"I’m not famous, but I’m Aromanian", primul film jucat în aromână

Mitul spune ca adevarul absolut al aromanilor e purtat de o fata pe nume Armanamea, ultima descendenta din stirpea lor. Toni se decide sa intreprinda o lunga calatorie, in cursul careia se intalneste cu zeci de fete din mai multe tari in care traiesc aromani (oficial, circa 100.000, dar se vorbeste chiar si de doua milioane), avand spe­ranta ca soarta ii va scoate in cale al 13-lea adevar absolut, dar mai ales femeia la care viseaza. Le va gasi? Si daca da, cu ce pret?

Iata care este, in esenta, actiunea productiei cinematografice 'I’m not famous, but I’m Aromanian' (Nu sunt faimos, dar sunt Aroman; in aromana, suna cam asa: 'Nu hiu faimos, ama hiu Arman'), ale carei filmari s-au incheiat cu cateva zile in urma. Vorbim de un film aparte, pentru ca este primul jucat in aromana, primul cu o distributie integral aromana si primul care reconstituie, artistic, mediul unde traiesc aromanii, fie ca e vorba de Romania, de Macedonia, de Grecia sau de SUA.

Regizorul Toma Enache, cunoscut indeosebi pentru succesele sale la teatrul radiofonic, debuteaza in film plecand de la premisa ca a fost predestinat sa realizeze aceasta pelicula, care apare la 100 de ani distanta in timp de documentarele fratilor Ianachi si Milton Manachia, cei care au inregistrat, in imagini miscatoare, viata aromanilor din Bitolia. 'E foarte important sa faci filme in care crezi, ne spunea, la precedenta noastra intalnire, autorul scenariului si regiei, Toma Enache. Eu nu fac film pentru ca vreau sa fac film, ci cred cu tarie in acest proiect.

Cred, de asemenea, ca sunt cel mai potrivit regizor pentru a face acest film despre aromani, cu esenta aromaneasca, dar care sa fie privit si de ceilalti, ca sa ne descopere, intr-un fel. Titlul, filmului, «Nu sunt faimos, dar sunt Aroman», contine, paradoxal, ambitia machidonilor (aromanilor) de a fi faimosi; parca ceva ii impinge spre asta si doresc sa iasa in evidenta, indiferent de tara in care traiesc...'
Ne-am reintalnit cu Toma Enache pe culoarele Radio Romania International, acolo unde coordoneaza emisiunile in aromana, si am adus, impreuna, la zi, stadiul productiei filmului despre care se spune ca va fi o mare surpriza pentru cei care il asteapta, si nu doar la Bucuresti (in Afganistan, de pilda).

Toma se intorsese recent din SUA, unde a filmat cateva scene pe Walk of Fame si la Kodak Theater, locuri pe unde paseste personajul principal al filmului, cel pe care il si interpreteaza, faimosul regizor Toni Caramusat. Evident, si lui Toma i s-a confectionat o stea a celebritatilor in marime naturala, pe care, spre deosebire de una reala, si-a putut-o lua, dupa filmari, acasa. In SUA, a avut parte de o echipa de tehnicieni profesionisti, in frunte cu directorul de imagine, germanul Alex Sachs, si a fost inconjurat de numerosi etnici aromani, prezenti in echipa sau ca sponsori ('cu orice si la orice a fost nevoie'), cum e cazul congresmanului din Florida, Michael Bileca: 'Aromanii au fost mereu providentiali pentru filmul sau, cand apareau, oportun, fie ca erau medici, taximetristi ori simpli trecatori'. 'Nici nu mi-am imaginat ca exista atatia aromani in toata lumea asta. Acum', ne spune Toma Enache, 'ne pregatim pentru postproductia filmului: montaj, coloana sonora si toate celelalte.

Suntem in discutie cu firme ca sa vedem unde facem colorizarea… e posibibil chiar in SUA ori in Germania, depinde unde vom gasi cel mai bun pret'. Pentru coloana sonora, filmul are suportul celor mai importante voci din muzica aromana: Stelu Enache, Sirma Guci, Dini Trandu, Mara si formatia Pindu. Multa muzica balcanica, alegorii, caleidoscop… si totusi nu vom vedea un film gen Kusturita, ne asigura autorul sau.

Ne intoarcem la lumea americana a filmului, asa cum a vazut-o el. 'Mi se pare, ne spune, ca acolo, la Hollywood sau pe Walk of Fame, in sala Kodak Theater, unde tocmai avea loc premiera unui film de Oscar», acolo se face conexiunea ombilicala cu lumea filmului, de acolo pleaca totul. Niciodata, ca la Los Angeles, n-am avut aceasta simtire profunda… ca vorbesc limba filmului mai bine decat engleza… Pe Walk of Fame aveam sentimentul ca totul e posibil, ca oricine poate sa-si implineasca visele si ca, pentru mine, acest film e un vis implinit, acolo, in miezul cinematografiei mondiale, acolo unde se fac cele mai bune productii din toate timpurile. Cum am pasit pe stele? Ca personajul meu, Toni Caramusat.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Ramane sa vedem, in timp, daca a fost un personaj fictiv sau unul real. In fond, care actor n-ar visa sa aiba o stea pe Walk of Fame?' Daca ar fi sa compar ceea ce simte Toma Enache la intoarcerea din SUA cred ca numai una din muncile lui Hercule i s-ar potrivi. Trimis de aromanii lui sa aduca 'lana de aur', el se intoarce cu ea si, completand aromaneste legenda greaca, incepe s-o toarca impreuna cu marea lui familie.

Momentele cele mai grele ale filmarilor au fost cele din pestera Ponicova, de pe partea ro­ma­neas­ca a Du­na­rii, si oboseala avansata din Macedonia, dupa ce au fost nevoiti sa stea, fara explicatii, 12 ore, noap­tea, la trecerea granitei. 'Cred ca a meritat', ne spune. 'In plus, am mana buna la facut distributii. Rolul Armanamea e interpretat de actrita Linda Croitoru, care traieste la Los Angeles, rolul tatalui meu, Tanasi Caramusat, e sustinut de Lica Gherghilescu, iar cel al batranului Iorgu, care imi da cartea cu cele 12 adevaruri si ma trimite in cautarea celui de-al 13-lea, de Rudy Rosenfeld. Un rol foarte bun face si Teodora Calagiu-Garofil, dar de ce n-as pomeni toata echipa de tineri si batrani care au filmat in Grecia si in Macedonia, alaturi de mine?'

In final, totusi cat va costa acest film? Toma nu vrea sa ne spuna. 'Oricum, zice, mai putin decat ar fi trebuit sa coste. Eu, echipa, sponsorii, am pus umarul si atunci Dumnezeu a vazut si a pus si el mana…' Iar unde pune Dumnezeu mana, creste. Premiera filmului va fi in septembrie 2012. Ramaneti aproape!

Cine e Toma Enache?
A regizat, la 'Teatrul Radiofonic', 'Barbierul din Sevilla', 'Sodoma si Gomora', 'Chantecler' sau 'Bucharest Underground' (pentru care a fost premiat in Croatia). Publicului din sala de teatru regizorul i-a oferit un 'Richard III', un 'Ama­deus', 'O noapte furtunoasa' si un 'Conu Leonida fata cu reactiunea', jucate cu mari actori. Unele dintre aceste piese au variante in aromana si fac turnee balcanice de succes. Pe de alta parte, notabila este si activitatea literara a regizorului-actor, care, dupa ce a incercat mai multe meserii (hamal, tehnician veterinar, ospatar), s-a dedat poeziei publicand trei volume de autor si mai multe traduceri in aromana.