Hotie la drumul mare

Jurnalul National scrie de cateva lu-ni despre un caz de coruptie. Co-lectia nationala de duzi, pentru ca-re UE acorda subventii substantia-le, a fost defrisata fara aviz. Scopul: un teren de mili-oane de euro.

Jurnalul National atrage atentia de cateva luni asupra unui caz de coruptie. Desi la nivel inalt lupta anticoruptie este prioritate nationala, nici o institutie a statului nu a fost interesata de dezvaluirile noastre. Colectia nationala de duzi, pentru care UE acorda subventii substantiale, a fost defrisata fara aviz. Scopul: terenul care valoreaza milioane de euro.

In luna octombrie a anului trecut, 2,84 hectare de pamant au fost defrisate fara aviz. Pe terenul cu pricina se afla nici mai mult, nici mai putin decat colectia nationala de soiuri de duzi. Actionarul integral al terenului era Agentia Domeniilor Statului (ADS), dar plantatia se gasea insa in administratia SC Sericarom SA. Ea asigura fondul furajer necesar intretinerii fondului genetic al viermilor de matase. Societatea avea schimburi pe linie de cercetare cu Grecia si cu Bulgaria. De altfel, pentru sericicultura, Uniunea Europeana plateste bani grei. Potrivit Reglementarii 866/1990 a UE, sprijinul pe care tara noastra ar trebui sa-l primeasca pentru aceasta ramura economica o data cu integrarea este de 13,32 euro pe gramul de oua de viermi de matase. O suma de 15 ori mai mare fata de subventia actuala acordata de statul roman.

Milioanele UE, in pericol

Societatea de Cercetare din Baneasa primeste momentan de la statul roman doua tipuri de subventii. Acestea sunt acordate pentru sectorul de activitate al sericiculturii. Prima forma de subventie vizeaza fondul genetic sericicol. Acesta cuprinde 3.250 de familii de viermi de matase. Subventia anuala acordata de stat pentru aceasta activitate este de 1,3 miliarde de lei. A doua forma de subventie ii vizeaza direct pe crescatorii de viermi de matase si se transmite prin intermediul directiilor agricole. Suma acordata acestora este de 30.000 de lei pe kilogramul de gogosi de matase. Conditia impusa insa crescatorului particular de viermi de matase este ca acesta sa fi realizat minimum doua kilograme de gogosi de matase la un gram de oua. Distrugerea plantatiei, fara un aviz emis de catre institutiile abilitate, a adus societatea in pragul falimentului. De altfel, o data cu pierderea fondului furajer necesar intretinerii fondului genetic al viermilor de matase, societatea este nevoita sa isi mute sediul in judetul Buzau. ADS a propus societatii vanzarea activelor din Bucuresti pentru acoperirea datorilor. O data cu pierderea plantatiei de duzi, societatea nu mai are posibilitatea sa isi desfasoare activitatea in Capitala. Prin defrisarea plantatiei, societatea pierde atat contractele cu tarile europene, cat si fondurile substantiale oferite de UE.

