EDITIE DE COLECTIE
Ce este
nunta? Un ritual de trecere, asa cum ne vorbeste despre institutia casatoriei profesor doctor Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie si Folclor âConstantin Brailoiu".
EUGENIA MIHALCEA
Jurnalul National: Ce este nunta?
Sabina Ispas: Nunta este unul dintre momentele cele mai importante din viata omului, mai ales ca intre cele doua puncte terminale, nasterea si moartea, adica intrarea in lume si iesirea din lume, exista acest moment care sta sub intreaga autoritate a omului. El il poate gandi, organiza, reglementa in functie de mai multe norme si prescriptii traditionale si inovatoare. De aceea, casatoria este alcatuita dintr-un complex ritual, ceremonial si unul festiv, al bucuriei sarbatorii. Schimbarea statutului, atat pentru femeie, cat si pentru barbat, inseamna schimbarea grupului din care face parte fiecare, aparitia unui nou nucleu care este noua familie, generatoare de elemente noi in camp social.
Cum era casatoria traditionala?
Din punct de vedere al casatoriei care se oficiaza in biserica, nunta este o taina. In plan social este un tip de contract legalizat. Ca fenomen, casatoria acopera o suita de prescriptii, care sunt gandite special pentru a asigura puritate, trainicie. Casatoria traditionala insemna perpetuarea, dobandirea de copii, si de copii buni din toate punctele de vedere, niste oameni integri care puteau fi utili social.
Se urmarea un anumit tip de om?
Sigur, omul care putea sa se integreze acelui grup de care apartineau parintii, bunicii si toti cei care erau rude de sange sau care deveneau prin inrudire. Din punct de vedere al culturii romanesti, casatoria este un moment care a trecut dinspre ritual spre ceremonial, festiv. Este privita din ce in ce mai mult sub aspectul contractului, al unei relatii amicale, de afectivitate in primul rand. Dar traditional, pentru cultura noastra, casatoria era in categoria tainei si avea niste reguli foarte stricte. Orice casatorie trebuia sa inceapa cu petirea.
Erau diverse momente pentru ca tinerii sa se cunoasca. Cele mai cunoscute erau hora si sezatoarea, fapte sociale in care tinerii se puteau observa, se cunosteau si familiile in acelasi timp, gradul de compatibilitate si cel afectiv, dar mai ales cel social. Casatoriile nu erau facute la intamplare.
Si daca totusi se luau asa?
Daca familiile nu erau compatibile, s-ar fi putut ca cei doi sa fie repudiati de familie, adica moarte sociala intr-o societate in care lucrurile nu sunt haotice. Exista si niste varste limita intre care se faceau casatoriile traditionale. Barbatul care termina armata era deja varstnic si fata avea niste limite. Acolo la sezatoare, unde era lume mai multa, unde se puteau face si comparatii, se putea intampla sa apara si iubirea. Dar totusi era un control al categoriilor sociale.
Cum erau si cum sunt priviti nasii la nunta romaneasca?
Cel mai important in cadrul casatoriei traditionale romanesti este institutia nasiei. Ca institutie paralela si spirituala. Nasii, pereche de oameni casatoriti la randul lor, neaparat religios, sunt cei care de obicei garanteaza respectarea prescriptiilor religioase. De aceea, nasii de botez au obligatia sa supravegheze evolutia fetei sau baiatului pe care l-au botezat si de obicei nasii de botez din partea baiatului sunt cei care urmeaza sa-i si cunune sau, daca sunt prea in varsta, sa transmita mai departe copiilor lor aceasta sarcina.
Institutia nasiei care are o foarte veche traditie crestina, semnul legaturii, care este taina intre cei doi, se face cu ajutorul nunilor, cei care creeaza un nou organism.
Si totusi sunt nunti la care apar perechi de nasi...
Aceasta este o nascocire mai noua, in care primeaza economicul. Intai a primat un fel de intelegere intre nasii fetei si nasii baiatului. Nasii au mai mare autoritate decat parintii asupra celor botezati sau cununati. Ei sunt sfatuitori, dar si cei care iau decizii sa-i ajute pe finii lor spre rezolvarea anumitor probleme. Traditional, chiar aveau sarcina protejarii atunci cand ramaneau orfani copiii, transformarea lor in elemente utile social.
In Oltenia âse batjocoresc" socrii si se cinstesc nasii
Ziua de luni este dedicata, aproape in intregime, socrilor. Mireasa trebuie sa mearga, dis-de-dimineata, la a treia fantana dinspre âcasele mirelui", pentru a spala socrii. Initial rasfatati, socrii devin, la revenirea acasa, bufonii vecinilor si ai prietenilor, in a caror postura s-au aflat si acestia din urma, atunci cand copiii lor s-au casatorit. Si anume, tatal mirelui si al miresei sunt asezati, mai mult cu forta, pe cate un scaun, barbieriti cu⦠toporul, fardati si imbracati in zdrente. Mai mult, ei sunt palmuiti sau âaltoiti" cu nuiele si, culmea, trebuie sa suporte si sa se supuna fara comentarii, caci asa cere traditia. Intr-un final, tot mireasa este cea care ii spala si ii reimbraca âla tol festiv", motiv pentru care primeste bani.
Nasii au un rol deosebit in desfasurarea nuntii, fiind considerati parintii spirituali ai tinerilor miri. Ei sunt adusi la nunta de ginere si nuntasii lui, insotiti de lautari. Ajuns in cortul nuntasilor, nasul coase de trei ori cu ata rosie, peste masa, floarea, pe sacoul mirelui. In acelasi timp, in pieptul mirelui este cusuta cea mai mare bancnota existenta, cea de un milion de lei. Nasa este cea care impodobeste mireasa, in timp ce lautarii canta âIa-ti mireasa ziua buna". (Cristian Vasilcoiu)
SUMAR EDITIE DE COLECTIE
Nunta la romani
Cum a zburat puiul de cuc din Casa Regala
Petreceri domnesti
Sarbatoare in tot satul
Idila se nastea la sezatoare
1944: âSe desfac cu viteza inimaginabila..."
Voie buna cu secera si ciocanul in spate
Dumnezeu a cerut oamenilor sa fie perechi
La "Nunta Zamfirei" astazi se joaca altfel
Nunta cu protocol, in Marginimea Sibiului
Pirostriile se pun in Cimitirul Vesel
Nunta in Frumusita
âSa imbatraniti pe aceeasi perna!"
Masa bogata si voie buna
Mireasa de ieri, mireasa de astazi
A fost mai intai sot si apoi a devenit print
Ceremonii cu fite
Virginitatea e o floare pe cale de disparitie
Afacerea "Nunta"
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
