Ia-ti Bucurestii! - La bratul lui conu’ Iancu

Pentru Caragiale, Bucurestiul a fost un imens insectar din care si-a extras atent personajele. N-a semnat nici o lucrare declarat despre Capitala, dar aproape tot ce a scris a fost radiografie ironica a tipurilor bucurestene.

BRUTARUL INTELIGENTEI. Pasionat de gazetarie, Caragiale a plamadit painea cotidiana a opiniei publice bucurestene mereu cu ironie

,br>Pentru Caragiale, Bucurestiul a fost un imens insectar din care si-a extras atent personajele. N-a semnat nici o lucrare declarat despre Capitala, dar aproape tot ce a scris a fost radiografie ironica a tipurilor bucurestene.

Nenea Iancu a locuit vreo 35 de ani in Bucuresti. A avut de multe ori intentia sa plece aiurea - ba la Brasov, ba la Timisoara, ba la Cluj. Dar s-a stapanit de fiecare data. A ramas in "capitala ... Belgiei orientale"; in "micul Paris al Orientului", "loc de petrecere... unde totul e scump...", deoarece ca orice capitala "trebuie sa dea tonul progresului...", "totusi un oras fara monumente si fara istorie". L-a pasionat furnicarul urbei de pe Dambovita si arhitectura sa. A avut in preajma si doi arhitecti importanti ai vremii, cu care sporovaia ore in sir pe tema arhitecturii bucurestene, discutii care i-au fost si lectii de scenografie. Unul a fost tatal sotiei, pe atunci cunoscutul Gaetano Burelli, si celalalt, Andr... Lecomte du Nouy, pe care il cunoscuse la intalnirile junimiste. Cu acesta din urma a tinut si o corespondenta pe teme urbanistice. Critic, acid uneori, Caragiale redacta in scrisori, intr-o "franca ascutita", pareri despre oras: "Stil indoielnic, imposibil sa gasesti o linie dominanta, un punct de reazim logic", nota intr-o scrisoare nenea Iancu. Cand ii venea de duca, apuca pe Dealul Spirei, ajungea in Lipscani, facea stanga spre Bulevardul Coltei sau in zona Teatrului National.

REDACTIE AD-HOC. Pe cand era reporter la Moftul Roman, Caragiale isi cauta subiecte si isi scria stirile in Cismigiu

DE-A DOCUMENTAREA. O data cu interesul lui pentru teatru, a traversat neobosit, scanand mahalalele. Si a cautat "sa infiga" actiunea pieselor mai ales in cotloane de mahala. "O odaie modesta de mahala", "un salon de frizerie de mahala", ..."o sala de o parte a unui bufet intr-un bal mascat de mahala..." si si-a cules "insectele-personagii" de pe strazile Capitalei: Kir Ianulea din mahalaua Negustori, reporterul Carcuridi haladuind pe Calea Victoriei si prin Cismigiu, amicii Lache si Mache, "cocoana Lucsita si madam Petrescu plimbandu-se la Mosi ori mancand floricele calde in gradina «la Iliad»"... Tendentios, Caragiale a inmanusat denumirile strazilor cu actiuni care fac sa dospeasca al sau comic de situatie si de limbaj. Strada Fidelitatii (unde se petrece o groaznica sinucidere), Strada Cutitul de Argint (unde acum are o viisoara), Strada Clementei ("cu manusita intinsa"), Strada Gratiilor ("unde amandoua casele de la nr. 13 si 13 bis sunt la fel de identice cu deosebirea ca..."), Strada Marc Aureliu (care stalcita devine Marcu Aoleriu).

CARCIUMILE. In ton cu tabieturile vremii, Caragiale isi pierdea dupa-amiezele in locurile de intalnire ale intelighentiei bastinase. Si locurile astea l-au tinut legat de Capitala. Erau spatii frecventate de el in calitate de reporter vanator de subiecte ori de autor teatral in cautare de personaje si situatii. In paginile publicate sau inedite sunt enumerate cateva din stabilimentele unde se povestea, colportandu-se zvonuri, si se glumea, band bere, sorbind cafea ori ingurgitandu-se mancaruri traditionale. Sunt amintite vechile hanuri (Hanul Rosu, a lui Manuc), noile hoteluri, mai mult sau mai putin de lux ("Otelul" Continental, Hotel de Orient, "peste drum de Episcopie", Metropol), cafenelele simandicoase ori populare (Capsa, Köbler, Brofft, Garibaldi, Schreiber din Lipscani), terasele si gradinile de vara (terasa Otetelsanu, Union Suisse, devenita celebra "Iunion", gradinile lui Iliad, Zdrafen si Orfeu).

CALDURA MARE, MONSER... Si pe la Capitol au umblat personajele..., adica "moftangiii" lui nenea Iancu

VIZITA. In tinerete, Conu Alecu a locuit in zona Obor, apoi s-a mutat pe Armeneasca. Au urmat Strada Sculpturii si, apoi, Strada Berzei. Mult timp si-l petrecea si la al sau unchi, Iorgu Caragiale, care locuia in spatele Teatrului National, "intr-un salonas si o camera de culcare". Sau la matusa Anastasia, de pe Strada Boteanu, si la celebra Momuloaie, care detinea cateva perechi de case la intrare pe Strada Batistei.

Arterele urbei erau pentru Caragiale, cum ii placea uneori sa spuna, niste portative pe care isi insaila zilnic scrierile. Podul Garlii... Podul Mogosoaiei, Calea Victoriei, Podul "Targului de-afara", Calea Mosilor, Bulevardul Pake... Bulevardul Coltei. Ii placea sa descalceasca si "lianele" ca Lipscani-ul, Cuza Voda, Brezoianu etc. Si pentru el, Cismigiul, "cu a sa movila de unde se putea observa fara ochean pe la miezul noptii eclipsa totala", a fost timp de treizeci de ani cuib de observatie cotidiana.

A scris pana in 1904, "intr-o pereche de case in aceeasi strada... in sfarsit, doua case gemene..., cu sase ferestre mari, ciubuce si ornamente, cu sera, cu gradina de fructe si gradina de flori si un havuz mare in mijlocul curtii..."

A lasat o monografie "taifasuita" a urbei, a la 1900... jalonata de sughituri, fraude, adultere, snobisme... Bine ai revenit, nene Iancule!

DE-ALE LUI MITICA "Mitica este bucuresteanul par excellence. El nu e nici tanar, nici batran, nici frumos, nici urat, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un baiat potrivit in toate; Mitica are un arsenal de vorbe care fac deliciile celor ce au fericirea sa-l cunoasca" I.L. Caragiale - "Mitica"

PLICTIS "Haide Mitica in Herastrau. - Nu, monser; nu-mi face trebuinta; eu cumpar lemne taiate gata...; La cafenea. - Nu iei nimic, Mitica? - Ba da. Baiete, o scobitoare, un chibrit, un pahar cu apa si o gazeta!, striga Mitica" I.L. Caragiale - "Mitica"

BUF "La Palatul Justitiei, Mitica umbla de colo pana colo pan sala pasilor pierduti. - Pe cine cauti, Mitica? - Caut un avocat, monser, sa ma apere... - Ce! Ai si tu proces? - Nu, monser; sa ma apere de muste" I.L. Caragiale - "Mitica"