Heroina - bilet de dus către lumea cealaltă

Statisticile oficiale arată nişte "cifre albe" de 20.000 de toxicomani în Bucureşti. Nimeni nu contestă că pot fi mai mulţi. O constatare: numărul celor care sunt "recrutaţi" de dealeri creşte spectaculos în ciuda campaniilor de prevenire. Iar fiindcă în România prevenţia şi tratamentul narcomanilor la nivel de centru medical sunt suspendate undeva între bune intenţii şi delăsare, consumul de heroină este un bilet de dus către lumea cealaltă. Numele de mai jos sunt fictive, întâmplările însă, adevărate.

O cheamă Corina, nu are decât 21 de ani şi ultima doză de heroină şi-a injectat-o în vene acum 20 de ore. Adusă de familie la Secţia 17 toxicomani a Spitalului Alexandru Obregia, aşteaptă chircită de dureri pe pat ca să-şi primească tratamentul. Deşi afară sunt puţin peste 30 de grade, spune că îi este frig şi tremură toată. Lipsa dozei zilnice îşi spune cuvântul. Destul de curând va intra în sevraj, iar ea şi cadrele medicale din secţie vor avea împreună o noapte de coşmar.

NARCOMAN DIN DRAGOSTE
"Cariera" de narcomană şi-a început-o la 17 ani cu o ţigare cu heroină pe care a consumat-o... din dragoste. Una destul de agitată, deoarece dacă nu era de ajuns faptul că băiatul de care se îndrăgostise şi familia acestuia nu erau bine văzuţi de părinţii ei, acesta mai era şi oaia neagră a familiei sale, care "dădea iama" destul de des printre "prafurile magice". Ocupaţia preferată era cerşitul banilor de la părinţi pentru doza zilnică sau vânzarea diferitelor electrocasnice din casă pentru acelaşi motiv.

Din dorinţa de a-l sprijini pe acesta în faţa familiei sale, fata a împărţit alături de tânăr, primele fumuri de heroină. Amintindu-şi despre această experienţă spune că nu a simţit nimic deosebit. Aşa că a trecut la pasul următor. La doar o lună după ce a început să consume droguri, a găsit nişte seringi în buzunarul prietenului şi-a realizat că acesta nu se limitează doar la înghiţit aburi narcotici. Deosebit de "binevoitor", acesta a acceptat ideea de a o înţepa pe iubita sa cu acul în vene.

Love-story-ul lor a fost întrerupt însă de părinţii băiatului care au aflat şocaţi că fata cumsecade, care trebuia să-l ţină pe acesta departe de tentaţiile albe, se droghează cot la cot cu el. Motivul pentru care cele două familii nu se puteau suporta - consumul de droguri al băiatului - a devenit cauza pentru care familiile s-au unit cu un scop comun: despărţirea celor doi.

PARTENERI DE VIAŢĂ ŞI DE SERINGĂ
Din păcate pentru Corina, povestea ei nu s-a oprit aici. Devenită dependentă, şi-a găsit rapid un nou partener de viaţă şi seringă. Cel cu care s-a combinat era nu numai consumator de droguri, ci şi dealer. La doar 19 ani acesta avea deja o mare experienţă de viaţă acumulată şi în plus ca bonus câţiva ani de închisoare pentru trafic cu stupefiante. Fusese prins de Poliţie pe stradă, spune Corina, prima dată la 14 ani.

Disperată, familia ei a trimis-o pe aceasta de câteva ori în Grecia, sperând că traiul departe de cei care îi distruseseră viaţa o va readuce pe drumul corect. Dependenţa de stupefiante a fost însă mai puternică şi după nişte perioade scurte în care s-a ţinut departe de orice tentaţie narcotică, a reajuns nu se ştie cum, în preajma fostului anturaj şi şi-a reluat vechile obiceiuri. Cu consecinţe grave pentru ea. La numai 21 de ani are ambele braţe tumefiate de sutele de înţepături de seringă şi patru vizite pe la dezintoxicare. Prima dată la vârsta de 18 ani, găsită de familie în stare de inconştienţă şi cu pulsul abia bătând.

Asistenta de gardă intră să-şi facă turul şi ajunge şi în camera unde este ţinută Corina. Observă rapid starea de rău a fetei şi trece la patul următor. Nu poate face deocamdată nimic pentru ea, nu a primit dosarul ei medical şi nu ştie ce tratament va primi aceasta. Tânăra ghemuită pe pat priveşte fix la peretele cu chiuveta din faţa ei şi spune cu o voce stinsă că va pleca afară după ce se va vindeca. Este convinsă că este singura ei soluţie.