Retrocedare dubioasa

Cele 2,84 se gaseau in administrarea SC Sericarom SA inca din 1949. Se pare ca, pentru terenul din Baneasa, au existat, de-a lungul timpului, numeroase cereri de retrocedare. Speculatorii imobiliari au intuit ca nordul Capitalei urmeaza sa se transforme intr-o zona de lux. Mai mult, si-au argumentat ca, in locul colectiei nationale de soiuri de duzi, se poate ridica ceva mult mai folositor - un cartier rezidential. Cinci familii au fost impropietarite recent cu teren in curtea SC Sericarom SA. Din cele cinci familii, numai doua aveau pamant de retrocedat tocmai pe terenul aflat in administrarea societatii sericicole. Pentru ceilalti petenti s-a reconstituit dreptul de proprietate. Tocmai in Baneasa, pe locul plantatiei nationale de soiuri de duzi. Avocatul Iulian Capatana a cumparat drepturile litigioase ale petentilor si "s-a zbatut" pentru hectarele valoroase din nordul Capitalei. In scurt timp, dupa ce ADS a fost dat in judecata pentru ca nu a intocmit la timp protocolul de predare, Iulian Capatana a intrat in posesia dreptului cumparat. Din spusele avocatului, el nu a facut decat sa ia ce ii apartine: "Ce era sa fac? Sa stau cu duzii pe pamantul meu si sa ma uit la ei?", sustine avocatul. De altfel, Capatana asigura ca defrisarea plantatiei de duzi a fost realizata "ca la carte". El a declarat ca, in momentul in care cele doua utilaje senilate se aflau pe terenul SC Sericarom SA, actele care confereau legalitate actiunii se gaseau in buzunarul muncitorilor. Iulian Capatana a refuzat sa arate redactorilor Jurnalului National actul care a permis defrisarea plantatiei. Se pare ca acesta a schimbat statutul terenului inainte de defrisare. Din spusele avocatului, terenul ar fi fost trecut din categoria de plantatie in cea de teren agricol. Nimeni nu a vazut insa decizia cu pricina. Nici macar directorul SC Sericarom SA, care sustine ca, in momentul in care cele doua utilaje au intrat pe plantatia de duzi, nu i-a fost inmanat nici un act oficial, care sa ateste legalitatea defrisarii. Jurnalul National a incercat sa dea de urma avizului de defrisare sau macar de urma actului care a schimbat statutul terenului. Directia pentru Protectia Mediului si Educatie Eco-Civica (DPMEEC), din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, a specificat ca nu este abilitata sa emita astfel de acte. Astfel, raspunsul primit este ca DPMEEC "emite avize de specialitate privind defrisarea/toaletarea vegetatiei dendrologice (salcami, tei, frasini, stejari etc.) situate pe terenurile proprietate publica sau privata de pe raza municipiului Bucuresti, respectand prevederile HCGMB nr. 10/ 2001; in ceea ce priveste defrisarea duzilor, nucilor si a altor specii pomicole, avizele sunt eliberate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii". "Scrisoarea pierduta" de decapitare a plantatiei nationale de duzi, adica banalul aviz de defrisare, nu a fost dat nici de Primaria Municipiului Bucuresti. In privinta actului care ar fi schimbat statutul terenului, iata ce scria institutia diriguita de Adriean Videanu: "Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii ne-a comunicat ca pentru aceasta plantatie de duzi nu a emis aviz si nici nu a fost de acord cu schimbarea functiunii terenului". In cele din urma, solicitarea Jurnalului National a ajuns la Ministerul Agriculturii. De mai bine de trei luni, nici un raspuns oficial nu a venit din partea institutiei conduse de Gheorghe Flutur.

Ultimele zvacniri ale ministerului

Tot ce a gasit de cuviinta Ministerul Agriculturii a fost sa trimita Corpul de Control la SC Sericarom SA. Societatii i-au fost cercetate toate actele, datoriile si mai ales plata redeventei catre ADS. "Au venit in control din partea Ministrului Agriculturii. Au vrut sa vada daca am platit redeventa catre ADS si au incercat sa dea si de urma acelui aviz. Ei se gandeau sa incerce la Primaria Sectorului 1. Spuneau ca avizul nu a fost dat de Directia Agricola din cadrul ministerului, ci de Primaria Sectorului 1", afirma Dumitru Dogaru, directorul SC Sericarom SA. In urma anchetelor publicate de Jurnalul National, s-a autosesizat si Garda de Mediu. Inspectori ai acestei institutii au demarat o ancheta. Ei au cerut societatii din Baneasa sa le puna la dispozitie toate documentele necesare, precum si actele de infiintare a plantatiei de duzi, pentru a verifica daca nu cumva aceasta a depasit perioada de amortizare.

Raspunsul presedintiei

Jurnalul National a scris presedintelui Romaniei, Traian Basescu. In adresa trimisa Palatului Cotroceni, se mentiona faptul ca plantatia de duzi a fost defrisata fara aviz si ca institutiile abilitate nu au luat nici o masura. De la Palatul Cotroceni, solicitarea ajunge din nou pe masa Primariei Municipiului Bucuresti.

De aici a fost emis un raspuns oficial catre Jurnalul National. Surpriza insa - nici urma de aviz. Raspunsul lamureste situatia retrocedarilor, deciziile de punere in posesie ale celor cinci familii, data la care au fost emise titlurile de proprietate pentru terenul care apartinuse SC Sericarom Baneasa. Potrivit adresei intocmite de Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala, Serviciul Nomenclatura Urbana, din Cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, SC Sericarom SA a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului, inca din 1999, conform Certificatului de atestare seria M 07 nr. 1476/10.09.1999, emis de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Ulterior emiterii titlului de proprietate in favoarea SC Sericarom SA, au fot puse in posesie, pe acelasi amplasament, mai multe persoane fizice si juridice. Primul titlu de proprietate care figureaza pe adresa Primariei Municipiului Bucuresti a fost emis in baza Deciziei Civile nr. 55/25.03.1999 a Curtii de Apel Bucuresti. Prefectura municipiului a fost obligata ca, in baza documentatiei existente, sa emita titlul de proprietate din 12.10.1999 pe numele lui Jiquidi Marilena. Ulterior se declanseaza avalansa.

