir. "In aceeasi perioada am strecurat intr-unul dintre articolele mele o referire la opera sa si nu a intarziat sa ma sune si sa-mi multumeasca respectuos. De altfel, cel mai important lucru pe care l-am invatat de la Parintele Staniloae este ca Dumnezeu este persoana, cum si omul este persoana."
Respectul Parintelui pentru oameni isi avea izvorul in credinta. O scrisoare primita de interlocutorul nostru de la dansul incepe astfel: "Iubite Domnule Dan, Multumesc din toata inima pentru bunele cuvinte trimise...".
Responsabilitatea fata de ceilalti
Citește pe Antena3.ro
Respectul, caldura si delicatetea cu care isi trata semenii erau adeseori dublate de un umor fin, cum se poate banui ca s-a intamplat si in scena relatata mai sus. Dan Ciachir mai povesteste ca, atunci cand Parintele Dumitru Staniloae a fost ales membru "plin" al Academiei Romane, multumindu-i pentru felicitari, i-a raspuns cu umor nuantat cu rafinata autoironie: "Era si timpul". Anterior, la 85 de ani, fusese ales membru corespondent, dupa ce deja mai multe universitati europene se mandreau sa le fie Doctor Honoris Causa.
Care sunt cele mai importante trasaturi ale omului Dumitru Staniloae? Calauza noastra marturiseste: "Profunzimea taranului roman ardelean din zona Brasovului, de acolo de unde s-a produs acea fericita sinteza a spiritului romanesc. Parintele Staniloae nutrea un sentiment puternic de responsabilitate sobra fata de poporul roman. Apoi, era impresionanta puterea sa de munca, nezdruncinata nici de vremurile vrajmase, o putere care vadea chemarea. Nu in ultimul rand, era el insusi un imn adus familiei, cu toate ca in multe privinte era un monah, datorita nenumaratelor zile petrecute in manastiri".
Cei care ii calcau pragul erau uimiti de simplitatea casei sale. Camera in care lucra era cat o chilie. Ceea ce nu-l impiedica sa marturiseasca despre frumusetea lumii vazute, care este un dar al lui Dumnezeu. "Sa-ti placa un pom incarcat de mere - spunea uneori, dar sa nu doresti sa le mananci pe toate." Parintele iubea lumea daruita de Dumnezeu cu un optimism eminamente crestin.
Era si un mare iubitor de poezie, insasi opera sa fiind patrunsa de un lirism autentic. Episcopul Kallistos Ware scrie ca "Parintele Dumitru este un adevarat mester in folosirea cuvintelor, atat un poet, cat si un teolog", care crede ca dogmele nu sunt principii abstracte, ci "unitatea vie cu Hristos".
In ultima inregistrare radio, vocea Parintelui a inceput asa: "Acum, la varsta la care onorurile lumesti nu mai bucura sau intereseaza ...". Varsta Parintelui Dumitru Staniloae are acum masura eternitatii. ADRIAN N. IONESCU
Ultima rugaciune
Intreaga viata a omului Dumitru Staniloae a fost o continua aspiratie catre "unitatea vie cu Hristos", pana in ultima clipa petrecuta aici, jos:
"...Sa iesim de aici... Scoate-ne de aici, Doamne, nu mai vrem sa ramanem aici... Doamne, scoate-ne de aici...Vorbim despre Tine, Doamne... Vorbim pentru Tine, Doamne... Plini de har si de adevar ne sculam din somn, nu mai suntem in somn...
Maica Domnului, sa iesim de aici... Hai sa ne sculam... Maica Domnului, nu mai vrem sa ramanem aici... Nu mai vrem sa ramanem in somn... Pana cand sa ramanem?... Nu mai vrem sa ramanem aici... Plini de har si de adevar... Vai, vai, vai... Vrem sa ne sculam... Plini de har... Avem si noi haine... Avem haine... Doamne... Plini de har si de adevar... Plini de har si de vointa de a vorbi si de cuvantul adevarului...
Vorbim despre Tine, Doamne... Cu vointa... Plini de har si de adevar... Hai... Hai... Hai!... Plini de har si de adevar... Hai... hai... hai... Hai sa ne trezim ... Hai sa ne sculam... Hai sa vorbim... Haide, Doamne... Hai... Hai... Hai... Hai sa vorbim... " Fragment din volumul "Lumina faptei din lumina cuvantului - impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae", reprodus gratie permisiunii doamnei Lidia Staniloae, fiica Parintelui.
CV
Dumitru Staniloae
Se naste la 16 noiembrie 1903 in satul Vladeni, judetul Brasov.
1922 - se inscrie la Facultatea de Teologie din Cernauti, unde, in 1928, sustine teza de doctorat.
1929 - profesor la Academia Teologica din Sibiu; rector intre 1935 si 1946.
1930 - se casatoreste cu Maria Mihu. Au trei copii.
1932 - devine preot.
1947 - profesor al Facultatii de Teologie din Bucuresti. Conferentiaza in cadrul grupului "Rugul aprins".
1955 - arestat si judecat in procesul "Rugului aprins", alaturi de reputati intelectuali si monahi. A fost condamnat la 5 ani inchisoare pentru "activitate dusmanoasa impotriva statului socialist".
1963 - este eliberat si reincadrat la catedra.
1968-1982 - conferentiaza in zeci de capitale ale lumii.
La 4 octombrie 1993 trece la cele vesnice.
Teologie vie
Dintre cele 90 de carti, 33 de traduceri, 275 de articole teologice, 22 de recenzii, 35 de cuvantari comemorative, 475 de articole de ziar, 17 interviuri, 15 predici publicate si 60 de convorbiri sau interviuri la radio si televiziune, am selectat titlurile:
- Calea spre lumina dumnezeiasca la Sf. Grigorie Palama, Sibiu, 1930
- Iisus Hristos sau restaurarea omului, Sibiu, 1943
- Cele 12 volume ale Filocaliei ("Culegere din scrierile Sfintilor Parinti care arata cum se poate omul curati, lumina si desavarsi"). A aparut intre anii 1946- 1948 si 1976-1991 la Sibiu si Bucuresti
- Teologia Dogmatica Ortodoxa pentru Institutele Teologice, Bucuresti, 1978, considerata o culme a gandirii dogmatice romanesti
- Sfanta Treime sau la inceput a fost iubirea, Bucuresti, 1993
"Perioada de 30 de ani dupa iesirea din inchisoare, la o varsta care pentru altii nu reprezinta decat grijile obisnuite de pensionar, a fost, in final, pentru el cea mai fertila si cea mai rodnica din intreaga activitate. Lucra zilnic, fara ragaz. Se trezea si incepea in zori si nu se mai intrerupea decat seara, cand lumea venea sa-l viziteze" Din volumul "Parintele Dumitru Staniloae in constiinta contemporanilor" de Costin Ionescu
CONTINUARE: Sfantul de la Sambata de Sus