POVESTE FĂRĂ ÎNCEPUT ŞI SFĂRŞIT...
Corina este unul dintre tinerii pacienţi ai Secţiei 17, care au acceptat ideea că au nevoie de ajutor. Media de vârstă a celor de aici este de 20 de ani. Nu există nici măcar un singur pacient care să aibă mai mult de 40 de ani. Mai mult, spune doctoriţa Doina Constantinescu, ceea ce a început ca un fenomen izolat acum câţiva ani în câteva licee bucureştene, a devenit rapid un fenomen generalizat ca întindere geografică şi amploare. Media de vârstă a celor internaţi pentru tratament a scăzut de la an la an, aşa încât acum pot fi găsiţi şi pacienţi de 16-17 ani aduşi pentru dezintoxicare de stupefiante. Problemele sunt agravate de faptul că nu există centre care să răspundă rapid acestor probleme şi de lipsa unei legislaţii coerente. Majoritatea pacienţilor, spune doctoriţa Constantinescu, nu trec prin tot procesul de dezintoxicare care ar trebui să ţină 21 de zile, ci îşi cer externarea după trei zile. Iar medicii privesc neputincioşi cum pleacă şi îi pierd din mână.

DRUMUL CĂTRE SIDA
Unul dintre riscurile adiacente ale consumului de droguri este transmiterea bolilor de tip HIV, hepatita B/C prin folosirea la comun la seringilor infectate. Pericol care îi paşte nu numai pe narcomani, ci şi pe cei cu care aceştia vin în contact şi nu sunt consumatori, spune Bogdan Glodeanu, directorul ONG-ului Aliat, Centru de Risc Minim. Cu atât mai mult cu cât 80% din toxicomanii care se injectează cu heroină sunt bolnavi de Hepatita C. Pentru un toxicoman nevoia de a se injecta când este în sevraj este atât de mare încât ar apela cu bună-ştiinţă şi la seringi folosite anterior de bolnavi cu SIDA sau hepatită.

Astfel că pentru a preveni şi controla acest factor, spune Glodeanu, ONG-ul şi-a asumat răspunderea de a distribui gratuit celor care au nevoie, seringi de unică folosinţă. Mai mult, consumatorii de droguri sunt încurajaţi să aducă la schimb seringile folosite care sunt distruse de centru pentru a nu ajunge din nou pe străzi. Unul dintre cei care ar fi trebuit să folosească un astfel de centru, dar au mizat în schimb pe o seringă infectată, este Adi.

A început călătoria aceasta devreme în viaţă, la doar 15 ani, cu o ţigare pe care a fumat-o din joacă, la comun cu prietenii din bloc. A "promovat" într-un ritm alert, mai întâi consumul la folie şi apoi heroina injectabilă. Nu poate recapitula toate detaliile vieţii recente, dar îşi aminteşte clar de prima criză de sevraj, de acum câţiva ani. Aşa că la al doilea avertisment de criză pe care corpul i l-a dat, nu a mai gândit prea mult, ci s-a repezit să folosească una dintre seringile unui cunoscut, cu care împărţea pasiunea pentru droguri. A aflat de abia după câteva luni, printr-un accident, că şi-a injectat ceva mai mult decât heroină în vene. Acum ar vrea să se schimbe, dar nu este sigur de acest lucru sau de el, ci doar clatină din cap şi spune că dacă s-ar simţi bine, probabil nu s-ar mai droga deloc.

Este un exemplu de narcoman căruia nu i se poate vorbi de viitor, când singura chestiune de care ştie este problema sevrajului în care va intra peste scurt timp.

Probabil, viitorul...
Colega de cameră a Corinei se ridică anevoie într-un cot şi cerşeşte cu o voce abia şoptită un pic de vată cu spirt. Nimeni nu ştie dacă are nevoie de acel tampon pentru a-şi alina durerile sau fiindcă nevoia de stupefiante este atât de mare, încât un simplu strop de alcool ar fi de ajuns să o calmeze. Se numeşte Alina şi la cei 33 de ani de viaţă a parcurs tot "drumul" de la o simplă prostie, cum şopteşte ea că a început totul, la o dependenţă cronică de droguri care a adus-o de şapte-opt ori în centrele de dezintoxicare şi o ţine legată de pat. Femeia merge sprijinindu-se de pereţii camerei şi alternează cuvintele abia rostite cu ţipete scurte şi guturale. Singurul lucru care o mai interesează în momentele de luciditate este să îşi vadă fetiţa de 7 ani care a rămas acasă ca să o aştepte. Alina este previziunea sumbră a viitorului care ar aştepta-o pe Corina în câţiva ani dacă...

La numai 21 de ani are ambele braţe tumefiate de sutele de înţepături de seringă şi patru vizite pe la dezintoxicare. Prima dată la vârsta de 18 ani, găsită de familie în stare de inconştienţă şi cu pulsul abia bătând.