Sunt emise mai multe titluri de proprietate pentru terenul SC Sericarom SA. Toate aceste acte au facut ca plantatia de duzi sa fie rasa de pe fata pamantului. Astfel, au mai primit teren in curtea SC Sericarom SA: Ionescu Daniel, Vasile Niculae, Nechita Ioana Alexandra, Iliescu Maria. Pe lista emisa de Primaria Municipiului Bucuresti mai figureaza doua firme: SC Dinamica Impex SRL si SC Maxmedia Prod SRL. Prima dintre ele a cumparat active ale SC Sericarom SA. In urma unui incendiu, care a adus pagube majore societatii, Ministerul Agriculturii a dispus vanzarea mai multor constructii care se aflau in administrarea SC Sericarom SA. Dogaru sustine ca banii obtinuti din vanzarea activelor catre SC Dinamica Impex SRL au fost investitii pentru acoperirea pagubelor provocate de incendiu. SC Maxmedia Prod SRL a primit titlu de proprietate pe Strada Stefan Holban nr. 42, Sector 1, ca urmare a unui contract de vanzare-cumparare cu SC Sericarom SA. Directorul societatii, Dumitru Dogaru, nu stie insa nimic despre aceasta societate. Cum un contract de vanzare-cumparare este lege intre parti, ramane de vazut cine a semnat din partea SC Sericarom SA, din moment ce directorul nu isi aminteste nici macar numele societatii. Pana una alta, lucrurile arata in felul urmator: SC Maxmedia Prod SRL obtine titlu de proprietate pentru 1.000 de metri patrati, prin Certificatul nr 42 15 29/14439/29.11.2004, emis de Directia Imobiliara si Cadastrala a Municipiului Bucuresti.

Terenul arvunit

FALIMENT. Dumitru Dogaru, directorul SC Sericarom SA, sustine ca distrugerea duzilor este o grava lovitura pentru sericicultura

La scurt timp de la intrarea in drepturi, noi proprietari de drept au vandut terenul. Ei nu au fost platitori de impozite nici macar pentru o luna. Unul dintre beneficiarii din Baneasa, Vasile Niculae, a intrat in posesia a 9.000 de metri patrati la 20.12.2002. Dreptul dobandit in Baneasa inceteaza in acelasi an. Astfel, proprietarul a vandut catre terte persoane terenul retrocedat in curtea SC Sericarom SA. Toate aceste tranzactii se intamplau in 2002. Astfel, cei care au cumparat cate 400-500 de metri patrati au cumparat practic, la acea vreme, plantatia de duzi. Cu trei ani, inainte de defrisare, plantatia era deja vanduta. A trecut insa ceva timp pana s-a gasit modalitatea de a scapa "de uscaciunile" care blocau investitiile imobiliare. Iulian Capatana, avocatul care sutine ca a cumparat drepturile litigioase ale unora dintre petentii din Baneasa, sustine ca a vrut sa plateasca plantatia. El a declarat ca a discutat cu Elena Pau, directorul stiintific al SC Sericarom SA, si ca a vrut sa-i dea bani pentru amortizarea plantatiei de duzi. Vreo 30.000 de euro. Dau neaga insa orice discutie de acest gen. Pe de alta parte, Capatana se felicita acum ca nu a scos bani din buzunar pentru duzii care ii incurcau afacerile. Asta pentru ca, pana si actionarul integral al societatii din Baneasa, Agentia Domeniilor Statului, a considerat ca plantatia depasise perioada de amortizare si ca nu se gasea in situatia de a fi rascumparata. Parerea specialistilor din domeniu este insa cu totul alta. Ei spun ca pentru plantatia din Baneasa s-au adus soiuri de duzi din China si ca defrisarea nu numai ca a distrus colectia nationala de soiuri de duzi, ba mai mult a adus sericicultura in pragul falimentului. In concluzie, fara despagubiri si mai ales fara aviz, afacerea din Baneasa a dat roade. Nimeni nu s-a obosit sa evalueze terenul, nici o institutie a statului "nu a indraznit" sa verifice legalitatea defrisarii din Baneasa. Pana la sesizarile Jurnalului National, inexistenta avizului nu a reprezentat o problema nici macar pentru Ministerul Agriculturii.

Proprietari de bani gata

Desi a declarat initial ca pe terenul pe care a devenit proprietar in urma cumpararii drepturilor litigioase va construi locuinte de lux, Iulian Capatana a schimbat traiectoria afacerii. Terenul a fost vandut catre mai multe persoane fizice. Acestea au cumparat, in medie, 400-500 de metri patrati in zona. Un simplu calcul este de ajuns pentru a intui castigul celui care a stiut sa valorifice pamantul pe care se gasea plantatia de duzi. In medie, fiecare dintre cei cinci, pe numele carora s-a emis initial titlul de proprietate, a primit 9.000 de metri patrati. Ulterior, cei 9.000 de metri au fost impartiti in parcele de cate 400 de metri patrati, unele ajungand insa si la suprafete de 2.000 de metri. Plantatia de duzi a lasat in urma o afacere imobiliara de milioane. Pamantul din Baneasa a devenit mai valoros o data cu defrisarea duzilor, chiar daca actiunea a fost sau nu legala. La vremea cand Iulian Capatana cumpara terenul prin obtinerea drepturilor litigioase, pamantul nu parea sa promita mare lucru, cel putin din doua motive: acolo se gasea colectia nationala de soiuri de duzi, care in mod normal nu ar fi trebuit sa fie defrisata, iar mai apoi exista riscul ca acei trei petenti care nu aveau teren de retrocedat in zona sa nu fi primit titlul de proprietate in Baneasa. Institutiile abilitatea le-au facut insa un bine si au considerat ca este necesar ca pentru petentii in cauza sa se reconstituiasca dreptul de proprietate tocmai in nordul Capitalei. Astfel ca, imediat ce terenul a fost eliberat de plantatia de duzi si mai ales cu titluri de proprietate in buna regula, tranzactia lui Capatana s-a transformat rapid intr-o afacere de succes.

AVERTISMENT "Doua escavatoare au intrat in plantatiile de dud si au inceput defrisarea. A fost instiintat telefonic ministrul Agriculturii, care a propus sa se ia legatura cu Directia Generala a Agriculturii a Municipiului Bucuresti in vederea stoparii defrisarii. Directorul general a stopat temporal defrisarea, iar pe timpul noptii actiunea a continuat, defrisandu-se intreaga suprafata" Dumitru Dogaru director SC Sericarom SA

NEDUMERIRE "Au venit in control din partea ministrului Agriculturii. Au vrut sa vada daca am platit redeventa catre Agentia Domeniilor Statului si au incercat sa dea si de urma acelui aviz. Ei se gandeau sa incerce la Primaria Sectorului 1. Spuneau ca avizul nu a fost dat de Directia Agricola din cadrul ministerului Agriculturii, ci de Primaria Sectorului 1" Dumitru Dogaru director SC Sericarom SA

TAIERI MASIVE IN MIEZ DE NOAPTE

In urma anchetelor publicate de Jurnalul National, Garda de Mediu s-a autosesizat in legatura cu defrisarea fara aviz a plantatiei nationale de soiuri de dud. In urma vizitei din Baneasa, comisarii institutiei au intocmit Nota de constatare cu nr. 22, din 22 februarie 2006. Aceasta descrie starea in care a fost gasit terenul SC Sericarom SA la data efectuarii controlului: "Pe doua parcele, una de cca. 1,03 ha si alta de cca. 1,81 ha se constata gramezi de ustensil dendrologic provenit de la defrisarea culturilor perene de dud". Terenul defrisat cu atata graba, in urma cu mai bine de sase luni, nu a fost curatat inca. Nota Garzii de Mediu constata de asemenea ca, inaintea semnarii Protocolului de Predare de catre ADS, societatea primise deja adresele de instiintare din partea cabinetului individual de avocatura "Iulian Marin", prin care se preciza ca cele 2,84 hectare fac obiectul unei retrocedari si se solicita precizarea din partea SC Sericarom SA daca exista lucrari de investitii efectuate pe aceste terenuri. La sase luni de la emiterea acestei adrese, potrivit declaratiilor lui Dogaru, plantatia de duzi a fost defrisata: "doua excavatoare au intrat in plantatiile de dud si au inceput defrisarea. A fost instiintat telefonic ministrul Agriculturii (de consilier Teodor Craciun), care a propus sa se ia legatura cu Directia Generala a Agriculturii a Municipiului Bucuresti in vederea stoparii defrisarii. Directorul general a stopat temporal defrisarea, iar pe timpul noptii actiunea a continuat, defrisandu-se intreaga suprafata".

IN CAUTAREA ACTULUI

Jurnalul National a incercat sa dea de urma banalului aviz de defrisare fara de care distrugerea plantatiei din Baneasa este ilegala. Initial, acesta a fost cautat la Primaria Sectorului 1. Andrei Chiliman a declarat ca emiterea avizului intra in obligatiile Primariei Generale a Capitalei. Solicitarea s-a indreptat catre institutia condusa de Adriean Videanu, care sustine la randu-i ca nu are competenta pentru astfel de acte si ca Ministerul Agriculturii este cel care trebuie sa emita avize de defrisare pentru plantatii. Adresa noastra a ajuns in cele din urma la Ministerul Agriculturii, unde a si intampinat anul 2006. Si aici s-a blocat. Desi au trecut mai bine de trei luni, ministerul lui Gheoghe Flutur nu a gasit inca un raspuns pentru conditiile in care a fost defrisata plantatia.